Viitorii profesori trebuie să facă 4 ani de licență în loc de 3 – propunere susținută și de Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara / Interviu cu Dana Percec, decan: Ar crește în mod cert calitatea absolvenților. Programele filologice au suferit întotdeauna de subfinanțare

Facultatea de Litere de la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) susține propunerea de extindere a duratei studiilor de licență la patru ani, în loc de trei, pentru viitorii profesori: „Ar crește în mod cert calitatea absolvenților”, a declarat Dana Percec, decana facultății, despre această inițiativă, într-un interviu acordat Edupedu.ro. Profesoara susține că o pregătire mai îndelungată ar permite studenților să se specializeze mai temeinic în domeniul lor de studiu.

Dana Percec a declarat pentru Edupedu.ro că măsura este necesară pentru a oferi timp suplimentar formării riguroase, în special pentru cei care vor preda limbă și literatură română sau limbi moderne. Precizările vin în contextul în care facultatea pe care o conduce, explică ea, se raliază astfel propunerii din vară a decanelor Oana Fotache Dubălaru și Laura Sitaru de la Facultatea de Litere, respectiv Facultatea de Limbi și literaturi străine (FLLS) ale Universității din București.

Percec a explicat că programele de dublă specializare, precum cele de limbi și literaturi, necesită mai multe semestre pentru o pregătire eficientă, mai ales că presupun o dublă specializare. „Este nevoie de timp pentru a forma profesioniști în toate ramurile de știință și pentru toate programele de studii”, a subliniat decana. Declarațiile complete pentru Edupedu.ro – redate mai jos în articol.

• Profesoara de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a UVT a făcut referire la necesitatea de a prelungi studiile pentru a asigura o formare de calitate și în domeniul filologic, nu doar în alte discipline. Ea a punctat, de asemenea, că extinderea duratei de studiu ar permite o mai bună integrare a cursurilor complementare și de competențe transversale, cum ar fi un curs de media literacy.

În același timp, decana trage un semnal de alarmă că programele filologice au fost mereu afectate de subfinanțare și că studenții acestor programe sunt adesea nemulțumiți de încărcătura academică: „studenții de la programele de filologie consideră că timpul alocat pentru formarea lor în ambele specializări este insuficientă. Acest lucru se reflectă în numărul mare de cursuri pe zi în orar, numărul mic de credite acordat disciplinelor din planurile de învățământ, numărul mare de examene din sesiune etc.”.

„Programele filologice au suferit întotdeauna de subfinanțare”, a declarat Percec, evidențiind faptul că studenții sunt copleșiți de un număr mare de cursuri și examene. Ea a completat spunând că un curriculum mai aerisit, pe parcursul a patru ani, ar oferi studenților mai mult timp pentru pregătire individuală și ar crește, astfel, calitatea absolvenților.

Dana Percec, profesor universitar de limba engleză, decan din 2012 la Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara, a mai precizat că, în contextul actual, studenții care urmează să devină profesori trebuie să fie pregătiți pentru provocările educației moderne, iar o durată mai lungă a studiilor ar permite introducerea unor cursuri noi, esențiale în formarea competențelor necesare în era digitalizării.

Întrebările Edupedu.ro pentru Dana Percec:

1.⁠ ⁠Care este opinia dumneavoastră cu privire la demersul inițiat de decanele Facultății de Litere și Facultății de Limbi și literaturi străine (FLLS) de la Universitatea din București? Vă raliați acestui demers pentru o licență de 4 ani, în loc de trei?

2.⁠ ⁠De ce credeți că este nevoie de o mai lungă pregătire a absolvenților de Limbă și literatură română – limbă și literatură modernă (LLR-LLM) care vor fi profesori? Ce ar trebui recalibrat din acest punct de vedere?

3.⁠ ⁠⁠Cum vedeți o nouă curriculă pentru studenții de la acest program de studii care după absolvire intră în mare parte în școli?

4.⁠ ⁠⁠Statul ar putea argumenta că această investiție cere mai multe cheltuieli. Se amortizează în timp o astfel de investiție? Ce ar însemna asta pentru peisajul formării didactice de la noi? Și ce impact ar avea asupra instruirii elevilor, din punct de vedere al calității celor din fața lor?

5.⁠ ⁠⁠Noul comisar european pe educație este român, Roxana Mînzatu, care are în portofoliu și „Oameni, Formare și Competențe”. Faceți apel și la comisar în acest sens să ridice problema la nivel de UE? Aveți de gând să vorbiți și cu comisarul în acest demers?

