Proiectul SuperTeach este realizat cu sprijinul Telekom Romania

Vreau să fiu Profesor în România

10.908 vizualizări
Foto: Pexels.com
Meseria de Profesor este una dintre cele mai dinamice, frumoase și, în același timp, plină de provocări. Se spune că educatorul, învățătorul și apoi profesorul, cadrul didactic în general, este al doilea părinte pentru un copil. Ca orice menire atât de importantă, și aceasta ar trebui “hrănită” cu siguranță, cu reguli clare, ar trebui să fie finanțată suficient pentru a nu se împovăra de griji parazite, promovată și respectată. Câți elevi sau studenți vor să devină profesori? Ce părere au cadrele didactice despre profesia lor? De ce nu mai este o meserie dorită, cu un statut atât de respectat cum “era odată”? Cine este profesorul de astăzi și cum ar trebui să arate cel de mâine?

Asociația SuperTeach România în parteneriat cu Edupedu.ro, susținută de Telekom Romania, pune public toate aceste întrebări atât autorităților, cât și elevilor, profesorilor, directorilor de școli și inspectorilor școlari, părinților și antreprenorilor.

Câți profesori avem și cine sunt aceștia 

În România sunt 234.800 de profesori, învățători și educatori angajați în sistemul național de Educație, potrivit Institutului Național de Statistică. Ministerul Educației este cel mai mare angajator al Statului, nicio altă entitate publică nu mai are atât de mulți salariați, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Un colectiv atât de numeros ar trebui să fie unul puternic și să-și poată impune ideile, dar corpul profesoral românesc nu are o voce unitară, e de multe ori copleșit de schimbările prea dese din Educație, împărțit între nevoia de a fi la curent cu tot ce se întâmplă și implicarea activă din comunitate.

Cea mai importantă cercetare de la nivel mondial despre cum se văd profesorii pe ei înșiși este studiul TALIS 2018 (Teaching and Learning International Survey – TALIS). Un sondaj internațional, la scară largă, al profesorilor, al conducătorilor școlilor și al mediului de învățare, făcut de OECD, ale cărui rezultate detaliate au fost publicate în mai 2020. În România, 3658 de profesori care predau la nivel gimnazial și 199 de directori au completat chestionarele TALIS.

TALIS 2018 i-a întrebat pe profesori dacă profesia lor este valorizată de societate. În România, doar 41% din profesori manifestă ”acord” sau “perfect de acord” privind afirmația că profesia lor este valorizată de societate. Procentul este însă mai ridicat decât media țărilor și economiilor OECD participante la TALIS (26%).

În România, 94% din profesori raportează că, în general, sunt satisfăcuți în privința locului lor de muncă (media OECD: 90%). Mai mult, 74% din profesori se declară satisfăcuți în privința termenilor contractului lor de predare (cu excepția salariului, media OECD: 66%).

Salariul mediu net în învățământ în luna iunie 2020 a fost de de 3.539 de lei, mai mare cu peste 200 de lei față de salariul mediu pe economie din aceeași lună, arată datele INS. Salariul mediu din învățământ este cu peste 1.500 de lei mai mic față de cel din administrație și cu 500 de lei mai mic decât cel din sănătate.

În România, doar 23% din profesori raportează că sunt satisfăcuți în privința salariilor, procentaj mult mai scăzut față de media OECD (39%), potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Cu toate acestea, diferențele mari de vârstă între generații, contextele sociale actuale și interesul scăzut al elevilor de a se implica în comunitate trag un semnal de alarmă, o situație ce indică numărul din ce în ce mai mic al tinerilor care doresc, vor și reușesc să urmeze calea celor care i-au instruit și i-au sprijinit prin educația pe care le-au oferit-o.

Conform Institutului Național de Statistică, în ultimii 5 ani specializarea Științele Educației e domeniul de studii principal (conform clasificării europene) care în România e cel mai puțin frecventat dintre toate.

Fără o formare adecvată, atât una inițială, cât și cea continuă, profesorul nu va reuși să fie acel specialist de care Educația are nevoie, de care elevii au nevoie pentru a se construi ca indivizi ai cunoașterii, pentru a-și modela caracterele spre implicare și civism. Așa că poziția profesorului în societate trebuie redefinită și pentru că profesorii sunt cei care au puterea să insufle tinerilor dorința de a urma acestă meserie, ar trebui îmbunătățite în primul rând modalitatea în care se raportează ei înșiși la propria meserie și la calitatea predării.

Cum își văd elevii profesorii

Atitudinea profesorilor ar trebui să se schimbe, susțin elevi din clasele 7-12 participanți la un studiu calitativ derulat de SuperTeach România în luna iulie 2020. Profesorii ar trebui să își adapteze modul de predare, prin folosirea de exerciții practice, inspirate din viața reală, susțin 71% dintre respondenți.

Îmi place să învăț, dar nu în modul în care ne este nouă predat la școală. Mi se pare prea mult, iar majoritatea lecțiilor nu ne vor ajuta cu nimic în viață!”, spune în acest studiu un licean din Galati.

Peste 63% dintre participanți vor ca în discuțiile libere profesor-elev, cadrele didactice să le permită copiilor să-și exprime propriile opinii, să le stimuleze colaborarea între ei și să fie evaluați pe bază de proiecte creative (82%), pe echipe (71%).

