50 de elevi cu vârste între 10 și 14 ani au putut să își perfecționeze talentul la programare și construit roboți în etapa finală a programului SuperCoders, ediția a zecea organizat de Fundația Orange. Ediția din acest an le-a adus tinerilor posibilitatea să lucreze cu kituri de roboți și să construiască mici sisteme ingenioase de acasă, în timp ce discutau online cu mentori și alți colegi din țară. Despre program, desfășurarea lui, dar și nevoia de competențe în programare am aflat mai multe de la Andreea și Călin, doi elevi calificați în Academia SuperCoders, de la Mădălina Gorgan, trainer Simplon România și de la directorul Fundației Orange, Ovidiu Ana.
Elevii, pregătiți la Academia SuperCoders după selecția din concursul național, au învățat robotică cu ajutorul unui kit Arduino care conține o serie de componente electronice. Kitul pornește de la o placă de bază și mai multe fire și conectori.
În Academie, etapa finală a SuperCoders, elevii au început cu proiecte simple. De exemplu, primul proiect a fost să aprindă un LED și să îi asocieze aprinderea cu mai multe funcții, potrivit organizatorilor. Copiii au primit această sarcină și, apoi, altele similare, până la a crea un proiect mai amplu pe care l-au prezentat în finală.
Mai mult, în cadrul sesiunilor live copiii au discutat despre cum se poate face respectivul proiect, care sunt limitele, de ce nu funcționează și care ar putea fi erorile. Unii elevi au fost mentorați separat pentru a înțelege construcția sistemului lor care, de altfel, poate fi replicat de orice profesor sau elev, la școală, dacă urmează instrucțiunile cu care vine kitul standard Arduino, au explicat organizatorii SuperCoders #10.
Dacă elevii au povestit în interviuri pentru Edupedu.ro că au fost încântați să lucreze, de exemplu, la o casă smart care închide ferestrele atunci când simte umiditate crescută ori activează un ventilator la temperaturi înalte, Mădălina Gorgan de la Simplon România a precizat că lucrul cu cei mici și cu profesorii a fost o provocare plăcută.
Ovidiu Ana, directorul Fundației Orange, a subliniat faptul că importanța competențelor în programare este mai mare ca oricând, însă incompletă dacă rămâne fără componenta empatică, de socializare.
VIDEO Andreea, clasa a VI-a, care a construit o casă smart: Mi-au plăcut trainerii, ne explicau de fiecare dată până să înțelegem
Andreea este în clasa a VI-a și s-a înscris la SuperCoders #10 după ce profesoara ei de Informatică i-a spus de competiție. Eleva povestește că până anul trecut nu a deschis calculatorul și nu a avut curiozitatea să afle ce este în spatele ecranului, iar acum a ajuns să ajute copii mai mici decât ea să descopere programarea la clubul de robotică din Reșița unde este ca o profesoară pentru ceilalți.
Proiectul pe care l-a prezentat este Smart Home:
- „Este o casă pe care trebuia să o asamblezi și care are ușă cu parolă. Când începe ploaia, geamul se închide automat. Dacă este întuneric, are un senzor de sunet care, atunci când se aud pași de oameni care trec pe acolo sau zgomote, atunci un LED se aprinde automat. Are un ventilator care, dacă detectează incendiu sau este prea cald în casă, pornește pentru a opri incendiul sau pentru a răci aerul.
- Are un senzor de umiditate a solului cu care poți să vezi umiditatea pentru plante. Mai are și o ușă de la garaj care, atunci când introduci o monedă în dispozitiv, se deschide și dacă dispozitivul nu detectează nicio monedă atunci ușa rămâne închisă”, explică Andreea. Casa poate fi controlată cu o aplicație pe telefon.
„Mi-au plăcut foarte mult trainerii deoarece erau foarte răbdători cu copiii și ne explicau de fiecare dată dacă ceva nu ne era clar, ne explicau până să înțelegem. Și mi-a mai plăcut că săptămânal făceam proiecte foarte interesante și programam multe circuite”, spune Andreea despre experiența pe care vrea să o repete cât mai curând, la următoarea ediție SuperCoders.
Experiența SuperCoders a ajutat-o pe Andreea și să își facă prieteni din toată țara, cu care împărtășește aceeași pasiune: „Am vorbit și pe Discord cu colegii și la curs ne ajutam între noi dacă cineva avea o dificultate și avea nevoie de ajutor. Încercam să îi ajutăm cât mai mult, să vedem care e problema, de ce nu iese. Mai discutăm și despre alte jocuri, mi-am făcut prietenii multe”.
VIDEO Radar cu senzor de mișcare. Călin, clasa a VII-a: Mi se pare că învățăm foarte puțin informatică – o oră pe săptămână
Călin este în clasa a VII-a și a participat pentru a doua oară la SuperCoders, după ce experiența de anul trecut l-a făcut să fie și mai curios despre robotică. Pentru prezentarea finală „am făcut un radar care se mișca pe un motor. Poate să detecteze orice pe un unghi de 180 de grade”, spune Călin.
