Vom solicita Ministerului Mediului introducerea obligativității măsurării radonului în școli, în ghidul de finanțare pus în dezbatere, anunță Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. Radonul este cancerigen, fiind a doua cauză de cancer pulmonar după fumat

“Vom transmite Ministerului Mediului observații privind introducerea obligativității măsurării radonului” în școli, în ghidul de finanțare pus în dezbatere, susține Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, CNCAN, într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro.

Reamintim că pe 7 august Edupedu.ro a scris că protecția la incendiu și reducerea concentrației de radon, gaz radioactiv, nu sunt prevăzute în proiectul de finanțare lansat de Ministerul Mediului pentru ca școlile și grădinițele să fie reabilitate termic, deși sunt obligatorii prin legislație.

Am solicitat în acel moment o serie de puncte de vedere de la mai multe instituții. CNCAN este instituția responsabilă în România cu implemantarea Planului Național de Acțiune la Radon, care prevede obligativitatea măsurării și reducerii expunerii la radon în clădirile publice.

Redăm răspunsul primit de la CNCAN:

“Cu privire la proiectul Ghidului de finanțare a Programului privind cresterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în cladirile publice cu destinație de unitați de învățământ lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vă informăm că CNCAN nu a participat și nu a fost consultat în procesul de elaborare a acestui ghid.

Cu toate acestea, în procesul de consultare publică aflat în derulare, CNCAN va transmite observații la acest ghid, respectiv introducerea obligativității măsurării radonului în cladirile publice și solicitarea de a se lua în considerare faptul ca prevederile din Directiva 2013/59/ EURATOM a Consiliului referitoare la radon, cu precădere cele din art. 35, 54, 74, 103 si Anexa VIII sunt transpuse în legislația națională prin HG 526/2018 pentru aprobarea Planului Național de Acțiune la Radon, iar acestea trebuie luate în considerare la elaborarea
legislației ulterioare, inclusiv a acestor ghiduri”.

Ghidul de finanțare a programului de eficiență energetică în școlile publice stabilește condițiile și modul în care autoritățile publice locale (primăriile) pot aplica pentru a primi bani ca să anvelopeze școlile, grădinițele și creșele. În acest ghid, autoritatea prevede ce anume trebuie să remedieze intervenția respectivă, astfel încât clădirea să fie eficientă energetic și care cheltuieli sunt eligibile pentru finanțare.

În Ghidul lansat în dezbatere publică nu există nicio condiție impusă pentru protecția la incendiu a clădirilor reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat. În plus, nu există nicio cheltuială eligibilă în proiect pentru aceste măsuri de protecție la incendiu, deși eficientizarea energetică clădirii presupune o intervenție asupra majorității elementelor construcției.

Pe lângă asta, nu este prevăzută nici reducerea nivelului de radon în clădirile școlare, radonul fiind cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Ambele condiții sunt obligatorii în legislația actuală.

Radonul este radioactiv, asta înseamnă că poate emana radiații periculoase.

Radonul este principalul agent de mediu cancerigen, potrivit Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății. Radonul este a doua cauză pentru cancer pulmonar după fumat și cea mai importantă cauză de cancer pulmonat pentru nefumători, potrivit instituției citate.

Instituția responsabilă de implemantarea Planului Național de Acțiune la Radon este Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. Am solicitat punctul de vedere al CNCAN și îl vom publica în momentul în care îl vom primi.

Radonul este e rezultat din dezintegrarea uraniului. 

“În contextul expunerii organismului uman la radiații ionizante, de interes sunt oricare dintre izotopii radioactivi radon-222, radon-220 și radon-219 care fac parte din seriile de dezintegrare ale uraniului-238, toriului-232 și uraniului-235”, prevede metodologia de măsurare a radonului aprobată de CNCAN.

Radonul poate ajunge în clădiri în două feluri:

• din solul pe care este construcția, prin crăpăturile pardoselilor, prin subsoluri sau fundații neizolate corespunzător pentru protecție la infiltrații cu radon, sau prin emanații din apropierea locuinței, care ajung în încăperi
• din rocile sau materialele de construcție din care sunt construite clădirile (nu există material de construcție natural – mai puțin lemnul – care să nu aibă o anumită radioactivitate)

Concentrația de Radon dintr-o clasă

Dacă într-o cameră/încăpere/clasă se acumulează un anumit nivel de radon, atunci concentrația poate fi periculoasă. Concentrația de Radon se măsoară în Bq/m³ (Bequereli pe metru cub), unitate de măsură pentru radioactivitate. Nivelul maxim admis al concentrației anuale de Radon pentru clădirile din România, potrivit legislației în vigoare, este de 300 Bq/m³. După această valoare sunt impuse măsuri de remediere.

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat ca în interiorul clădirilor limita maximă a concentrației de radon să fie 100 de bq/m³, dar Comisia Europeană a ales ca pragul maxim să fie 300 de Bq/m³, România alegând această limită.

Potrivit cercetătorilor, cantitatea de radiație încasată de corpul uman la o concentrație anuală maximă de 300 Bq/m³ este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare.

Riscul de expunere la radon este un risc pe termen lung și depinde de nivelul de radon, de cât timp este expusă o persoană și de obiceiul fumatului.

De exemplu, în Canada radonul este cauza a peste 3.000 de decese în fiecare an.

În Canada, fumătorii care sunt expuși la niveluri ridicate de radon în încăperi (acasă/birou), au un risc de a dezvolta cancer pulmonar de 1 la 3. Nefumătorii au un risc de 1 din 20 de a face cancer pulmonar dacă nivelul de radon la care se expun în interior este ridicat, potrivit autorităților canadiene.

Dacă facem o comparaţie între impactul asupra sănătății unei persoane ca urmare a expunerii la o valoare medie anuala de 300 Bq/m³ masurata pentru concentratia de radon in aerul interior si efectele generate de un număr de RADIOGRAFII la care persoana se expune pe durata unui an, avem următoarea echivalenţă:

Recomandarea Comisiei Internaționale de Protecție în Radiologie (International Commission on Radiological Protection – ICRP) este ca doza maximă admisă de radiații acumulate pe durata unui an să nu depășească 20 mSv (micro Sievert) – adică două-patru radiografii pulmonare pe an.

Foto: Google Maps