Progresul elevului va fi criteriu de evaluare pentru profesori, spune Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, într-un interviu pentru Edupedu.ro, în marja publicării în dezbatere a proiectelor legilor Învățământului. Cristescu a vorbit despre evaluările din școală, despre inspecții, curriculum și examenele naționale, așa cum sunt acestea propuse în drafturile de legi.
Fiecare educator și fiecare învățător trebuie să facă, potrivit noului proiect de lege, câte un raport pentru fiecare copil pe care îl are la grupă/clasă. Este vorba despre un „raport descriptiv de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului” la grădiniță, pe care părinții îl primesc și care este asumat de educator la finalul grupei mari. În clasa pregătitoare, la final, și în clasa întâi la final și învățătorul face cât un „raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, a abilităților de citit, scris și calcul matematic, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare”.
Ce prevede proiectul de lege, la articolul 72:
“(1) La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor întocmeşte, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, un raport descriptiv de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. Raportul descriptiv de evaluare a competențelor cognitive este realizat în colaborare cu consilierul școlar și este semnat și de către acesta.
(2) Raportul descriptiv de evaluare precizat la alin. (1) se comunică în scris, sub semnătură, părinţilor/reprezentantului legal ai/al copilului şi se înaintează unităţii de învăţământ în care copilul este înscris în clasa pregătitoare.
(3) Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare ţine cont de constatările raportului precizat la alin. (1), în sensul adaptării corespunzătoare a acesteia la nivelul de dezvoltare a copilului.
(4) La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, câte un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, a abilităților de citit, scris și calcul matematic, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. Rapoartele descriptive de evaluare includ o secțiune care revine consilierului școlar și sunt semnate și de către acesta.
Întrebat dacă profesorii sau educatorii vor fi interesați să scrie „de bine” în rapoartele de evaluare și să ascundă problemele pe care de fapt le au ei în activitatea de la clasă, secretarul de stat a declarat că, în opinia sa, profesorii vor fi obiectivi atunci când vor face evaluările elevilor mai ales că „progresul elevului va fi criteriu de evaluare pentru profesori”.
“Edupedu.ro: Evaluarea de la grădiniță. La grupa mare fiecare educator ar trebui să facă un raport pentru fiecare copil aflat în grădiniță, iar acest raport mergem mai departe cu acel copil în învățământul primar. Ce presupune raportul respectiv, cum l-ați gândit?
Bogdan Cristescu: Trebuie să plecăm de la principiul evaluării din lege. Principiul și modul în care este gândită evaluare este principiul evaluării pentru învățare. În raport sună poate extrem de apăsat și de important, dar ceea ce este foarte important este să avem în vedere faptul că orice copil trebuie să fie urmărit pentru a se identifica zona proximei dezvoltări, deci unde poate merge în continuare și care sunt eforturile pentru acest lucru și, în aceeași măsură, pentru a identifica și zonele unde este nevoie de fixare, eventual unde este nevoie de progres.
Și atunci, în funcție de ceea ce se cere la grădiniță, la acest copil, dacă vă uitați în lege, se precizează că acest raport se referă la aspecte cognitive, dar foarte mult la aspecte socio-emoționale care țin de integrarea lui în grup, de felul în care răspunde la sarcinile de lucru, la măsura în care colaborează cu ceilalți copii pentru că trebuie să stăm și să ne gândim că aceste etape preșcolare și unde preșcolare sunt extrem de importante din acest punct de vedere. Copilul să se simtă relaxat, copilul să poată să-și pună în valoare calitățile, să aibă curajul să o facă. Și aceasta, cu voia dumneavoastră, m-aș duce la o precizare pe care simt nevoia să o fac: În foarte multe rapoarte, inclusiv ale OCDE-ului, vorbim despre wellbeing. Numai că pentru copii wellbeing-ul nu este stare de fericire. Pentru un copil wellbeing-ul este atunci când știe ce se așteaptă de la el, când lucrurile sunt predictibile, că nu este ignorat, când părerea lui contează, când este respectat și când el este scopul acțiunilor noastre.
Edupedu.ro: Deci în jurul copilului ar trebui să existe o întreagă atenție și implicit o monitorizare care se va regăsi în acest raport semnat și de consilierul școlar, și de către educator?
Bogdan Cristescu: Sigur, pentru că rolul de bază este pregătirea copilului pentru învățare și felul în care se simte el în această atmosferă școlară sau preșcolară, în care își petrece un timp extrem de important, care joacă un rol extrem de important în viața lui, pe măsură ce crește. Deci acesta este rolul.
Edupedu.ro: Cum asigurați obiectivitatea acestui raport, sau a acestor observații, având în vedere că educatorul a petrecut mult timp cu acel copil și e interesat să spună de bine, să zicem, sau poate să ascundă, de exemplu, anumite nerealizări de-ale sale în calitate de educator?
