Implementat încă din 2002, programul “Laptele Școlar” a fost un reper important în alimentația zilnică a elevilor din România, scopul său fiind promovarea unei alimentații sănătoase în rândul acestora. După aproape două decenii de funcționare, vocile din sistemul educațional cer acum o revizuire și o modernizare a acestui program, pentru a-l face mai eficient și mai adaptat nevoilor actuale ale școlilor și elevilor. Ajutorul financiar din partea Uniunii Europene, repartizat României pentru anul şcolar 2024-2025, pentru distribuţia laptelui natural de consum şi/sau a produselor lactate fără adaos de lapte praf este de 9.607.881,50 euro ( 47.804.975 lei).
Programul pentru școli (cunoscut și sub numele de Lapte și corn) a fost inițiat ca program național în 2002, iar din 2007 a devenit program european. Programul pentru școli a fost extins, în 2023, cu încă 6 ani — pentru perioada 2023-2029. Pe lângă distribuția laptelui și a produselor lactate către copii, programul prevede si măsuri educative, prin promovarea unor comportamente de consum sănătos când vine vorba de alimente. De asemenea, este și un sprijin pentru producătorii și procesatorii de lapte din România. Astfel, Programul pentru școli a devenit unul dintre cele mai cunoscute programe implementate la nivel național.
În 2023, au fost modificate unele dintre condițiile de organizare a programului, prin introducerea unor noi criterii de atribuire a contractelor. De asemenea, a crescut numărul de zile de distribuție pentru lapte și produse lactate de la 3 la 5 zile/săptămână pentru fiecare preșcolar și elev din ciclurile primar și gimnazial. Recent, mai multe modificări au fost propuse de Ministerul Agriculturii în hotărârea de guvern care organizează programul.
Recent, două dezbateri regionale organizate de Edupedu.ro, cu susținerea APRIL, în parteneriat cu Portant Public Affairs și inspectoratele școlare, au avut loc în diferite regiuni ale țării. Prima dintre acestea s-a desfășurat la Iași, unde concluziile mesei rotunde subliniază nevoia urgentă de adaptare.
Luciana Antoci, inspector școlar general la ISJ Iași, evidențiază necesitatea unei abordări multidimensionale: „Noi o să încercăm să privim acest proiect din perspective diferite, în așa fel încât să-i vedem și oportunitățile de dezvoltare, dar și riscurile și să-l transformăm pe cât posibil într-un program care chiar să aducă în școli bucurie copiilor și să fie, fără îndoială, unul eficient.”
Unul dintre principalele obstacole menționate în discuții este logistica deficitară și lipsa în școli a dotărilor adecvate pentru stocarea și distribuția laptelui. Marius Sorin Dangă, vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, remarcă lipsa de predictibilitate a programului: „Este evident că avem nevoie de modificări la el. Nu se putea nimeni rezonabil aștepta ca pe 15 septembrie să fie laptele pe masa copiilor. Evident, a fost o decizie, chiar dacă nu scrisă în documente, că anul ăsta asta e, sperăm următorii.”
În plus, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, propune o reconceptualizare a rolului programului în educație: „Rolul nostru, primul, este să educăm copiii să respecte munca, să nu facă risipă alimentară. Laptele școlar nu este ceva obligatoriu alimentar. Am susținut proiectul masă caldă în școli, iar programul laptele școlar să fie o gustare.”
Inspectorii școlari și reprezentanții industriei de lactate sunt de acord că trebuie explorată posibilitatea diversificării pachetelor alimentare și a oferirii unor opțiuni pentru donarea sau redistribuirea produselor în cazul acelor elevi care nu doresc să le consume. Aceasta ar contribui la reducerea risipei alimentare și ar oferi o mai mare flexibilitate în gestionarea resurselor.
Adriana Coțovanu, inspector școlar la ISJ Suceava, subliniază importanța autonomiei școlilor în gestionarea acestui program: „Fiecare gestionează modul în care fac aceste măsuri educative în cadrul școlii, în cadrul Săptămânii Altfel, în cadrul Școlii Verzi, în orele de opțional, dar într-adevăr, noi lăsăm la latitudinea lor, nu restricționăm tipul de măsuri pe care le fac.”
