11 inspectori școlari generali noi au fost numiți de ministrul Educației din pix de la 1 septembrie 2026, prin ordin de ministru. Dintre aceștia, 7 inspectori adjuncți au făcut rocadă și au ajuns inspectori generali. Alți 16 inspectori adjuncți noi au fost numiți. Recent, ministrul Dimian a spus într-un interviu că inspectorii școlari au fost schimbați în cel mult un sfert dintre inspectoratele din țară. Mai jos în articol vezi care sunt județe unde au fost schimbați inspectorii și inspectorii adjuncți și unde s-au făcut rocade.
- Întrebat dacă noile numiri la inspectorate sunt politice, ministrul a subliniat că „propunerile vin din preuniversitar, de la oamenii care cunosc aceste lucruri. Nu mă apuc eu să fac propuneri”.
- Edupedu.ro a scris despre „Pixiada 2026″ – sezonul numirilor din pix ale directorilor și inspectorilor școlari. Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și adjuncți a avut loc în 2017, iar de la expirarea mandatelor, în 2021, patru miniștri consecutivi au refuzat, pe motive diferite, organizarea unui nou concurs.
La 1 septembrie 2026 ministrul Educației a făcut noi numiri din pix prin detașări în „interesul învățământului” la inspectoratele școlare din toată țara valabil pentru anul școlar 2026-2027.
În total, comparând lista cu cea de anul trecut sunt doar 4 noi numiri de inspectori generali în județele: Ialomița, Călărași, Mehedinți și Caraș Severin. Șefii inspectoratelor școlare din Caraș-Severin și Mehedinți, de la PSD, schimbați cu doi de la PNL, iar ministrul Dimian susține că nu s-au încadrat în bugetul alocat.
La Inspectoratul Constanța, inspectorul general Sorin Mihai, și-a dat demisia la începutul anului și a fost înlocuit de Claudia Portase care a fost numită în continuare. (Vezi detalii aici)
Fie inspectorii generali au fost schimbați cu nume noi, fie au făcut schimb de funcții cu adjuncții, alții au fost înlăturați total din conducerea ISJ-urilor.
7 inspectori adjuncți au făcut rocadă și au avansat pe postul de inspectori generali, cu mențiunea că în județele Brăila, Buzău și Vaslui inspectorii generali nu au mai primit nicio funcție de conducere, dar au venit adjuncții lor ca inspectori generali. Alți 16 noi inspectori școlari adjuncți noi au fost numiți.
Patru inspectori școlari generali noi din 41 înseamnă 10% din numărul total. Recent, însă, ministrul Educației Mihai Dimian a spus că inspectorii școlari au fost schimbați în cel mult un sfert dintre inspectoratele din țară.
Au fost și situații punctuale unde a crescut numărul de posturi de adjuncți sau a fost tăiat un post. În județul Iași s-a tăiat un post de adjunct și unul a fost înlocuit iar la Maramureș s-a tăiat un post de adjunct.
În schimb în județele Bacău, Brașov și Constanța sunt acum câte 3 inspectori adjuncți.
Județe unde au fost schimbați complet inspectori generali
Caraș-Severin: Pristavu Lavinia Carina – inspector școlar general
Călărași: Pațurcă Natalia Roxana – inspector școlar general;
Ialomița: Barcari Rodica Luminița – inspector școlar general (a mai fost în trecut, in urma cu 6 ani ISG);
Mehedinți: Băloi Mariana – inspector școlar general;
Județe unde au fost schimbați unii inspectori adjuncți
Alba – Ilea Alexandru-Ionuț inspector școlar adjunct nou
Caraș-Severin: Coadă Constantin Cristian – inspector școlar adjunct nou
Călărași: Radu Luciana Marcela – inspector școlar adjunct nou.
Constanța: Nicoară Florentina Mirela – inspector școlar adjunct nou.
Galați – Necula Vijelie Carmen – inspector școlar adjunct nou.
Giurgiu – Bădărău Claudia și Andrei Daniel – inspectori școlari adjuncți noi
Gorj: Stroie Marius Daniel – inspector școlar adjunct nou.
Hunedoara – Kocsis Attila-Levente – inspector școlar adjunct nou
Ialomița: Niculescu-Oglinzanu Oana-Melania – inspector școlar adjunct nou.
Iași: Enia Irina-Mădălina inspector școlar adjunct nou.
Mehedinți: Mijaiche Mihăiță Marian – inspector școlar adjunct nou.
