Care este realitatea în România în ceea ce privește implicarea copiilor în luarea deciziilor care îi privesc? Care sunt rezultatele celei mai noi analize cu privire la participarea elevilor în procesul realizării de hotărâri cu impact în activitatea lor? Și ce spun autoritățile? Aflăm astăzi, de la ora 10:00, în dezbaterea “Viitorul este al copiilor. Dar vocea lor contează în deciziile pentru viitor?” organizată de Fundația World Vision România, care îi aduce în fața cititorilor Edupedu.ro pe Raluca Turcan – Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Florica Cherecheș – președintele Autorității pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, europarlamentarii Dragoș Pîslaru și Victor Negrescu, Dorina Zlota – director general adjunct POCU, Ministerul Proiectelor Europene, alături de Consiliul Consultativ al Copiilor și Consiliul Național al Elevilor.
- Dezbaterea “Viitorul este al copiilor. Dar vocea lor contează în deciziile pentru viitor?” este transmisă LIVE VIDEO marți, 16 noiembrie, de la ora 10:00, pe Edupedu.ro website și Facebook, precum și pe pagina de Facebook World Vision România
- UPDATE Dezbaterea s-a încheiat.
Fundația World Vision România, în parteneriat cu Edupedu.ro, găzduiesc marți, 16 noiembrie, începând de la ora 10:00, dezbaterea online cu privire la participarea copiilor în procesul de luare a deciziilor care îi privesc: “Viitorul este al copiilor. Dar vocea lor contează în deciziile pentru viitor?”. Evenimentul marchează Ziua Internațională a Drepturilor Copilului serbată în fiecare an pe 20 noiembrie și poate fi urmărit în direct de către toți cei interesați. De asemenea, în cadrul acestui eveniment vor fi prezentate cele mai importante concluzii ale studiului „Participarea copiilor în procesul de luare a deciziilor care îi privesc, la nivelul instituțiilor publice. Analiza cadrului legislativ național și modele de bune practici”, realizat de către World Vision.
Principalele idei
Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România – prezintă o analiză cu privire la participarea copiilor la luarea deciziilor care îi privesc:
Dacă ne uităm la maniera în care copiii se simt implicați și-și cunosc drepturile, nu stăm deloc bine.
54% dintre copiii noștri ne spun că nu au fost consultați nici măcar o dată cu privire la deciziile luate în pandemie, fie că vorbim despre școală, teze, deciziile la nivelul familiilor lor.
96% dintre respondenți ne spun că nu au auzit de Garanția pentru copii.
Doar 1 din 10 copii are putere de decizie.
27% dintre copii au devenit indiferenți cu privire la participarea la luarea deciziilor. Cum îi convingem să aibă încredere în noi?
Doar 2% dintre copiii noștri spun că au fost consultați de autoritățile locale în ultimul an.
Copiii ne spun că participarea pentru ei e cheia pentru o lume în care se simt în siguranță.
Prezentarea World Vision:
Teodora Grîu, membru al Consiliului Consultativ al Copiilor:
În acest an am fost profund dezamăgiți de faptul că nu am fost consultați cu privire la școala online.
Clasa a 12-a: materie pierdută, aceasta înseamnă examene pierdute, nimeni nu știe cum va fi recuperată materia.
Când suntem implicați ne sunt respectate drepturi, ne dezvoltăm abilități necesare unor cetățeni activi. Un copil care își exercită dreptul la participare va fi un adult implicat și informat.
Copiii și tinerii sunt cele mai bune autorități pe temele referitoare la viața lor. Doar prin consultarea noastră autoritățile vor răspunde mai clar și mai prompt nevoilor cu care ne confruntăm.
În loc să fi fost vacanță, ar fi fost mult mai util să se facă ore online.
Dacă așa a fost până acum, școala începe pe 15 septembrie – așa ar trebui să fie și de acum înainte.
Florica Cherecheș, președinte – Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții:
Există trei mari categorii de drepturi ale copiilor – vorbim astăzi de dreptul de participare. Înseamnă să li se permită copiilor să-și spună punctul de vedere în ceea ce privește viața lor.
Avem încă mult de lucrat la cultura și mentalitatea românească.
Pentru noi, participarea copiilor e unul dintre cele cinci priorități majore privind protejarea drepturilor copiilor.
Acești copii care se implică devin modele pentru copiii din jurul lor.
Garanția pentru Copii e o recomandare a UE venită relativ recent. România, în urmă cu câteva săptămâni, a transmis către Bruxelles, noi ca instituție ne vom ocupa de implementarea Garanției. Toate elementele din Garanție au fost introduse în strategia noastră pentru copii. Garanția se referă la sprijinirea copiilor din medii vulnerabile, e focusată pe reducerea sărăciei.