Este foarte important ca profesorul să demonstreze că îi pasă de elevi, arată 83% dintre răspunsuri.

Toate aceste răspunsuri date de elevi arată una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ – calitatea predării.

Mediul de afaceri consideră educația și pregătirea pentru viitorul loc de muncă drept esențiale pentru viitorii angajați, potrivit celui mai recent studiu Cedefop pe România.

Rezultatele de la examenele naționale arată an de an că circa 40% dintre elevi nu ajung să ia media 5, fie că vorbim despre Bacalaureat sau de Evaluarea Națională.

Discrepanța uriașă între felul în care profesorii se percep pe ei înșiși sau raportează relația lor cu locul de muncă, desprinse din studiu TALIS, pe de-o parte și rezultatele obținute de elevii din România, declarațiile acestora despre ce și-ar dori să facă în clasă profesorii lor, din studiile independente făcute de SuperTeach sau de alte organizații de prestigiu precum OECD-PISA, UNICEF, World Vision, Salvați Copiii conturează nevoia unei evaluări profunde a profesiei de Profesor, redefinirea acesteia pentru a-și putea recâștiga prestigiul în comunitate, pentru a putea redeveni frecventabilă și dorită de cei mai buni dintre elevii lor.

Cum facem atunci să îmbunătățim actul predării? Cum pornim spre a avea o mentalitate deschisă spre inovație și dezvoltare? Cum facem să îmbunătățim relația profesor – elev? Cum le trezim celor mici dragul de școală și interesul pentru meseria de profesor? Toate acestea vor fi dezbătute în cadrul conferinței online SuperTeach din 5 septembrie, ora 9:30. “Revoluția mentalităților – învățarea și predarea în secolul 21”

Foto: pexels.com


5 comments
  1. Am absolvit in 1990 Academia tehnica militara… facultatea de Armament (echivalent mecanica fina si optica)… cu aceste studii pot deveni profesor de fizica in invatamantul preuniversitar?

  2. Locuiesc in Romania, dar studiez la o universitate din strainatate pentru a deveni profesor de educatie fizica. Ce trebuie sa fac pentru a putea lucra cu aceasta diploma in Romania.

  3. Sunt pensionar
    Am fost profesor de fizică
    Am gradul II invatamant liceeal
    Pot lua ore in București ?
    Ce trebuie să fac

    1. Fost profesor de fizică Gr ll pensionar și nu știe unde sa se informeze pentru o problema care îl interesează?! Asta spune mult despre gradul de ancorare in realitate și pregătirea pentru viață al unei persoane care se presupune că a avut menirea să pregătească tineri pentru viața.

      1. Un profesor pensionar care pune intrebari in sectiunea corecta de pe un site de specialitate?

        Felicitari!

        A intrecut multe persoane mai tinere si cu mai multe pretentii tehnice si de intelegere…asa, ca domnul Mircea care are de lucrat si la intelegere si la empatie si la impulsivitate. Cu placere! 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Silvia Mușătoiu a demisionat de la conducerea Colegiului Șincai din București: Nu e un moment bun să fiu director, într-o astfel de atmosferă de conducere la toate nivelurile: inspectorat, primărie, minister. Este o lume care nu este a mea

Silvia Mușătoiu a demisionat din funcția de director al Colegiului Național “Gheorghe Șincai” din București. În locul său, inspectoratul l-a numit, la propunerea sa, pe fostul inspector de matematică Vlad…
Vezi articolul

UTIL Fișe de progres individual pentru elevii de gimnaziu, concepute de profesori de la școala din comuna Apateu, județul Arad. Director: Ne-am gândit să ne focusăm cu adevărat pe elev. Încercăm să facem o evaluare pe competență

Fișe de progres individual al elevului au fost concepute de cadre didactice de la Școala Gimnazială “Gheorghe Popovici”, comuna Apateu, județul Arad, după cum a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul

Peste 13 mii de profesori spun că s-au gândit să plece din învățământ „având în vedere situația actuală”, iar peste 18 mii nu s-ar mai fi angajat în Educație, dacă acum ar fi terminat liceul sau facultatea – chestionar al sindicatelor

Peste 13.300 de cadre didactice și personal angajat în învățământ, persoane care au răspuns unui chestionar lansat de sindicate în perioada 13-22 decembrie 2021, susțin că „s-au gândit să plece…
Vezi articolul

Liderul sindical Marius Nistor critică procedura prin care profesorii ar trebui să declare meditațiile, pusă în dezbatere publică: A veni și a cere de la cine dai meditații din ce clasă și alte date suplimentare, a veni cu un responsabil care să urmărească procedura e deja prea mult. Era necesară o simplă declarație

Liderul Federației Sindicatelor din Educație, Marius Nistor, spune că procedura prin care profesorii din școli și licee ar urma să declare în fiecare an cu cine fac meditații este prea…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

VIDEO Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației, către profesori: Nu există învățare de unul singur. De mine, ca profesor, depinde să mă uit la copiii pe care îi am și să gândesc o călătorie de învățare cu adevărat relevantă pentru ei

Profesorul nu poate să formeze o competență specifică dacă nu are o activitate de învățare cu adevărat creativă, non-rutinieră, ceva ce copiii cu adevărat ajung să realizeze, spune cercetătorul Ciprian…
Vezi articolul