După 1945, omenirea a trăit o epocă de pace la nivel global, cu câteva conflicte locale, dar reușind să evite până acum declanșarea unui nou război teritorial ca în trecut, când superputerile invadau și cucereau alte țări cu totul. Asta până la conflictul din Ucraina, primul război în care o superputere mondială invadează o altă țară cu scopul de a șterge-o de pe harta lumii, a explicat profesorul și scriitorul Yuval Noah Harari într-un interviu pentru Ted Talks, acordat în 2 martie, a șaptea zi de război în Ucraina. Pacea acesta s-a datorat unor decizii mai înțelepte pe care le-au luat liderii mondiali după experiența celui de-al Doilea Război Mondial, decizii care au dus la construirea de instituții mai bune de guvernare și la o perioadă de prosperitate pentru majoritatea țărilor. În plus, pericolul nuclear i-a făcut pe liderii marilor puteri să evite un conflict direct de anvergură fiindcă ar fi însemnat „sinucidere comună”, contribuind astfel la această epocă de pace prin care am trecut. Altfel, probabil că am fi avut un al treilea război mondial între URSS și SUA cândva în anii 1950-1960, a explicat Harari. El a adăugat ce se întâmplă acum în Ucraina va avea efecte de lungă durată și deja țările din Europa anunță majorarea bugetelor de apărare, însă asta înseamnă să iei de la domenii cheie ca sănătatea și educația, ceea ce ne va sărăci pe toți la nivel global în timp. Mai jos, Edupedu.ro a tradus ideile principale ale lui Yuval Harari despre războiul din Ucraina:
„Dacă acest război nu se va opri în curând, nu doar ucrainenii și rușii vor suferi teribil, toată lumea va suferi. De ce? Din cauza undelor de șoc care vor destabiliza lumea întreagă. Să o luăm de la bază – ce se întâmplă cu bugetele țărilor. Noi am trăit în ultimele decenii într-o eră extraordinară de pace. Nu a fost o fantezie hipiotă, o vedeai chiar în bugetele țărilor. Spre exemplu, în Uniunea Europeană, media bugetelor de apărare era de 3%, e aproape un miracol istoric. De-a lungul celei mai mari părți din istoria lumii, bugetele de apărare, de război ale statelor, regilor, împăraților, sultanilor erau de 50%, 80%. Majoritatea banilor se duceau la armată. Acum, bugetul în Europa e de 3%, în lume e de aproximativ 6%. Ce am văzut în ultimele zile? Germania și-a dublat bugetul de apărare într-o singură zi. Având în vedere ce se întâmplă lângă ei, are logică, are sens ca Germania și alte țări europene să-și dubleze bugetele de apărare.
Problema este că e o cursă în jos, când vezi că vecinul își dublează bugetul de apărare, îl dublezi și tu, apoi alții vin și-l triplează, e o situație de înarmare care poate scăpa de sub control. Banii care ar trebui să fie alocați pentru sănătate, pentru educație, pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, acești bani se vor duce la tancuri, rachete, la finanțarea războaielor. Rezultatul este că va fi mai puțină sănătate pentru toată lumea și poate nicio soluție pentru schimbările climatice. În acest fel, oriunde ai trăi în lume, vei simți repercursiunile acestui război în domeniul sănătății, în criza ecologică și chiar în tehnologie.
Noi suntem deja într-o cursă tehnologică în domeniul inteligenței artificiale și trebuie să ne înțelegem la nivel global legat de cum vom dezvola această tehnologie pentru a preveni scenarii dezastruoase. Când mai ai timp să te preocupi și de asta dacă lupți într-un război mondial? Dacă acest conflict va continua, toate speranțele noastre de a rezolva niște lucruri esențiale pentru omenire se vor evapora. Cu toții vom resimți consecințele, este mult mai mult decât un conflict regional.
În lume se petrec lucruri mai importante decât aceste certuri între stânga și dreapta, care au loc în democrațiile occidentale
Vestul a fost divizat în ultimul timp de un coflict intern cultural dintre stânga și dreapta, dintre liberali și conservatori. Cred că ceea ce se întâmplă acum reprezintă o oportunitate de a finaliza acest conflict. În primul rând, trebuie să realizăm că suntem cu toții în aceeași tabără și că în lume se petrec lucruri mai importante decât aceste certuri între stânga și dreapta, care au loc în democrațiile occidentale. Mai este aici un aspect, majoritatea argumentelor în acest conflict dintre stânga și dreapta pornesc de la premiza că este o contradicție între naționalism și liberalism, că trebuie să faci o alegere între ele.