6. Având în vedere că absolvenții dvs. la care facem referire vor fi profesori într-o eră afectată profund de digitalizare și va trebui să învețe la rândul lor copii din generații digitale, vedeți necesar a fi introdus obligatoriu între cursurile facultății dvs. și un curs de media literacy/ inteligență digitală? Este o abilitate transversală, deci ar trebui abordată în școală, în preuniversitar, integrat, dar universitățile din România nu sunt coordonate încă în formarea pe acest domeniu al tuturor viitorilor profesori.

Declarațiile complete ale decanei Dana Percec de la Facultatea de Litere a Universității de vest din Timișoara, pentru Edupedu.ro:

„Inițiativa de acum a facultăților de profil filologic urmează un demers mai vechi, dar care acum am crezut că și-a găsit un moment propice, în contextul Ordinului ME din 12 septembrie 2024 pentru înființarea programelor de studii universitare de licenta cu dublă specializare și pentru aprobarea listei programelor de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare. Din păcate, programele de Limbi și literaturi (română și moderne) nu se regăsesc – decât într-o măsură foarte mică, irelevantă – pe această listă. Suntem, ca și celelalte facultăți de profil din țară, în favoarea lărgirii Listei programelor și specializărilor în așa fel încât Limbile și literaturile să se regăsească aici în mod real. Așa cum este acum redactată această listă, ele sunt absente atât în varianta dublă specializare didactică, cât și în varianta dublă specializare nedidactică. Sugestiile noastre de extindere a listei nu au primit încă un răspuns (favorabil sau nefavorabil).

Orice program de dublă specializare are, în mod firesc, nevoie de mai multe semestre de studiu, fapt certificat de acest ordin de ministru, care prevede un număr minim de 240 de credite și un număr maxim de 300 de credite pentru programele cu dublă specializare agreate. Este o mare asimetrie să se aloce 4 sau 5 ani tuturor programelor, inclusiv celor din ramura Științelor umaniste și artelor, mai puțin limbilor străine (chiar și în varianta unei combinații cu un program diferit, e.g. Istorie, Geografie etc., pentru a nu mai menționa completa absență a programelor de limbi moderne care funcționează istoric ca duble specializări de pe această Listă). Este necesar la fel de mult timp pentru a forma profesioniști în toate ramurile de știință și pentru toate programele de studii. De ce ar avea nevoie un student care învață Limba și literatura germană și Limba și literatura japoneză de mai puțin timp decât cel care învață Jurnalism și media digitală, pentru a da un exemplu aleatoriu?

Sigur că programele de licență didactică sunt foarte bune, dar să nu uităm că, din nou, la fel ca în cazul oricăror alte specializări, cu deschidere didactică, nu formăm doar metodiști, ci buni specialiști într-un anume domeniu, cu alte cuvinte, ne aplecăm cu predilecție asupra conținuturilor de specialitate, asupra lui ce, pe lângă cum. Iar dacă nu e vorba de dubla specializare didactică, ci de dublele specializări în general, să reținem că nevoia de timp pentru pregătirea consistentă a studenților în două specializări este mare. Aplicând această idee la Limbi și literaturi română/moderne, e important să înțelegem că programul de Limba și literatura română și Limba și literatura franceză presupune două specializări diferite, nu doar două limbi diferite.

În ce privește motivele pentru care există mai puțină deschidere față de dublele specializări filologice față de cele din alte domenii, ele sunt, în general, chair dacă nu explicit formulate, de ordin financiar (deși un an în plus de studiu nu înseamnă pentru programele filologice mai mult decât înseamnă pentru alte programe). Trebuie arătat, însă, faptul că programele filologice au suferit întotdeauna de subfinanțare.

Multe dintre aceste programe furnizează anual un număr mare de absolvenți cu 2 calificări, dar sunt recunoscute doar ca monospecializări și finanțate ca atare, cu coeficient redus – 1.25 sau 1.5 (simplu spus, se primește finanțare doar pentru specializarea principală, nu și pentru cea secundară, adică specializarea Limba și literatura franceză – Limba și literatura italiană, de pildă, va fi finanțată doar ca Limbă și literatură franceză, care va trebui să susțină și disciplinele aferente specializării de italiană, sau aceasta din urmă se va finanța, în funcție de normare, de la programul de Limba și literatura italiană principal). Vom puncta și faptul că există și un grad ridicat de nemulțumire din partea studenților de la programele de filologie, care consideră că timpul alocat pentru formarea lor în ambele specializări este insuficientă. Acest lucru se reflectă în numărul mare de cursuri pe zi în orar, numărul mic de credite acordat disciplinelor din planurile de învățământ, numărul mare de examene din sesiune etc.