Mariana Cătănescu, inspector școlar general adjunct ISJ Vaslui: „Ce ar putea fi îmbunătățit la acest program cred că este partea de distribuție, partea de logistică, modul în care aducem aceste alimente în școli, modul în care le depozităm. Este nevoie de oameni care să preia sarcinile acestea tocmai pentru a lăsa spațiu profesorilor pentru educație, pentru actul didactic”.
Concluziile acestor dezbateri regionale vor juca un rol crucial în reconfigurarea viitoare a programului “Laptele Școlar”, care trebuie să devină mai flexibil, mai adaptabil și mai aliniat la realitățile și nevoile comunităților școlare din România. Această inițiativă de modernizare este esențială pentru a asigura că programul continuă să contribuie pozitiv la dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a copiilor, într-un mediu educațional dinamic și tot mai solicitant.
Programul a fost gândit la nivel european, planificat și prezentat de autoritățile din România drept unul uniform, indiferent de mediul în care este școala, din care provin elevii sau de gradul de bunăstare al acestora. Este un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii, dacă ar fi să facem o analogie.
Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura este și parte a Politicii Agricole Comune, gestionată de DIGI AGRI.
Un program esențial pentru școală, pentru sănătate, pentru viitorii tineri și adulți care acum, în clase, alături de colegii și profesorii lor, își formează valorile pe care-și clădesc viața și deciziile viitoare. Gândit ca o încurajare a vieții sănătoase, susținut cu zeci de milioane de euro, fonduri comunitare, an de an, răspândit la nivelul tuturor statelor europene, programul Laptele în școli are nevoie de o evaluare obiectivă după 20 de ani de funcționare, într-un moment în care copiii au nevoie și mai tare de repere sănătoase. Îmbunătățirea și adaptarea la nevoile copiilor din prezent sunt obiective necesare pentru potențialul programului Lapte în școli.
Dezbaterea a fost prima dintr-o serie de dezbateri regionale susținute de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui – APRIL și organizate împreună cu Portant Public Affairs și Edupedu.ro.
8 comments
Fructe DE SEZON din prod. locală.
Iaurt de băut.
Iaurt.
Cu laptele dulce cu pai se cam….stropesc între ei…plus că nu e apreciat de toți copiii.
Readaptarea de care aud in film ar presupune gândirea altei gustări de ora 10 și, mai important, masă de prânz pentru cine are de stat încă 2 ore remediale sau pentru alte activități.
Dacă despre lapte e vorba, nu e OK. Cât de bine se digeră și până la ce vârstă era cazul să fi auzit de la orice pediatru dar deh, cu aroganța nu întreabă pe nimeni….cuvântul cheie e lactaza. Mai potrivit era iaurtul sau o versiune de băut, alternativ cu fruct, la 2 zile, in special in medii, în clase cu copii din zone de risc de abandon cu cauze de sărăcie sau sociale, nu din alte cauze.
Laptele dulce poate merge la creșă, cel târziu la grădiniță.
La cât de dulce mănâncă școlarii la pachețel, mai potrivită e o burtă de apă chioară, nu lapte dulce (asta in cazul că își permit părinții pachețel de acasă).
Am stupefiata sa vad ca învățătorul sau profesorul în prezent nu face mai nimic. Dar sincer mai nimic. Își preda lecția fără sa îl intereseze dacă copiii au înțeles sau nu. Ba mai face și figuri ca noi părinții suntem de vina ca nu știm sa ii educam.
Socata cum vana sa dea copiii afara în clasa ca nu știu limba romana, copiii de alta naționalitate. Cum făcea presiuni asupra parintiilor sa își scoată copilul din clasa și sa îl ducă înapoi la gradinita.
Acum copilul vorbește perfect limba romana și e un copil bland și silitor dar la alta scoala, cu 1 an în urma.