Bogdan Cristescu: Sincer, eu prefer să cred și e vorba de orice nivel și orice nivel de evaluare, eu plec de la ideea că orice cadru didactic este cinstit, și onest, și corect, și își face treaba. Cu atât mai mult cu cât toate aceste evaluări vor fi parte din parcursul educațional și progresul elevului va fi criteriu de evaluare pentru profesori. Sigur colegii mei vor fi obiectivi pentru că, în realitate, atunci când facem o evaluare a mediului în care noi lucrăm, implicit o auto-evaluarea activității noastre pentru că în spate și asta este pentru mine, ca profesor, învăț unde aș putea întări niște mesaje, cum m-aș putea adapta mai bine la nevoile copiilor din fața mea care sunt niște individualități și atunci, sincer, colegii mei vor face asta pentru a-și face viața mai bună și pentru ca munca lor să aibă rezultate. Mi-e greu să cred că vor pleca de la ideea să ascundă ceea ce nu vor face”.
Articolul 72, alineatul 7 din propunerea de lege prevede:
“(7) Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor/ reprezentantului legal şi sunt trecute în portofoliul personal educaţional al elevului, reprezentând criteriu de evaluare a activității profesionale a cadrului didactic”.
Alineatul 9 din același articol prevede: „(9) Criteriul de evaluare menționat la alin. (7) se referă la progresul elevului generat de aplicarea planului individualizat de învățare, prin raportare la performanțele demonstrate de elev la evaluarea precedentă”.
Despre evaluarea socio-emoțională și cognitivă, Bogdan Cristescu a spus că este necesară în aceste etape ale copilului pentru a putea urmări „scopul educației”, care este acela de a crea „cetățeni activi și independenți”. „Nu se poate ca mereu doamna profesoară sau domnul profesor să-i spună ce să facă, iar apoi să ne întrebăm „dar de ce nu decizi tu singur?”, pentru că este foarte dificil,” mai spune Cristescu. Acesta a spus că sunt 3 piloni fundamentali pe care poate fi caracterizată „fundația” pe care școala trebuie să o clădească în cazul oricărui copil, potrivit recomandărilor OCDE.
Edupedu.ro: Este un raport pentru care profesorii vor avea un ghidaj, o formare?
Bogdan Cristescu: Formare sigur va fi, iar formările vor fi pe deoparte formări care țin de formare inițială și formare continuă, dar în aceeași măsură se pune și problema unor formări dedicate, customizate [n. red. personalizate], deci făcute ca urmare a inspecțiilor tematice, ca urmare a nevoilor identificate. Colegii profesori vor putea fi formați exact în direcția în care simt că au nevoie de sprijin.
Edupedu.ro: Așa cum se vede în acest moment, statul este interesat să știe despre dezvoltarea cognitivă a copilului doar în zona aceasta de start, aici sunt aceste rapoarte, de ce?
Bogdan Cristescu: Este clar că este și mai departe (pentru că urmează orientarea școlară), dar eu cred că, nu pot spune că aceasta a fost o intenție spusă de cineva, dar dacă mă întrebați pe mine, atunci când am citit aceste paragrafe m-am gândit că dacă ar fi lăsat acolo doar „dezvoltare cognitivă”, poate ne vom gândi că acel copil trebuie să știe la grupa mare să facă înmulțiri, și atunci este mai bine e să punem accentul exact pe această dezvoltare socio-emoțională. De ce? Scopul educației este să creăm cetățeni activi și independenți. Pentru a crea un cetățean activ și independent, care își autoreglează învățarea, își autoreglează evoluția, un asemenea copil trebuie să fie învățat să facă aceste lucruri. Nu putem ține un copil în școală 12 ani, 13 ani, în care să-i impunem reguli și apoi să ne așteptăm să fie capabil să ia decizii pentru el. Nu se poate ca mereu doamna profesoară sau domnul profesor să-i spună ce să facă, iar apoi să ne întrebăm „dar de ce nu decizi tu singur?”, pentru că este foarte dificil. Și atunci tot acest scop al Educației este crearea unui cetățean independent.
Ca să fie independent, el trebuie să aibă un fundament de valori, un fundament, bineînțeles, de morală, ca să poată să ia decizii corecte pentru întreaga societate și, bineînțeles, un fundament cognitiv. OCDE-ul, prin proiectul lor Future Education and Skills 2030 vorbește de core foundations. Acestea sunt baza, soclul unor dezvoltării ulterioare, și se împart cumva în 3 puncte – cele cognitive, care țin de alfabetizare, fie ea numerică, științifică sau literație în sensul clasic și neapărat cea digitală, dar vorbește și despre social skills, adică abilități socio-emoționale care îl ajută să meargă mai departe, iar în aceste abilități socio-emoționale să știți că sunt incluse inclusiv ceea ce numim noi media literacy. Adică este nevoie de un viitor adult care să poate citi și poate să identifice știrile false, poate să identifice propaganda, să poată să-și ia deciziile proprii ca urmare a unor analize critice. Iar al treilea pilon, și cu acesta voi încheia, este cel legat de sănătate, și de sănătatea mintală. A nu ne gândi, Doamne, iartă-mă!, la cazuri grave, dar din nou se pune problema importanței pe care ar trebui să o dăm în școală confortului psihic al copilului. Confortul psihic al copilului este legat în primul rând de corectitudine, predictibilitate și valorizare”.
Interviul integral cu secretarul de stat Bogdan Cristescu, aici:
