Virusologul Mihnea Boștină: Tăierea fondurilor către OMS de Statele Unite este fără precedent și este o rețetă pentru dezastru

408 vizualizări
Mihnea Boștină / Foto: University of Otago
“În graba de a găsi țapi ispășitori, multe degete se întreaptă acum spre Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar tăierea fondurilor către această organizație de către Statele Unite este o măsură fără precedent”, scrie virusologul Mihnea Boștină. În jurnalul deschis pe platforma Savantgarde.ro, specialistul de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă listează 10 cauze și probleme ale tăierii de fonduri, în plină pandemie COVID-19.

Mihnea Boștină a lucrat la Institutul Max Planck din Germania, la Școala Medicală Harvard din Statele Unite și la Universitatea McGill din Canada.

În textul publicat astăzi, 17 aprilie, sub titlul “Fugă și responsabilitate” specialistul virusolog scrie că “ideea de a tăia din fondurile singurei organizații internaționale care poate unifica tevatura planetară în care ne aflăm este o rețetă pentru dezastru. OMS este unica entitate care poate centraliza uraganul de informație care îneacă planeta. Avem date despre epidemie venind continuu din fiecare țară. Avem o mulțime de teste clinice în derulare sau planificate în toate colțurile lumii. Avem țări care nu sînt capabile să răspundă adecvat în cazul escaladării epidemiei. Avem probleme de testare. Avem teste noi aflate încă în stadiu de proiect. Avem o serie de vaccinuri care trebuie pregătite. Iar cînd vor fi produse, va fi necesară o strategie mondială pentru vaccinare. Avem statistici făcute după priceperea, interesele și posibilitățile fiecărui stat… Și putem continua. A pune bețe în roatele singurei mașinării care poate mișca acest noian de probleme este un act cu efecte criminale”.

Influențe politice au existat dintotdeauna, în orice tip de organizație internațională. În cazul ultimelor alegeri pentru președinția OMS, acestea au atins, însă, o temperatută mult prea înaltă, cînd candidatul sprijinit de China și țări din Africa a cîștigat în fața candidatului sprijinit de Marea Britanie, Statele Unite și alte țări occidentale”, punctează Mihnea Boștină.

Cronologia evenimentelor este destul de clară. Primele informații despre existența unui virus nou au fost accesibile la scară internațională încă din decembrie. Pe 7 ianuarie, China recunoștea existența virusului, și în 12 ianuarie făcea public genomul acestuia. Principala acuză adusă OMS este faptul că pe 14 ianuarie nu a anunțat că virusul se transmite de la om la om. A făcut-o însă la mai puțin de o săptămînă, pe 19 ianuarie! Este absurdă scuza că cele șase zile de întîrziere au fost esențiale, atunci cînd primele măsuri hotărîte au început să apară abia șase săptămîni mai tîrziu. Spre sfîrșitul lui ianuarie, cazuri de Covid-19, în mare parte importate, sînt raportate în multe state occidentale. Pe 30 ianuarie, WHO ridică alerta la cea mai înaltă treaptă (public health emergency of international concern), moment la care statele membre trebuie să treacă la pregătirea de măsuri speciale. Pe 2 februarie este înregistrată prima victimă în afara Chinei”, scrie virusologul.

 

Mihnea Boștină / Foto: University of Otago

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sebastian Bodu: Comisia de Etică și Deontologie a unei mari universități din România a stabilit, cu valoare de precedent, că preluarea de către un autor a articolelor anterior publicate de el între două coperți reprezintă o operă și, deci, poate fi punctată pentru obținerea de titluri științifice și academice. Metoda a fost validată și de ministra educației

O decizie a Comisiei de Etică și Deontologie a unei universități din Consorțiul „Universitaria” (atașată) a stabilit, cu ocazia soluționării unei sesizări formulate împotriva unui profesor universitar din cadrul facultății…
Vezi articolul

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul

Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de…
Vezi articolul

Ministerul Cercetării susține că vrea să lucreze cu universitățile pentru “etape de reformă și proiecte care să crească gradul de predictibilitate al finanțării”, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență

Noul Minister al Cercetării și digitalizării dorește să lucreze cu mediul universitar pentru reformă și proiecte în domeniul cercetării. Așa explică noul ministrul de resort, Ciprian Teleman, declarațiile făcute sâmbătă,…
Vezi articolul