Un curriculum mai aerisit, cu patru ani, ar acorda studenților mai mult timp de pregătire individuală, care ar crește în mod cert calitatea absolvenților. Tot așa se pot introduce în mod eficient în curriculă cursuri care să fie de un real folos (chiar și dacă ar fi vorba de cursuri opționale sau complementare pentru formarea competențelor transversale). Ne amintim că, înainte de Bologna, anul al IV-lea era în bună parte alocat formării acestor competențe, practicii de specialitate, pregătirii temeinice al lucrării de finalizare a studiilor, lucruri care acum se fac mai „pe repede-înainte”.

Între aceste cursuri s-ar putea lua în considerare în mod real și cele legate de dezvoltarea literației (media literacy menționat de Dv. inclusiv, competențe legate de utilizarea tehnologiei, provocările Inteligenței Artificiale, metode de cercetare, scriere academică, gândire critică etc.). Acestea există și în acest moment în planurile noastre de învățământ (cursuri opționale, cursuri complementare pentru competențe transversale) dar ele ar putea primi o pondere mai mare, ar putea fi cursuri integrate, cu o deschidere interdisciplinară mai pronunțată, benefică pentru absolvenți ca viitori profesioniști pe o piață dinamică. În ce privește întrebarea legată de comisarul european pe educație, din câte am comunicat și cu colegele inițiatoare ale acestui demers, nu am urmat încă această pistă, dar este un pont bun”.

Informații de context

Viitorii profesori de limba și literatura română, actuali studenți formați de facultățile de litere și de limbi străine, ar trebui să facă 4 ani de licență, așa cum era tradiția filologică înainte de introducerea sistemului Bologna. Extinderea duratei studiilor față de cei 3 ani urmați de studenți în prezent este propunerea oficială pe care Oana Fotache Dubălaru și Laura Sitaru, decanele Facultății de Litere și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea din București (UB) au înaintat-o în iunie 2024 ministrului Educației, Ligia Deca, după cum a declarat Oana Fotache Dubălaru în exclusivitate într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Decana Facultății de Litere a UB a spus în interviul pentru Edupedu.ro că propunerea vine în contextul în care este nevoie de o reformă reală a formării inițiale a profesorilor. Trei ani de pregătire sunt insuficienți, consideră Fotache Dubălaru, care susține că „un student la filologie este pus în situația unui personaj de basm, doar că fără glorie și fără garanția unui final fericit. În trei ani trebuie să învețe cât alții în șase, pentru că se pregătește, de fapt, pentru două specializări” – limba română și o limbă modernă.

A venit și prima reacție la scurt timp: Institutul de Lingvistică al Academiei Române a anunțat că susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română, în loc de 3 ani cum este în prezent, a scris atunci instituția într-o postare pe Facebook. „Prin vocea decanului de la Facultatea de Litere – Universitatea din București, Universitatea din București a luat inițiativa restabilirii duratei ciclului de licență la 4 ani pentru învățământul filologic cu dublă specializare”, au scris pe 1 iulie reprezentanții institutului pe rețeaua socială: „Salutăm și susținem această inițiativă, care revitalizează învățământul filologic românesc”.

Citește și:

Patru ani de studenție pentru viitorii profesori de Limba română, care să fie pregătiți să folosească și resursele digitale la clasă – ceruți Ministerului Educației de Facultatea de Litere de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. Decana Claudia Tărnăuceanu: Studenții trebuie pregătiți cu o înțelegere solidă a domeniului, cu abilități pedagogice și învățați să folosească tehnologia modernă cu elevii – INTERVIU

EXCLUSIV Viitorii profesori de Limba română să facă 4 ani de facultate la ciclul licență, în loc de 3 – i-au propus oficial ministrei educației decanele Facultăților de Litere și de Limbi Străine. Oana Fotache Dubălaru, decan: Propunerea are adeziunea studenților. Impactul bugetar ar fi maximum 6 milioane de euro

Institutul de Lingvistică al Academiei Române susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română, propus de decanele Oana Fotache și Laura Sitaru ministrei Ligia Deca

INTERVIU Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere UB: Numărul posturilor scoase la concursul de titularizare e ridicol de mic. Lipsa de perspectivă îi descurajează pe profesorii debutanți în câțiva ani. E un cerc vicios al demotivării