Vize de flotant pentru înscrierea la școală, în vizorul poliției. Polițiștii din Constanța cercetează „eventuale nereguli în obținerea vizei de reședință” în apropierea unor școli, „pentru a beneficia de înscrierea copiilor în anul școlar 2024 – 2025” / Primarul Vergil Chițac a cerut verificările: Dacă nu locuiesc acolo, poliția trebuie să ia măsuri

Polițiști de investigații criminale din Constanța fac verificări în cazul unor „eventuale nereguli în obținerea vizei de reședință” de către părinți în apropierea unor școli, a arătat IPJ Constanța într-o informare transmisă la solicitarea Edupedu.ro. Controalele vin după ce la începutul anului școlar, în septembrie 2024, primarul orașului Constanța, Vergil Chițac, a cerut poliției să meargă la mai multe școli identificate de primărie, „pentru a-i verifica pe toți cei care sunt flotanți”. Poliția anchetează acum dacă există vize de reședință în apropierea unor școli, obținute de părinți care nu locuiesc acolo în realitate, dar care au cerut și obținut aceste vize de flotant ca să beneficieze de înscrierea copiilor la anumite școli.

• Potrivit legii, la înscrierea la școală au prioritate copiii a căror locuință este arondată școlii celei mai apropiate. Presa a relatat în repetate rânduri fenomenul vizelor de flotant, adică practica părinților de a obține un document care atestă că au domiciliul lângă școala dorită, chiar dacă în realitate ei nu locuiesc acolo, ceea ce conduce la supraaglomerarea anumitor școli „vedetă”.
• Legislația permite înscrierea la școală pe baza acestor vize de flotant, iar ceea ce analizează acum poliția este dacă cei care au aceste vize locuiesc în realitate la acele adrese.
• Contactată de Edupedu.ro, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Constanța, Luminița Lare, a declarat că instituția va emite un punct de vedere pe acest subiect.

„Polițiști de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Constanța efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt și identificarea unor eventuale nereguli în ceea ce privește obținerea vizei de reședință“, a transmis IPJ (Inspectoratul de Poliţie Judeţean) Constanța la solicitarea Edupedu.ro.

Verificările au fost demarate în baza unei sesizări făcute la începutului anului școlar, mai spune IPJ Constanța.

„La data de 12 septembrie la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța a fost înregistrată o adresă din care ar rezulta posibile încălcări ale normelor legale în ceea ce privește obținerea vizei de reședință în municipiul Constanța, în proximitatea unor instituții de învățământ, pentru a beneficia de înscrierea copiilor în anul școlar 2024 – 2025. Precizăm faptul că la acest moment, polițiști de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Constanța efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt și identificarea unor eventuale nereguli în ceea ce privește obținerea vizei de reședință. La finalizarea tuturor cercetărilor pe care polițiștii le efectuează, urmează a fi luate măsurile legale care se impun în astfel de situații”, potrivit informării emise de poliție.

Concret este vorba despre câteva școli din județ, cele mai căutate de părinți unde ar fi fost înscriși copii care nu locuiesc în zonă, pe baza vizei de flotant. Primarul Vergil Chițac a declarat într-un interviu pentru presa locală, la începutul anului școlar 2023-2024, că a redactat un raport și o listă cu școli pentru ca poliția să le verifice.

Ar fi vizate cel puțin cinci unități de învățământ, potrivit surselor Edupedu.ro. Printre acestea și Școala Gimnazială nr. 39 Nicolae Tonitza din Constanța.

„Dacă nu locuiesc acolo, într-adevăr avem o problemă și poliția trebuie să ia măsuri. Am făcut și eu școala. Pe vremea mea, fiecare era repartizat la școala de cartier. Îmi aduc aminte că eu și copiii din blocul meu eram în subordinea școlii 29. Nu exista ca cineva să meargă la altă școală. Eu vreau să se revină la școlile de cartier. Astfel, evităm și problema cu aglomerația de dimineață, de pe străzi și bulevarde“,  a declarat acesta pentru Replica.