Pentru a scoate din sărăcie un copil, trebuie să asiguri nevoile de bază. Garanția: asigurarea accesului la educație + masă la școală; accesul la sănătate; alimentație adecvată nevoilor lui; locuință corespunzătoare.
Garanția se va extinde în perioada 2022-2030. Elaborarea planurilor de acțiune va fi o provocare, pentru că presupune colaborarea între mai multe ministere. Dar eu cred că va fi un lucru bun. Nu se putea să vină această garanție într-un moment mai bun.
Se va trece treptat la programul Masa la școală până acesta va deveni o normalitate.
Toate programele, inclusiv Cornul și laptele, au contribuit la participarea la școală.
Dorina Zlota, director general adjunct POCU, Ministerul Proiectelor Europene:
După un prim exercițiu financiar s-a încheiat în 2015 cu măsuri mai puțin particulare, dar existente pentru copii, în al doilea exercițiu am avut programe dedicate – de ex. pentru copiii cu părinți plecați în străinătate.
Pentru următorul exercițiu, pachetele de intervenție tind să se apropie și mai mult de nevoile copiilor. De ex.: ecosistem dedicat tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă.
Pachetele personalizate vor să meargă tot mai aproape de copii – servicii de coaching individual, consiliere, mese calde.
Dincolo de necesitatea implicării copiilor, sunt foarte necesare ideile lor și posibilitatea de a le folosi.
Raluca Turcan, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale:
Fiecare dintre noi am putut simți pe propria piele că asistența socială a fost folosită în România ca instrument electoral. De cele mai multe ori decidenții s-au complăcut să ajute punctual anumite categorii defavorizate, dar nu prea mult, astfel încât să creeze o relație de dependență pentru perpetuarea la putere.
Nu poți să știi cum să dimensionezi asistența oficială pentru a fi eficientă în România dacă nu ai o cartografiere exactă a celor care au nevoie de ajutor. Lucru pe care l-am realizat, într-o perioadă dificilă.
Anumite cifre ar putea fi obținute mult mai ușor dacă am avea digitalizare.
După mai bine de 30 de ani, de când se vorbește de economie de piață, competitivitate, sprijin pentru cei vulnerabili, s-a făcut prea puțin.
36,3% dintre copii sunt în risc sever de sărăcie. Rata deprivării materiale a crescut de la 17% la 24%. Suntem mult peste media europeană.
Cea mai mare rată de deprivare – în familiile uniparentale, cu mulți copii, cu participare redusă la muncă.
În cartografierea realizată de minister, am și acționat – un prim sprijin. Am întâlnit 2000 de copii care abandonaseră cursurile, am cerut autorităților să îi reintegreze, să îi ia în monitorizare. Inclusiv copii fără CNP. Am reușit să îi reînregistrăm în rândul societății noastre.
Dacă ținem cont că în România există circa 200.000 de persoane în așezări informale (neînregistrate), ne dăm seama că fără o analiză extrem de rafinată viitorul lor nu se poate schimba radical în bine.
Fondurile europene: important e cum le cheltuim. Trebuie să existe un tablou integrat al proiectelor la nivel național, astfel încât să te asiguri că fondurile europene ajung. Fondurile din următorul exercițiu, 3,6 miliarde de euro, să nu mai fie fracturați, ci să fie plasați pe o hartă.
Discuțiile pentru PNRR au început din 2020, Ministerul Muncii a considerat atunci că nu are legătură cu acest program. Lucru pe care l-am corectat, am obținut și proiecte pe infrastructură și digitalizare.
Avem un deficit de 12.000 de asistenți sociali. Nicăieri în România nu se respectă regulile de a avea un număr de asistenți sociali.
Sprijinul trebuie să meargă pentru toți copiii. Azi am vorbit despre copiii vulnerabili, dar toți au nevoie de sprijin, pentru educație, inclusiv să se găsească pe piața muncii.
Întrebată despre întreruperea școlii prin vacanța de două săptămâni: e o decizie pe care și-a asumat-o guvernul.
Când vrei să ai o voce sonoră în societate, trebuie să fie fundamentată pe științe solide.
Victor Negrescu, membru al Parlamentului European:
Copiii din Europa și din România au dreptul de a participa și de a fi auziți de către autorități. Le este garantat explicit în Carta drepturilor la nivel european.
Trebuie să gândim mijloacele. World Vision a prezentat soluții.
Trebuie să mergem la următoarea etapă, să avem elemente instituționalizate, mijloace prin care ideile lor să fie preluate în procesul decizional.
Modele europene – incluse într-un studiu. Franța – parlamentul copiilor. În alte părți – rețele de consiliere a copiilor. Malta: lege a copiilor. Portugalia: participarea copiilor la fundamentarea bugetelor. Sunt mecanisme care s-au dovedit eficiente, pe care noi le putem prelua.