Am încercat sa discut cu ea și sa o întreb credeți ca ai noștri copiii în Spania știu spaniola ? Și ii da cineva înapoi la gradinita și în mijlocul anului după ce locurile sunt deja ocupate.
Nu a interesat-o.
Și a continuat cu peste 40 % din clasa sa ii mute la alte clase sau afara la alte scoli dar nu în clasa ei.
Asmutea părinții unii contra altora, sau grupul de părinții asupra părintelui copilului ” problema”. Zilnic când își luau copiii de la scoala le vorbea părinților ce face copilul în clasa și ca trebuie luata o decizie sa ii cerem sa plece ca deranjeaza ora. Ca nu se pot tine orele din cauza copilului x sau y, dar niciodată din vina ei ca nu știe sa se impună.
Cu alt învățător copiii stăteau smirna în clasa și lucrau.
Ca apoi sa anunțe în ultima zi ca ea pleacă la alta scoala. Și sa revină în școală la alta clasa după o perioada.
Aceștia sunt generația de profesori.
Plus nesimțirea cu preluarea atribuțiilor și aruncate la parinti.
Părinții aleargă sa strângă fondul clasei, se dau peste cap pt excursii, saptamana x sau y, sau diverse acțiuni ce aduc un plus valoare copiiilor.
Nu va gândiți ca vor profesorii excursii, sau muzee sau teatru din contra le considera o corvoada neplătita. Le fac ca ii obliga inspectoratul sa aibă și astfel de activități 1 data sau de 2 ori pe an în săptămânile altfel.
Altfel ar sta cu ei în banca lucrând singurei fise copiii se pana amețesc.
`Aceștia sunt generația de profesori`
Nici dvs nu mai țineți bine minte limba română, probabil nici copilul nu o știa, dacă a fost nevoie să rămână un an în plus la grădiniță. ACUM când – conform dvs – o ”vorbește perfect”, reușește să facă față cerințelor minimale de la clasa pregătitoare.
Da, excursiile se organizează benevol, din banii părinților, că ministerul doar anul ăsta a găsit de cuviință să ofere niște fonduri (de tot râsul, 17 lei per copil per an) pentru organizarea de excursii în Școala Altfel/Verde, dar a pus metodologia în discuție în ultima săptămână din perioada în care se puteau programa aceste săptămâni (una din ele, evident). Și da, pentru profesori este o corvoadă organizarea de excursii, pentru că responsabilitatea e enormă. Spre surprinderea dvs însă, aflați că excursiile școlare NU sunt obligatorii, nu le poate impune absolut nimeni, nici părinții, nici directorul, nici inspectorii din ISJ, nici ministrul învățământului. Deci dacă învățătorii/profesorii le organizează, o fac în ciuda tuturor problemelor legate de organizare, prețuri, responsabilitate, miserupism al celor din minister sau ISJ, solicitări uneori absurde ale unor părinți, care au impresia că doar al lor copil merge în excursie și doar el contează, etc.
E nevoie de multe.
În primul rand nu au ce căuta politrucii în funcții de conducere și oameni care nu au fost o zi profesori, prin ministere. Ei sunt acei incompetenți care au fost dezastre la catedră sau au experenta 0 și sunt cei care iau deciziile
Corn si lapte, masa sanatoasa, scuipat in teste Covid etc. Mai e ceva ce nu face profesorul??
Dupa laptele de vaca sau de oaie pe care elevi-l identifica c-ar proveni de la supermarket uite ca intrat la concurenta si ,,laptele scolar”. Inca nu se stie daca-i de nivelul celui de bivolita sau macar se apropie de-al caprei, dar bine c-a starnit cat de cat interesul elevilor. Sigur ca imbratizand noile tendinte, ce-i vechi tre’ neaparat schimbat, astfel ca laptele (indiferent de-al cui o fi) poate fi inlocuit cu mai multa ,,priza” la elevi cu cel putin la fel de popularele ,,energizante”.
de ce (doar) lapte? Lobby