„Există în oraș așa-consideratele școli bune, unde părinții vor să-și ducă copiii, și pot înțelege dorința asta, dar sunt prea multe cereri care depășesc capacitatea școlară. În cazul Școlii 39, trei clase de pregătitoare au trebuit mutate în altă parte, undeva alături, din cauza aceasta. Situația e absolut anapoda. Mulți cetățeni își fac mutație, viză fictivă de flotant în perimetrul respectiv, pentru a ajunge la acea școală. Și ajungem la următoarea situație: copilul vine din Tomis Nord la Școala 39 (pe lângă faptul că se deplasează cu mașina zi de zi și se produce aglomerația), iar copilul care este acolo, lângă școală, se duce în partea cealaltă. Și se întreabă de ce. Normal că este frustrat. De ce copilul care vine din altă parte este la școala lui? Pentru cei ce stau în zona respectivă, în cartier, este frustrant. Aberant, total aberant. Am făcut raport, vorbit cu chestorul Dumitru Bâltag, comandantul IPJ Constanța, și i-am dat toată lista, pentru a-i verifica pe toți cei care sunt flotanți. Trebuie să facem odată acest lucru”, a mai spus primarul.

Metodologia permite înscrierea elevilor pe baza domiciliului părintelui

Metodologia de înscriere a copiilor la grădiniță, creșă și școală se face pe baza domiciliului părinților și nu se face nici o referire legată de viza de flotant. În cazul în care sunt înscriși mai mulți copii decât locuri se iau în considere criterii de departajare:

Art. 9. — (1) Toți copiii ai căror părinți solicită înscrierea în clasa pregătitoare la școala de circumscripție sunt înmatriculați la unitatea de învățământ solicitată.

(2) Pe locurile libere se înscriu și, ulterior, se înmatriculează copiii care provin din alte circumscripții școlare, inclusiv din alte localități, în conformitate cu solicitările părinților și cu prevederile prezentei metodologii.

(3) În sensul prezentei metodologii, numărul locurilor libere la clasa pregătitoare este stabilit ca diferență între numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare și numărul de copii din
circumscripție care trebuie înscriși la acel nivel de clasă.

Art. 10. — (1) În situația în care într-o unitate de învățământ numărul cererilor de înscriere primite de la părinți al căror domiciliu se află în afara circumscripției școlare este mai mare
decât numărul de locuri libere definit conform art. 9 alin. (3), se aplică criterii de departajare generale și specifice, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

(2) Criteriile generale de departajare care se aplică în situația prevăzută la alin. (1) sunt următoarele:

a) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existența unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți. Situația copilului în raport cu care s-a instituit o măsură de protecție specială, potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți;
c) existența unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte;
d) existența unui frate/unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă.

(3) În cazul în care numărul cererilor de înscriere din afara circumscripției școlare este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a
numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil: se repartizează la început copiii care îndeplinesc trei dintre criteriile menționate la alin. (2), apoi copiii care
îndeplinesc două dintre criterii și, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menționate la alin. (2).

(4) În caz de egalitate pe ultimele locuri, pentru copiii care îndeplinesc același număr de criterii generale de departajare, ordinea de prioritate a criteriilor este cea menționată la alin. (2).

(5) Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ și se aplică în situația prevăzută la alin. (1), după aplicarea criteriilor generale menționate la alin. (2).

Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ indică documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.

(6) Criteriile specifice de departajare stabilite de unitatea de învățământ trebuie să țină cont de faptul că toți copiii au drepturi egale de acces la educație, indiferent de condiția socială și
materială, de sex, rasă, naționalitate, confesiune, și nu pot include existența unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului înscrierii, sau orice alte proceduri care nu respect spiritul și litera prezentei metodologii. În categoria criteriilor specifice poate fi cuprins, de exemplu, și criteriul ca unul dintre părinți să aibă locul de muncă în circumscripția școlară.

Cum se face dovada că cei înscriși la o adresă locuiesc la adresa din buletin

Ordonanța de urgență nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români prevede la articolul 28 alin c) că un polițist face verificări și certifică dacă respectiva persoană locuiește la adresa din buletin.

Art 28: Dovada adresei de domiciliu se poate face:

Alin 1. c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b), când proprietarului sau persoanei interesate nu i-au fost emise în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare actele privind titlul locativ;

Alte prevederi legate de adresa din buletin

Art. 31 alin (1) – Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:(3) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Cei care încalcă acest articol și înscriu mai mult de 10 persoane la adresa respectivă riscă amendă între 75 de lei și 150 lei.

Articolul 43 litera c) – Nerespectarea dispozițiilor art. 25, art. 31 alin. (3), art. 34 alin. (2) și art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.