Cei care promovează drepturile copiilor trebuie să fim mai activi în a promova aceste metode.
Drepturile copiilor nu au fost respectate în pandemie. Cred că mulți au fost închiși în casă, fără ca statul să se asigure că au acces la alimentație, la educație, că sănătatea lor mintală e protejată.
La nivelul CULT din PE, avem recomandări, România nu le-a respectat.
Recomandările au fost incluse într-un document pe care eu le-am prezentat ministerului. Exemple: Sprijinirea și finanțarea consilierilor psihologici pentru școli, implicarea asistenței sociale, mecanisme prin care copiii din zone defavorizate să beneficieze în continuare. Sunt bani europeni o grămadă pe care nu i-am folosit nici măcar în această perioadă. E o problemă de voință, nu de resurse, protejarea copiilor din România.
Garanția europeană pentru copii: Am reușit să obținem o monitorizare a aplicării. Am auzit că avem un coordonator. Credeam că avem toate planurile făcute.
Am cerut aseară o suplimentare cu 300 de milioane de euro. S-a mers pe creșterea fondurilor. În total s-a ajuns la 479 milioane de euro, pentru mai multe priorități.
E important de menționat că a fost integrat assessment-ul în raportul de țară și în semestrul european.
Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European:
Faptul că 96% dintre copii nu știau de Garanția pentru copii înseamnă că aceasta nu a ajuns să fie cunoscută în România.
Implicarea copiilor e un lucru foarte important, trebuie să existe o metodologie, un proces continuu.
Garanția pentru copii: 1. Copiii nu sunt o cheltuială, ci o investiție. 2. Într-un mediu politic relativ instabil investiția în copii ar trebui să fie o proprietate bipartizană. 3. Investiția trebuie făcută acum, nu în viitor, e o urgență.
Cred că un element crucial de la care trebuie plecat: în România avem mai multe instituții implicate în privința copiilor care nu sunt neapărat în cea mai bună colaborare. E nevoie de coordonare. Dacă vom lăsa ca educația să fie strict la ministerul educației, nu vom obține rezultate. Dacă 1 din 4 copii e în deprivare și excluziune socială, performanțele școlare vor fi afectate, lipsa mesei poate afecta performanța. Abandonul școlar e o realitate, se creează un cerc vicios. Ajungem să gândim politici doar reactive. Educația e într-adevăr esențială, dar problema nu poate fi rezolvată doar cu politici sectoriale. Având în vedere recomandarea Consiliului UE, acțiunea trebuie să fie unitară. Trebuie să rupem cercul vicios.
Suntem destul de aliniați cu privire la importanță și la prioritățile imediate.
Statul are menirea de a crea o plasă de siguranță, dar când discuți de investiții trebuie să privești tot cadrul legat de investiții – ca stat nu trebuie să te gândești că ești în concurență cu zona nonguvernamentală, trebuie să atragi organizația nonguvernamentală, dacă aceea funcționează. Nici aici nu ar trebui să ne limităm. Esențial e să atragem sectorul privat, care devine din ce în ce mai conștient că lipsa investiției în copii pune probleme de sustenabilitate. Se pune problema investițiilor de impact.
Există o măsură din Garanția pentru copii care se referă la locuire. Înseamnă inclusiv acces la electricitate, să nu ai probleme cu frigul iarna. E o problemă de bază.
Avem o strategie a locuirii care zace în sertar din 2016.
Avem o problemă majoră de politică, trebuie nu pilotată, ci abordată prioritar la nivel național.
Domeniul locuirii: e nevoie de intervenție comună sector public – neguvernamental – privat.
Garanția dă acum o ocazie de a strânge la un loc măsuri împrăștiate în diferite instituții. Ne vom da seama în ce măsură putem să le punem la un loc. Finanțare adecvată.
Întrebarea e dacă acum e un moment de oportunism politic, că vin niște bani, sau reușim să internalizăm în societate că e nevoie să îi sprijinim real pe copii.
Roxana Hriscu, director general adjunct pentru Protecţie Socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui:
Vulnerabilități: copiii riscă să fie separați de copii, să fie abandonați, să abandoneze școala; a doua mare categorie – copiii au fost abandonați deja.
Prima categorie de vulnerabilități: sunt importante autoritățile locale în prevenire.
A doua categorie (copii în plasamente): managerul de caz urmărește implicarea copilului și familiei în 3 etape: pregătirea copilului pentru intrarea în sistem, sprijin, pregătirea pentru ieșirea din sistem. Abordare inter-instituțională.
Există presiune pe sistemul de îngrijire alternativă. 2020: intrare în sistem de 500 de copii. Pentru a diminua numărul, trebuie să canalizăm toate resursele spre sectorul prevenire.