Vâlcea: Lăcătușu Cristina – inspector adjunct nou
Sibiu: Florea Delilah – inspector școlar adjunct nou
Teleorman – Manafu Marian – inspector școlar adjunct nou
Vaslui – Neculiță Nicoleta Adriana – inspector școlar adjunct nou.
Județe unde inspectorii generali au făcut rocadă
- În Brăila, Buzău și Vaslui inspectorii generali nu au mai primit nicio funcție de conducere.
Buzău: Manea Gina – inspector școlar general (era adjunct); Boșcodeală Felicia Elena și Șerbănică Liliana – inspectori școlari generali adjuncți. (Vezi aici detalii despre numire)
Bacău: Vlad Ida – inspector școlar general; Egarmin Ana-Maria și Ștefănică Anca Maria – inspectori școlari generali adjuncți.
Brăila – Gheorghiță Dan-Mihai – inspector școlar general, era inspector adjunct
Dâmbovița: Tică Dan Alexandru – inspector școlar general (era adjunct)
Maramureș: Muntean Ioan – inspector școlar general cu Pop Mihai Cosmin – inspector adjunct
Olt: Gheorghe Mariana – inspector școlar general; Bărbulete Ion Adrian inspector adjunct
Vaslui: Ilie Radu – inspector școlar general (era adjunct);
Județe cu un singur adjunct:
Bistrița, Dâmbovița, Covasna
Județe cu 3 inspectori școlari adjuncți:
Bacău – Ștefănică Anca Maria
Brașov – Grapă Bogdana-Gabriela – postul rămăsese vacant după pensionare
Constanța: Nicoară Florentina Mirela – nou numită adjunct
Ce este Pixiada și de ce se întâmplă în august
Fenomenul pe care Edupedu.ro l-a numit Pixiada este mecanismul prin care directorii, directorii adjuncți, inspectorii școlari generali, inspectorii generali adjuncți și inspectorii de specialitate ajung în funcții de conducere nu prin concurs, ci prin detașare în interesul învățământului – o măsură gândită de lege ca excepție temporară, devenită însă, în lipsa concursurilor organizate la timp, principalul instrument de numire a conducerii sistemului preuniversitar.
Toate aceste detașări sunt valabile cel mult un an școlar, deci expiră automat la final. Asta înseamnă că, pentru ca școlile și inspectoratele să aibă conducere de la 1 septembrie, toate numirile trebuie reînnoite în fiecare august – indiferent dacă persoana rămâne aceeași sau este schimbată.
Mecanismul funcționează în cascadă:
- Ministrul Educației numește, prin detașare, inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți la nivelul fiecărui județ – funcții ocupate, în marea majoritate a cazurilor, de oameni politici, afiliați partidelor aflate la guvernare sau în coaliție.
- Inspectorii școlari generali și adjuncți, odată numiți, numesc la rândul lor, tot prin detașare, întreaga structură a inspectoratului: inspectorii școlari de specialitate pentru fiecare disciplină, precum și inspectorii responsabili de proiecte sau de management școlar.
- Aceste echipe de inspectori, astfel constituite, numesc apoi, tot prin detașare, directorii și directorii adjuncți ai școlilor din județ, acolo unde posturile nu sunt ocupate prin concurs.
Practic, fiecare vară repetă același ciclu: politicul numește șefii inspectoratelor, aceștia își numesc propria echipă de inspectori, iar inspectorii numesc, la rândul lor, conducerile școlilor.
De ce nu s-a mai organizat concurs pentru șefii inspectoratelor din 2018 încoace
Vârful piramidei de numiri politice (după ce a numirilor directorilor de școli) – inspectorii școlari generali și adjuncți – funcționează exclusiv prin detașare de aproape opt ani. Ultimul concurs pentru aceste funcții a avut loc în 2017, iar mandatele obținute atunci au fost valabile între 2018 și 2021. Din 2021, când acele mandate au expirat și ar fi trebuit organizat un nou concurs, Ministerul Educației a refuzat constant să îl mai facă – sub trei miniștri diferiți, toți membri sau numiți de PNL: Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David și, în prezent, Mihai Dimian.
