Proiectul PSD care obligă școlile să impună uniforma obligatorie pe motiv că ar reduce fenomenul de bullying a primit aviz negativ de la Consiliul Economic Social: Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite, apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie

Un proiect al mai multor senatori PSD, depus în vară la Senat, propune uniforme obligatorii pentru toți elevii. Proiectul aduce ca argumente accentuarea diferențelor socio-economice dintre elevi și alimentarea fenomenului de bullying. Consiliul Economic Social a dat aviz negativ: „Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite, apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie”. Mai mult, „ dacă există resurse, ele trebuie îndreptate către burse, consiliere, extinderea programului „Masă sănătoasă”, transport, infrastructură şi alte forme de sprijin real”, spune CES.

• Inițiatorii nu obligă însă autoritățile locale să cumpere uniformele, ci doar permit posibilitatea achitării costurilor, dacă doresc, din bugetul local.

Proiectul PSD care obligă școlile să impună uniforma obligatorie pe motiv că ar reduce fenomenul de bullying a primit aviz negativ de la Consiliul Economic Social (CES): „Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite, apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie”, motivează în documentul emis pe 7 iulie de CES.

Proiectul a fost depus la Senat pe 26 iulie și prevede modificarea Legii Educației astfel încât uniforma școlară să fie obligatorie, și nu cum este în prezent, la latitudinea fiecărei școli prin decizie de Consiliul de Administrație.

Inițiatorii proiectului spun că din cauza vestimentației elevilor care „accentuează diferențele socio-economice, se alimentează fenomene de excludere social, presiune psihologică şi bullying bazat pe statutul financiar al familiei, distrăgând atenţia elevilor de la procesul educaţional propriu-zis„.

În plus, se menționează „întărirea sentimentului de apartenenţă şi concentrarea pe educaţie: Standardizarea vestimentară sporeşte mândria de a reprezenta o anumită comunitate şcolară şi creează un sentiment de unitate colectivă”.

Senatorii PSD aduc în discuție două modele de țări (Franța și Marea Britanie) care aplică uniforma obligatorie în școli dar fără să furnizeze date care să dovedească eficiența măsurii.

Mai mult, proiectul prevede amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru școlile care nu respectă prevederea obligativității uniformei, care pot fi date de Poliția Locală, în cazul în care proiectul este adoptat.

Proiectul a trecut deja prin mai multe comisii și a primit avize favorabile, cel mai recent de la comisia de administrație publică, miercuri, 2 septembrie. A primit și un aviz negativ de la Consiliul Economic și Social pe motiv că „stigmatizarea socială stă prinsă într-o haină de
fimă şi pleacă din şcoală odată cu el” ar fi „o înţelegere limitată a fenomenului.
Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite apare acolo unde şcoala nu
are mecanisme reale de prevenţie, unde consilierea rămâne insuficientă, unde
profesorii nu sunt sprijiniţi să gestioneze conflicte, iar elevii nu simt că pot vorbi în
siguranţă despre ceea ce li se întâmplă”. În plus, „ cea mai mare problemă rămâne însă alta: prioritizarea, în contextul efectelor Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, când elevii resimt direct diminuarea unor forme de sprijin, Dacă există resurse, ele trebuie îndreptate către burse, consiliere, extinderea programului „Masă sănătoasă”, transport,
infrastructură şi alte forme de sprijin real. Un copil care primeşte o masă are o şansă
mai mare să rămână în şcoală”. Punctul de vedere integral, mai jos în articol.

Ce propune exact proiectul de lege

1. La articolul 106 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
   c) obligația de a se prezenta la şcoală în uniformă şcolară, conform regulamentului
   unității de învățământ preuniversitar;
2. După articolul 106, se introduce un nou articol, art. 1061, cu următorul cuprins:
   Art. 106 Alin (1) Modelele, standardele tehnice şi elementele componente ale uniformelor şcolare se stabilesc de către consiliul de administraţie at fiecărei unităţi de învăţământ, cu consultarea obligatorie a consiliului şcolar al elevilor şi a asociaţiei de părinţi.
   (2) Se interzice modificarea, adăugarea sau impunerea altor elemente vestimentare sau accesorii faţă de cele stabilite prin ordinul prevăzut la litera a), cu excepţia
   ecusonului care conține denumirea școlii.

