Soluția, pentru noi, a fost digitalizarea reală, cu tehnologie modernă, interactivă, spun profesorii și directorii de la trei școli din județul Bihor, care au accesat programul PNRAS încă din prima rundă a apelului de proiecte. Elevii de la Școala Gimnazială Nr 1 Avram Iancu, Școala Gimnazială „Lucreția Suciu” Oradea și Școala Gimnazială Nr. 1 Batăr, au acum mai multe clase utilate cu table interactive, table despre care spun că îi ajută la ore, le fac mai frumoasă șederea la școală și cu cât descoperă mai multe funcții și mai multe aplicații pe acestea, cu atât învățarea este mai diversificată.
Ca orice instrument modern nou, adaptarea face parte din procesul educativ, spune directoarea Școlii Gimnaziale Nr 1 Avram Iancu, județul Bihor, Eugenia Codruța Lup. Deschisă la tot ce e nou și mai ales util pentru elevii din școală și pentru profesorii pe care-i conduce ca manager, directoarea spune că urmează o perioadă de învățare, chiar și pentru cele mai reticente dintre cadrele didactice.
„Ca să învățăm să folosim tabla inteligență avem nevoie de timp – vine vacanța de vară, numai bine – și mai avem nevoie de dorința de a ne programa lecțiile pe tablă. Într-adevăr, chiar dacă avem și profesori mai reticenți, exact ca și cu telefonul touch, „nu îmi trebuie mie de-ăla!”. Până la urmă i-a trebuit și touch pentru că nu s-au mai vândut cu butoane. Exact așa o să ajungem, să avem în fiecare sală de clasă o astfel de tablă interactivă. Și va fi nevoit profesorul să o folosească, pentru că cele clasice vor dispărea, va fi nevoit să învețe și la rândul lui să învețe copiii”, spune Eugenia Codruța Lup.
Mâna dreaptă în scrierea proiectului și în inspirația pentru alegerea unor asemenea dispozitive a fost colega sa, profesoara pentru învățământ primar, Ioana Roșu. Aceasta are în clasa pe care o folosesc și elevii săi, și colegii de la gimnaziu, o tablă interactivă. Observă cum ochii celor mici sunt nedezlipiți de la ceea ce reușește ea să facă pe dispozitiv, iar asta facilitează învățarea, spune învățătoarea.
„Digitalizarea într-adevăr, pentru mine personal nu este echivalent cu învățământul online. Ne-am confruntat cu pandemia, învățământul online foarte greu. Dar acum, pot să spun că digitalizarea este cu totul altceva și pentru mine și pentru copii. Acum, cu generația aceasta de copii care sunt foarte, foarte obișnuiți cu digitalizarea, ei sunt foarte încântați, este cu totul altceva să vină. Au văzut, au citit, au pus mâna și au căutat, au creat, au desenat. Sunt mult mai atenți și mai receptivi,” a declarat Ioana Roșu.
Tot în județul Bihor, dar în municipiul reședință, Oradea, la Școala Gimnazială „Lucreția Suciu” atmosfera a fost animată de oportunitatea de digitalizare ivită prin programul PNRAS.
Mariana Bocșan, directoarea unității de învățământ, spune că procesul de modernizare este la început. „Încercăm cu pași mici prin acest proiect, care a fost foarte bun pentru noi, prin Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, să ne ocupăm și de acest aspect al digitalizării procesului instructiv-educativ pentru a reduce abandonul școlar care este în creștere”. Este alături de ea, în această aventură, care speră să aducă beneficii elevilor, directoarea adjunctă, Hasas Tunde: „Noi sperăm ca prin digitalizare să atragem copiii. Aceasta ar fi ideea, ca lor să le placă. Cu cât sunt lucrurile mai interactive, cu atât reușesc să învețe mai bine și cu atât le place mai mult. În privința aceasta, de multe ori caut diferite jocuri educaționale, care să fie mai atractive. De un sprijin real sunt și manualele digitale, dar acolo există problema că la secția maghiară într-adevăr nu există material digital, doar pdf-uri”, semnalează profesoara de Matematică-Informatică.
Directorul Școlii Gimnaziale Nr.1 Batăr, județul Bihor, Flavius Todoran era convins că toate fondurile europene care vor ajunge în Învățământ vor dezvolta infrastructura școlară, semnalează însă faptul că ar fi utilă și susținerea conexiunii la internet în asemenea proiecte, sau existența personalului suplimentar cum ar fi laboranți și informaticieni, care să asigure funcționarea noilor instrumente și laboratoare.
„Încercăm să folosim aceste echipamente pentru că am observat că între timp ele au devenit foarte atractive pentru copii și lecțiile sunt mult mai atractive, interactive și copiii sunt mai interesați de ceea ce învață la școală dacă folosim tot felul de dispozitive”, declară profesorul Todoran.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.
Citește și:
Mihai Peticilă
Redacția
Raluca Pantazi
Advertorial
Mihai Coman