Motivele invocate s-au schimbat de la un ministru la altul, dar rezultatul a rămas același: controlul politic asupra acestor instituții deconcentrate. Cîmpeanu promitea, în ianuarie 2021, organizarea de concursuri „în primăvara aceluiași an”, deși la acel moment 85% dintre inspectorii aflați în funcție fuseseră puși tot politic, cu un an înainte. Concursurile nu s-au mai făcut niciodată sub mandatul său, iar motivul oficial a devenit așteptarea noii legi a Educației, promisă „cel mai devreme în septembrie 2022, cel mai târziu în septembrie 2023″. Ligia Deca a preluat același argument în 2023, invocând reforma legislativă. După ce Legea nr. 198/2023 a intrat totuși în vigoare, motivul s-a schimbat din nou: legea prevede desființarea actualelor inspectorate școlare și înființarea unor Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP/DMBIP), a căror înființare a fost însă amânată succesiv, mai întâi până în iunie 2025, apoi, prin Legea nr. 141/2025, Legea Bolojan, până la începutul anului școlar 2027-2028.
Daniel David și-a schimbat el însuși poziția pe parcursul mandatului său de un an: dacă la început vorbea despre organizarea unor „concursuri pe bune” pentru inspectori, în raportul de diagnoză al sistemului a scris ulterior că „trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți”, iar în mai 2025 a propus ca șefii inspectoratelor să fie numiți oficial politic, iar doar restul inspectorilor de specialitate să dea concurs. În aprilie 2026, secretarul de stat Sorin Ion a mers mai departe, declarând că, din cauza prorogării reorganizării inspectoratelor, „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă„.
Sub Mihai Dimian, ministrul aflat acum în funcție, confuzia dintre cele două categorii de inspectori pare cultivată deliberat. Pe 15 iunie 2026, ministerul a pus în consultare publică un proiect de metodologie de concurs – însă documentul vizează exclusiv inspectorii școlari de specialitate din viitoarele Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP/DMBIP), structuri a căror funcționare a fost amânată, prin Legea nr. 141/2025, până la începutul anului școlar 2027-2028. Metodologia nu conține nicio prevedere pentru inspectorii școlari generali și generali adjuncți – șefii instituției, cei care numesc, de fapt, întreaga structură prin detașare.
Întrebat direct pe Facebook, pe 23 iunie 2026, când va organiza concurs pentru inspectorii școlari generali, ministrul Dimian a răspuns: „Stimată doamnă, am pus în transparență decizională metodologia de concurs pentru posturile de inspectori.” Este un răspuns care ocolește întrebarea – metodologia respectivă nu are nicio legătură cu funcțiile de conducere ale inspectoratelor. Persoana care a pus întrebarea a insistat: „Stimate domnule ministru, ce faceți cu inspectorii generali? Ei nu mai dau niciodată concurs conform legii educației sau îi va numi tot așa ministrul după criterii numai de el știute?” Răspunsul nu a mai venit. [Sursa, detalii]
Citește și:
LISTĂ Inspectorii școlari generali și generali adjuncți din fiecare județ, numiți din pix și detașați politic în funcție de la 1 septembrie 2026
Roxana Pațurcă, consilier județean PNL, revine la conducerea inspectoratului școlar din Călărași / Noua numire a fost făcută în contextul în care județul are cele mai slabe rezultate din țară la Evaluarea Națională, spune ministrul Mihai Dimian
Șefii inspectoratelor școlare din Caraș-Severin și Mehedinți, de la PSD, schimbați cu doi de la PNL / Ministrul Dimian susține că nu s-au încadrat în bugetul alocat
Pixiada 2026. Începe sezonul numirilor din pix ale directorilor și inspectorilor școlari / Miza uriașă e organizarea și influențarea concursului de directori de școli de către politicieni
Pixiada 2026: Noua conducere a Inspectoratului Școlar Buzău susținută de PNL și USR, scrie presa locală
Pixiada 2026. Ministrul Educației, Mihai Dimian, păstrează aceeași conducere la Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Florentina Nicoară, al treilea inspector școlar general adjunct numit din pix la ISJ Constanța, membru USR / Conducerea Inspectoratului Școlar Județean rămâne în rest neschimbată
10 comments
La Timiș , inspectorul școlar general e …matusalemic. E de înțeles, doar e cumnata lui Grindeanu… Deci e adevărat: învățământul nu este politizat…?
Ilea Ionuț este adjunct la Arad, nu în Alba.
LISTA 11 inspectori școlari generali noi numiți din pix de ministrul Educației, de la 1 septembrie 2026 / Șapte dintre ei vin de pe funcția de inspector adjunct.
„Nou” este adverb: În această construcție, „nou” nu este un adjectiv care determină „inspectori” (nu spunem că inspectorii sunt noi, ci că numirea lor este recentă). El modifică participiul „numiți”.”