Ucraina ne amintește că nu este așa, cele două sunt, de fapt, complementare. Din punct de vedere istoric, naționalismul și liberalismul nu sunt opuse, dimpotrivă, se întâlnesc la mijloc, unde sunt valorile libertății. Când vezi o națiune cum se luptă pentru supraviețuire și pentru libertate, fie că vezi asta la Fox News sau la CNN, realitatea la care te uiți este aceeași. Au găsit în final terenul comun unde naționalismul nu înseamnă să urăști minoritățile sau străinii, înseamnă să-ți iubești compatrioții. Trebuie să ajungem la o înțelegere comună despre cum să ne guvernăm în pace țările, văzând ce se întâmplă acolo.
Din 1945, la nivel planetar, nicio țară recunoscută internațional nu a fost ștearsă de pe hartă printr-o invazie externă
Lumea crede că toată povestea asta cu declinul războiului era doar o fantezie, dar dacă te uiți la statistici, din 1945 nu a mai fost niciun conflict direct între superputeri, pe când în trecut asta era la ordinea zilei. Din 1945, la nivel planetar, nicio țară recunoscută internațional nu a fost ștearsă de pe hartă printr-o invazie externă. Asta se întâmpla tot timpul în istorie până în 1945, apoi brusc, lucrul acesta s-a oprit. A fost o realizare extraordinară care stă la baza a tot ceea ce avem astăzi, care a dus la formarea sistemelor de sănătate și de educație.
Toate acestea sunt acum în pericol pentru că această eră a păcii nu a fost rezultatul vreunui miracol, nu a rezultat din vreo schimbare a legilor naturii, a fost rezultatul deciziilor mai bune luate de oameni și a clădirii unor instituții mai bune. Asta mai înseamnă că nu mai avem garanții pentru viitor, că oricând pot apărea oameni care iau decizii greșite și care încep să distrugă aceste instituții care au menținut pacea. Rezultatul ar fi că ne vom întoarce la starea lucrurilor de dinainte de 1945, la realitatea războiului perpetuu și la bugete de apărare de 20-30-40%. (…) Oamenii sunt capabili să diminueze nivelul de violență în lume și trebuie să realizăm că asta este responsabilitatea noastră. Războiul din Ucraina este un dezastru orchestrat de un singur om care, prin deciziile lui, a creat această tragedie.
Dacă nu era pericol nuclear, noi am fi trecut deja prin al treilea război mondial între Uniunea Sovietică și Statele Unite cândva în anii 1950-1960
Întoarcerea amenințărilor nucleare este înfricoșătoare. Este aproape freudiană situația. Lumea mai știe din istorie că a fost cândva, prin anii 1960, o criză a rachetelor din Cuba, dar iată că se întâmplă din nou și situația a escaladat până în acest punct în doar câteva zile, fiindcă lucrurile nu mergeau conform planului pe câmpul de luptă. Într-un fel, armele nucleare au controbuit la pace în lume până acum. Eu aparțin școlii de gândire care spune că dacă nu era pericol nuclear, noi am fi trecut deja prin al treilea război mondial între Uniunea Sovietică și Statele Unite cândva în anii 1950-1960. Armele nucleare au avut un rol în prevenirea unui astfel de conflict direct între superputeri fiindcă toată lumea a realizat că ar fi o sinucidere colectivă. Dar, pericolul este în continuare acolo.”
Cine este Yuval Noah Harari
Istoric, filozof și autor al celebrelor cărți de istorie „Sapiens, scurtă istorie a omenirii” și „Homo Deus, scurtă istorie a viitorului”, profesorul Yuval Noah Harari s-a născut în Israel în 1976. A studiat istorie medievală și istorie militară la Universitatea Ebraică din Ierusalim, iar doctoratul și l-a făcut la Universitatea Oxford. Este cunoscut internațional pentru cărțile sale care au vândut mai mult de 35 de milioane de copii și au fost traduse în peste 65 de limbi.
Citește și:
EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, preşedintele Secţiei de Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România
Istoricul Bogdan Murgescu: Ceea ce se întâmplă acum e mult mai riscant decât „Criza rachetelor” din Cuba, în 1962, și pentru că nu avem o certitudine asupra raționalității lui Putin
Advertorial
Diana Ghimiși
Redacția
Raluca Pantazi