(3) Pentru achiziţia uniformelor şcolare se acordă gratuitate sau subvenţii conform
Anexei la prezenta lege, iar cheltuielile aferente pot fi finanţate din fonduri alocate
din bugetele consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi
ale consiliilor locale, precum şi din fonduri externe nerambursabile.

3. La articolul 148 alineatul (1), după litera b), se introduce o nouă literă, lit. c), cu
   următorul cuprins:
   c) Unitatea de învăţământ care nu asigură aplicare dispoziţiilor art. 106 aljn. (2) litera c), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.
4. La articolul 148 după alineatul (5), se introduce un nou alineat, aim . (6), cu următorul
   cuprins:
   (6) Constatarea contravenţiilor şj aplicarea sancţiunilor prevăzute la aljn. (1) lit. c) se
   realizează de către personalul Poliţiei Române şi al Poliţjei Locale, împuternicit în acest
   sens.

Uniforma ar urma să fie gratuit sau subvenționată 50% în anumite cazuri:

Expunere de motive a proiectului

Inițiatorii proiectului spun că din cauza vestimentației elevilor care „accentuează diferențele socio-economice, se alimentează fenomene de excludere social, presiune psihologică şi bullying bazat pe statutul financiar al familiei, distrăgând atenţia elevilor de la procesul educaţional propriu-zis”.

„În prezent, mediul şcolar preuniversitar din România se confruntă cu o accentuare
a diferenţelor socio-economice dintre elevi, vizibile pregnant în vestimentaţia adoptată în unităţile de învăţământ. Această situaţie alimentează fenomene de excludere social,
presiune psihologică şi bullying bazat pe statutul financiar al familiei, distrăgând atenţia
elevilor de la procesul educaţional propriu-zis şi afectând climatul de disciplină şi decenţă.
Actualmente, Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 lasă purtarea
uniformelor exclusiv la latitudinea unităţilor de învăţământ, fără a impune o linie
naţională de echitate social ă şi securitate. În plus, normele actuale privind paza şi
protecţia în şcoli nu beneficiază de un instrument vizual rapid de identificare a propriilor
elevi, aspect ce îngreunează monitorizarea siguranţei în perimetrul şcolar şi accesul
persoanelor străine”.

Senatorii aduc în discuție două modele de țări care aplică uniforma obligatorie în școli dar fără să furnizeze date care să dovedească eficiența măsurii.

„0 analiză comparativă la nivel european arată o reorientare către standardizarea
vestimentară în scopul echităţii. Un exemplu major este cel al Franţei, care a implementat
un amplu program-pilot pentru introducerea „ţinutei unice” (la tenue unique), cu scopul
declarat de generalizare. De asemenea, modelul din Marea Britanie (School Uniform
Policy) obligă prin lege fiecare şcoală să aibă o politică vestimentară, reglementând strict
accesibilitatea preţurilor prin interzicerea brandurilor exclusive, asigurând astfel
protecţia familiilor cu venituri reduse”, scrie în expunerea de motive.

Aviz negativ de la Consiliul Economic și Social

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului și prezintă pe larg motivele pentru care uniforma obligatorie nu ar rezolva problemele semnalate în expunerea de motive.

„Iniţiatorii susţin că uniforma ar reduce diferenţele sociale dintre elevi şi ar combate bullying-ul bazat pe statutul financiar al familiei. Problema este reală, însă soluţia este comodă. Diferenţele sociale nu dispar când elevii poartă aceeaşi culoare la haină. Ele se mută în telefon, în încălţăminte, în ghiozdan, în vacanţele afişate online, în banii de buzunar, în felul în care un copil vorbeşte despre ce are acasă şi în felul în care ceilalţi îl privesc. Tocmai de aceea, dacă vrem să rezolvăm o problemă atât de profundă în comunităţile şcolare, trebuie să pornim de la sursă.

