România este contra-campioana Uniunii Europene la menținerea tinerilor în școală și la introducerea lor pe piața muncii. Concret, țara noastră are cea mai mare proporție de tineri între 15-29 de ani care nu sunt nici angajați, nici înscriși la școală, facultate sau altă formă de educație și nici implicați într-o formă de training: 19,2% dintre tinerii din România erau în 2025 în situația de a fi NEET, amintește Eurostat într-o analiză reluată astăzi.
Prin comparație, media UE este la aproape jumătate față de scorul României: 11% dintre tineri sunt NEET (young people Neither in Employment nor in Education or Training – NEET) la nivelul Uniunii Europene (UE).
Țările cu cele mai mari procente de tineri care nu erau nici angajați, nici în educație sau training (NEET) în 2025, potrivit Eurostat:
- Romania (19.2% dintre tineri)
- Bulgaria (13.8%)
- Grecia (13.6%)
Țările cu cei mai puțini NEET:
- Olanda (5.3%)
- Suedia (5.9%)
- Slovenia (7.6%)
„Este important să ne asigurăm că tranziția de la educație la viața profesională este una fără probleme pentru tineri și, totodată, să evidențiem riscurile asociate acestei situații. Există riscuri, atât pentru individ cât și, pe termen lung, pentru societate, dacă tinerii ajung să fie deconectați și de educație și de piața muncii”, notează Eurostat.
Ținta stabilită de Uniunea Europeană pentru țările membre este de a scădea la 9% până în 2030 ponderea tinerilor în NEET. În 2025, media UE a fost de 11.0%, cu România contra-campioană cu 19,2%. Cu acest scor, România a înregistrat anul trecut o scădere nesemnificativă față de 2024, când avea 19,4% NEET, potrivit unei analize publicate de Edupedu.ro în primăvară.
O recentă analiză Edupedu.ro, pe baza unui studiu publicat anul trecut de Revista Calitatea Vieții, arată că România a cunoscut o scădere considerabilă a ratei NEET până în 2020, până la 16,6%, dar rata a crescut brusc în 2021, iar de atunci diminuarea ei anuală a fost nesemnificativă.
Citește și:
România rămâne campioana UE la procentul tinerilor care nu sunt nici la muncă, nici la școală și nici în formare profesională – NEET: în 2024 erau 19,4% dintre cei cu vârste între 15-29 de ani / Un studiu arată cum 410 milioane de euro cheltuiți din bani europeni pe programe sociale și educaționale nu au avut un impact real
Situație „alarmantă”: România are o rată aproape dublă față de media UE a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață – NEET, iar rata tinerilor care și muncesc, și studiază este de aproape 10 ori mai mică – Analiză comparativă / „Sistemul de educație și piața muncii din România operează ca două sfere aproape complet separate”
4 comments
Nu este nicio ”situație alarmantă.”
Este foarte normală această stare de fapt.
Hai să vedem, România este o țară unde ABSOLUT toate măsurile sunt îndreptate împotriva cetățeanului. Taxe peste taxe până au omorât mediul privat–cel producător de contribuții la buget–aproape de tot, birocrație, corupție, angajări de familii întregi, povară pe sistemul bugetar, în schimbul șpăgilor, pilelor, sau ce dracului or mai fi acolo, un sistem de educație inutil care nu pregătește elevii pentru nimic practic, iar cei ce sunt pregătiți, sunt pregătiți pentru că bagă familiile meditații peste meditații.
Aceia vor pleca, inevitabil, în alte țări unde sunt respectați și răsplătiți pentru munca lor. Din nou, foarte normal și logic.
Dacă un tânăr are o inițiativă în România, i se dă în cap imediat dacă nu e de-al ”cuiva.”
Job-urile disponibile marii majorități sunt acelea de manipulant și lucrător pe la lanțuri mari de magazine unde primesc cea mai mizerabilă leafă, 3-4 sute de euro, cât o fi, atât cât să supraviețuiască pe pateu și parizer.
Dacă cineva crede că un tânăr, un om, oricare ar fi el, își cheltuie cel mai de preț dar–VIAȚA–ca să fie un sclav umilit care să dea bine în statistici, înseamnă că acela nu e sănătos la cap.
Și cum vine asta, tineri ”lăsați să fie NEET?”
Adică cine să-i lase? Oamenii sunt stăpâni pe viața lor. Nu e nevoie să-i lase cineva să fie cumva. Ei sunt cum decid ei să fie. Acești oameni nu sunt proprietatea nimănui, cu atât mai puțin a statului.
De fapt, statul e proprietatea lor, sau ar trebui să fie. Sigur că, așa cum stau lucrurile azi, nu e.
Deci, da. O situație pe deplin justificată, având în vedere această societate și cum funcționează ea.
Mi-am văzut comentariul.publicat și am observat câteva mici greșeli. Am scris de pe telefon și am degetele destul de mari pentru tastatura din android. Să nu-mi spună cineva că nici eu nu știu să scriu.
În satul în care m-am născut, sunt singurul care știe să scrie și să citească. Sunt sungurul care a făcut un liceu și o facultate din peste 500 de locuitori. Se tot spune că școala de dinainte de 1989 era mai bună. Toți cei din satul.meu care au terminat atunci câteva clase, nu știu să scrie și să citească. Frații mei sunt niște bețivi analfabeți. Mulți au telefoane mobile și vin la mine să le fac conturi de Google și de TikTok, sau merg în Focșani pe la reprezentanțele de telefonie mobilă. Angajați cu acte suntem doar 4. Alți 9 lucrează fără forme legale în țară și mai sunt vreo 5 prin Italia. Ceilalți iau ajutoare sociale sau alocații și indemnizații de handicap. Handicapați cu adevărat sunt câțiva cu retard sever sau cu demență. Tinerii sunt veșnic pe ulițe cu ATV-uri și cu trotinete electrice, cumpărate din banii făcuți de familie din furat de lemne sau din surse doar de ei știute. Așa arată, în general, ruralul din Vrancea.
Felicitări, sunteți demn de tot respectul. care este concluzia/soluția? dacă aveți și frați care nu au urmat calea dvs, probabil este exclusă explicația genetică sau de mediu familial. Bani in sume modice pentru educație nu cred că ar ajuta in mod special, pentru că și eu cunosc cazuri la sat care din banii primiți își cumpără alcool sau telefoane. sincer, uneori cred că singurul mod in care satele se pot ridica este să fie obligați profesorii și doctorii să meargă și la țară, cum era înainte. Fără oameni educați în acel mediu (mai multe generații, deci ceva ce se poate crea în decenii) orice bani pompați ar fi degeaba, mă gândesc. nici preoții nu mai sunt ce erau, într-un context oarecare am avut un schimb de mesaje cu un preot și avea greșeli gramaticale flagrante. când te gândești că erau vremuri când preoții erau principialii intelectuali.