În ultimii cinci ani au crescut intrările în sistem.
Abuzurile și neglijența în familie au crescut în pandemie.
Kelemen Ágotha – Gyopár, expert, reprezentantul Avocatului Copilului – prezentarea instituției:
Silviu Morcan, preşedinte – Consiliul Național al Elevilor:
E important ca elevii să fie consultați cu adevărat.
S-a creat o cultură să fie consultați elevii, dar acest lucru nu se întâmplă în zonele dezavantajate. Aici ar trebui să lucrăm mai mult
Nu e nevoie de consultare de fațadă, ci una reală, în care să se țină cont de propunerile noastre.
Una dintre cele mai mari urgențe – accesul la educația online. Există în continuare elevi și chiar profesori care nu au acces. Noi am propus ca elevii din aceste situații să vină fizic la școală.
Educația nu ține doar de Ministerul Educației, ci de multe alte autorități – pentru ajutoare sociale, servicii de asistență etc. Autoritățile să-și dea mâna pentru un plan de acțiune sustenabil.
Agenda dezbaterii de marți, 16 noiembrie 2021:
10:00 – 10:05 Cuvânt introductiv – Raluca Pantazi, publisher Edupedu.ro, moderator
10:05 – 10:15 Prezentarea Analizei cu privire la participarea copiilor la luarea deciziilor care îi privesc: Realitatea în România în ceea ce privește implicarea copiilor, cadrul legislativ actual, recomandările World Vision România. Consiliul Consultativ al Copiilor – un model de bună practică – Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
10:15 – 10:25 Consiliul Consultativ al Copiilor vrea PARTICIPARE! Prezentarea Manifestului “Participării copiilor”/ Vocea copiilor trebuie auzită şi ascultată – Teodora Griu, membru al Consiliului Consultativ al Copiilor
10:25 – 10:45 Protejarea și respectarea drepturilor copiilor în context național Raluca Turcan, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, coordonator național al „Garanției pentru copii”
Florica Cherecheș, președinte – Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții
10:45 – 10:55 Combaterea excluziunii sociale a copiilor prin „Garanția pentru copii” – Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European
10:55 – 11:05 Drepturile copilului și participare în context european – Victor Negrescu,
membru al Parlamentului European
11:05 – 11:15 Oportunități de finanțare a participării copiilor – Dorina Zlota, director general adjunct POCU, Ministerul Proiectelor Europene
11:15 – 11:25 Copiii și familiile vulnerabile, modalități de sprijin – Roxana Hriscu, director general adjunct pentru Protecţie Socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui
11:25 – 11:35 Rolul Avocatului Copilului. Cum construim mecanisme prietenoase în care copiii să poată trimite petiţii la nivelul Avocatului Poporului & Avocatul Copilului – Kelemen Ágotha – Gyopár, expert, reprezentantul Avocatului Copilului (Domeniul apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului)
11:35 – 11:45 Participare activă și reprezentarea elevilor, Silviu Morcan, preşedinte – Consiliul național al elevilor
11:45 – 12:05 Sesiune de întrebări şi răspunsuri
Cuvânt de încheiere Mihaela Nabăr, directorul executiv World Vision România
Unde ne aflăm
În România, participarea copiilor în procesul decizional este limitată, în ciuda unui cadru legislativ care transpune, încă din 1990, prevederile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de către Adunarea Generală ONU în noiembrie 1989.
Trei decenii mai târziu, copiii sunt în mare măsură ignorați de autorităţi când vine vorba de luarea deciziilor, chiar și atunci când se iau decizii care îi privesc. Deciziile care vizează organizarea orelor de școală în condițiile pandemiei – cu prezență fizică, online sau în format hibrid – sunt doar cel mai recent exemplu.
Datele colectate de Fundația World Vision cu privire la participarea copiilor în procesele de decizie arată un nivel extrem de scăzut de interes al autorităților publice față de consultarea copiilor, în special la nivelul administrației locale. Studiul World Vision, care include și rezultatele unui sondaj derulat în rândul copiilor, confirmă lista consultării între autoritățile publice (atât centrale, dar mai ales locale) şi copii în luarea deciziilor, deși cadrul legal existent impune consultarea acestora. Îngrijorător, una dintre ponderile cele mai scăzute de absență a consultărilor cu copiii se înregistrează în rândul managementului școlilor.
World Vision va prezenta în cadrul dezbaterii și un studiu de caz cu bune practici în materie, respectiv Consiliul Consultativ al Copiilor, organism reprezentativ pentru peste 23.000 de copii din cele 244 de comunități vulnerabile în care își desfășoară activitatea organizația.
Mihai Peticilă
Redacția
R.P.
Ștefan Lefter