Mentalitatea, preconcepţiile sau stereotipurile cu care elevii vin de acasă pot alimenta comportamente de excludere şi pot transfoma diferenţele materiale în motive de umilire. Unii elevi pot ajunge să privească de sus restul colegilor nu pentru că poartă anumite haine, ci pentru că au interiorizat, voluntar sau involuntar, o scară de valori în care bunurile materiate devin criterii de superioritate. Dacă un copil îi vede pe adulţii din jurul său prioritizând statutul, aparenţele şi lucrurile deţinute, există şanse considerabile ca şi el să reproducă aceeaşi perspectivă în relaţiile cu ceilalţi.

Să credem că stigmatizarea socială stă prinsă într-o haină de firmă şi pleacă din şcoală odată cu el este o înţelegere limitată a fenomenului.

Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite -apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie, unde consilierea rămâne insuficientă, unde profesorii nu sunt sprijiniţi să gestioneze conflicte, iar elevii nu simt că pot vorbi în siguranţă despre ceea ce li se întâmplă;

• propunerea legislativă poreşte de la ideea că elevii trebuie obligaţi să poarte
  aceeaşi ţinută pentru a deveni mai disciplinaţi. Rolul şcolii este să fomeze tineri
  capabili să gândească, să se exprime şi să îşi asume propria identitate. becenţa
  vestimentară este un aspect ce îşi are locul în regulamentele şcolare, însă
  obligativitatea unifomei pentru toţi elevii din România este cu totul altceva. La fel
  de discutabil este argumentul potrivit căruia uniforma ar întări sentimentul de
  apartenenţă. Apartenenţa nu se coase pe rever. Ea se construieşte în timp, prin
  respect, prin încredere şi printr-un climat şcolar în care elevul simte că este ascultat.
  0 comunitate şcolară nu devine mai unită pentru că toţi elevii poartă aceeaşi vestă.
  Mai mult decât atât, propunerea legislativă nu arată suficient de clar ce se întâmplă
  cu elevul care nu are unifomă, dacă acesta intră la ore, este trimis acasă sau va fi
  sancţionat.

• cea mai mare problemă rămâne însă alta: prioritizarea, în contextul efectelor Legii
  nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, când elevii resimt direct
  diminuarea unor forme de sprijin. Dacă există resurse, ele trebuie îndreptate către
  burse, consiliere, extinderea programului „Masă sănătoasă”, transport,
  infrastructură şi alte forme de sprijin real. Un copil care primeşte o masă are o şansă
  mai mare să rămână în şcoală ;
• creşterea gradului de echitate, de egalitate şi de incluziune în şcolile din România
  nu se poate produce peste noapte. Aceasta necesită un efort colectiv, atât din partea
  autorităţilor, cât mai ales din partea părinţilor şi elevilor. Este necesară realizarea
  unor refome autentice care să nu fie măsuri erijate în refomă”, potrivit documentului.

Ce prevede ROFUIP și Statutul Elevului

Potrivit art 183 alin 1 și 2 din ROFUIP nu se poate limita accesul la educație dacă elevul nu poartă uniformă.

(1) În unitățile de învățământ se asigură dreptul fundamental la învățătură și este interzisă orice formă de discriminare a copiilor/beneficiarilor primari și a personalului din unitate.

(2) În unitățile de învățământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educație al beneficiarilor primari, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceștia a serviciului pe școală, interzicerea participării la cursuri sau sancționarea beneficiarilor primari care nu poartă uniforma unității de învățământ sau altele asemenea.

Din noul Statut al Elevului a fost eliminată prevederea ca ținuta vestimentară să nu poată reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul școlii.

Concret, documentul publicat în Monitorul Oficial stabilește, printre altele, că elevii au îndatorirea de a se prezenta la școală și la toate activitățile organizate de aceasta într-o ținută vestimentară decentă.

De asemenea, statutul elevului prevede că elevul trebuie să se prezinte într-o ținută decentă și să respecte regulamentul școlii:

Art. 14. — „(1) Elevii au următoarele îndatoriri: d) de a se prezenta la școală și la toate activitățile organizate de aceasta într-o ținută vestimentară decentă și adecvată și de a purta elementele de identificare în conformitate cu legislația în vigoare și cu regulamentele și hotărârile unității de învățământ preuniversitar”, conform Statutului Elevului 2024.

Expunerea de motive

Avizul Negativ al Consilului Economic și Social

ID 27240701 © Hongqi Zhang (aka Michael Zhang) | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.