( sursa: google)
À bon entendeur, salut!
La,Călărași,Pațurcă a mai fost inspector general,este nevasta de primar PNL și membru PNL ( a fost mulți ani la PSD). Are studii superioare la o facultate particulara obscură și este profesor de specialitate la Colegiul Economic Călărași.
Pentru județul Neamț, s-a terminat mina pixului???? Cam e cazul de niște schimbări….. !!!
La Mehedinti BARONIADA PSD condusa de HARCAU a demolat invatamantul. In trecut HARCAU era denumit LINGAUL. Singurul lor scop au fost contracte de munca pe proiecte din fonduri scrise de altii si licitatii aranjate.
bine ca pentru directori se face concurs la fiecare 4 ani si interviu si de toate, la inspectori merge cu pixul, propun sa se puna din pix si directorii pentru ca asa ar fi corect.
Eeee….. sunt deja directori care știu ca vor rămâne …. chiar vor trece de pe adjunct pe plin…. Deci o formalitate cu acte în regulă…. e fain ca după doua mandate ….. la umbra …sa ai tupeu!
Cum putem avea pretenții de management cu obiective clar exprimate, dar mai ales măsurabile, cu responsabilitate reală la nivelul tuturor intituțiilor de învățământ preuniversitar?
Cum putem imprima valoare în societate, când sistemul centralizat și organizat de partid își poartă interesele prin cele mai înalte funcții de conducere?
Cum se poate feri un profesor de toată aceasta presiune ce ține toată cariera sa, dacă are peste 20 de ani vechime și n-ar fi de acord cu astfel de practici?
Oare o școală poate fi condusă de consiliul de administrație, membrii consiliului să fie remunerați pentru funcția de conducere, jumătate dintre membrii sa răspundă, cu atribuții clare în mamagementul creșterii, cealaltă jumătate de managementul organizațional?
Se poate ca școala să aibe propria viziune, propria misiune și propriile valori, elaborate în funcție de nevoile societății pe care o deservește la nivel local.
Se poate ca rolul de management al ISJ-urilor sa fie doar de comunicare inter-județeană sau intra-zonală, atât?
Până la urmă, ce face armata de inspectori de specialitate?
Propun ca Malpraxis-ul educațional să fie definit în legea educației și încadrat la „atac asupra siguranței naționale” pentru funcțiile înalte din acest sector,
iar funcțiile responsabilizare pentru toți actorii educației.
De peste trei decenii se fac reforme și schimbări au fost multe, bani aruncați pe proiecte inutile, pe școli fără elevi, pe profesori fără dorință de conectare cu realitatea socială, pe elevi care n-au fost niciodată elevi.
Bani din fonduri europene și de la stat, de fapt bani colectați de la cei care vor să fie normalitate.
Ne întrebăm de ce relațiile dintre părinți și profesori cu caracter de respect profesional sunt afectate iremediabil negativ? De ce elevii buni și foarte buni fac meditații?
Paradoxal valoarea educației în învățământul de stat arăta altceva.
Normalitatea nu exista.
Toți elevii au B, FB când sunt mici, au medii mari la gimnaziu și liceu, termină facultăți, dar sunt analfabeți funcțional jumătate.
Profesorii au caficative de FB, în proporție de peste 90%.
Inspectorii de specialitate au fără excepții gradații de merit.
La testele Pisa, corigenți jumătate – paradoxal.
Testează „ăia” altceva, noi suntem frumoși, dar mai ales deștepți și descurcăreți.
Când liderii de sindicate „au pus pumnul în gură” pe tema ocupării funcțiilor de conducere prin examene si meritocrație?
Dacă se va întâmpla, abia atunci va încolți ideea de normalitate.
Învățământul nu e subfinanțat, e căpușat. Bani se găsesc, dar nu din aceea pe care „ocupatorii de funcții” să-i arunce pe investiții inutile.
Orice mediu de afaceri ar recruta tineri talentați, dar la școală întâlnesc directori și inspectori pentru care banii se fac din pix – viziunea, misiunea și valorile sunt plăcuțe atârnate, nicidecum idei despre unde se va găsi omul peste un deceniu sau două, cu obiective clare de creștere și dezvoltare personală și socială.
De aceea finanțarea alternativa este aproape nulă.
Pe copii statul îi poate învăța cum se lucrează în mediul privat?
Aceasta e „cheia de boltă” care lipsește , în construcția tinerilor din România.
Vine ministru PSD și toți adjuncții revin „primi”. Și viceversa.