„Mi-a plăcut că la fiecare lecție aflam tot felul de informații noi, făceam noi activități, adică mult mai mult decât ce mă așteptam că vom face. Credeam că nu o să învățăm decât să deschidem un LED, dar aceea a fost prima lecție, după ea am învățat foarte multe. Asta mi-a plăcut”, spune Călin în interviul pentru Edupedu.ro.
Și Călin și-a făcut prieteni la SuperCoders: „M-am împrietenit în ediția trecută cu un băiat, care s-a calificat și anul acesta în Academie. Mai discutam lucruri pe care nu le-am înțeles sau despre cum stăm cu progresul în temele care le primeam”. Băiatul spune că este singurul pasionat de robotică din clasa sa și că în viitor ar vrea să fie programator sau dezvoltator de jocuri.
„În timpul liber, lucrez la proiecte legate de jocuri video, în Scratch. Mi se pare distractiv, programez de fiecare dată când am timp. O să-mi fie mai ușor să învăț alte limbaje prin acest exercițiu, cred că astfel mă ajută”, a subliniat Călin, care îi încurajează pe elevii de vârsta lui din țară să încerce să vadă cum este să codezi.
„Mi se pare că învățăm foarte puțin informatică – o oră pe săptămână. Plus că ne mutăm cu laboratorul, iar la oră nu reușim să aprofundăm subiectele așa cum mi-ar plăcea mie”, spune Călin, întrebat dacă i-ar plăcea să studieze programare și robotică și la școală. „La școală învățăm C++ online și nu avem plăci de Arduino”.
Mădălina Gorgan, formator Simplon: Ar fi practic să se predea și în școli programare și robotică, începând cu proiecte mici
Trainer din partea Simplon România, partenerul Fundației Orange în proiectele de educație digitală, Mădălina Gorgan a mentorat elevii și i-a pregătit în cele 12 întâlniri organizate săptămânal în Academia SuperCoders.
„Noi am organizat șase proiecte principale și elevii au lucrat la proiectul final, pe care apoi l-au prezentat. A fost foarte interesant anul acesta pentru că a fost prima dată când am lucrat cu Arduino, în cadrul Academiei. Copiii au fost super receptivi. Foarte, foarte faini”, spune Mădălina.
„Am lucrat de la proiecte simple care erau cu leduri, butoane și afișaje pe LCD, până la foto-rezistențe și proiecte de identificat luminozitatea din cameră și de afișare a valorii pe ecran. Am grupat elevii pe două niveluri pentru că nu toți au mai lucrat proiecte mai complexe”, a adăugat aceasta.
„A fost prima dată când am lucrat astfel cu copiii – am dezvoltat curricula, am și adaptat-o după aceea când am văzut nivelul celor înscriși. Copiii au fost foarte receptivi, a fost extraordinară toată interacțiunea. În alte ediții ale proiectului, s-a mai întâmplat ca unii copii să renunțe pe parcurs. Acum au participat foarte activ – întâlnirile se prelungeau la o oră jumate-două, în fiecare săptămână. La final ne-au prezentat proiecte foarte interesante ca: brațe robotice, forme de casă inteligentă, sisteme automatizate de către ei. Chiar foarte interesante. Au fost cu adevărat implicați”, a adăugat Mădălina Gorgan despre elevii participanți.
„Ar fi practic să se predea și în școli programare și robotică, începând cu proiecte mici”, consideră Gorgan, care spune că „este fascinant că un copil de 8 ani înțelege cum funcționează un senzor, când se aprinde, la ce nevoie răspunde o lumină, care este cauza care o activează”, întrebată care crede că este superputerea copiilor de astăzi, nativi digital.
De ce s-ar înscrie un copil la SuperCoders? „În primul rând pentru că i-ar plăcea să înțeleagă ce ține de jocuri și cum se creează, cum funcționează anumite dispozitive pe care le folosește în fiecare zi și cum sunt gândite acestea. În al doilea rând, contează foarte mult să fie într-un mediu cum este cel pe care îl creăm noi, pentru că pot (copiii n. red.) să pună întrebări și învață unii de la alții, lucrează foarte mult împreună. Și în cazul Academiei am folosit o platformă de suport și copiii s-au ajutat foarte mult între ei”, declară Mădălina Gorgan.
Ovidiu Ana, Fundația Orange: Competențele tehnologice nu cred că sunt punctul final. La fel de importante sunt și competențele sociale
Ovidiu Ana, directorul Fundației Orange, spune că anul acesta a fost prima dată când elevii au programat și roboți cu kituri pe care le-au primit acasă. Ovidiu este de părere că în acest mod copiii au putut duce experiența SuperCoders și în școli și au fost mai motivați să creeze ceva, putând să vadă un rezultat concret.
„A fost mai provocator ca anii trecuți și mă bucur că am ales să o facem într-un fel mai interesant, pentru că noi observăm că și elevii, și profesorii s-au cam plictisit să stea în mediul online. Am citit asta și în testimonialele copiilor, pe parcursul Academiei: preferau activitățile față în față, erau implicați în evenimentele fizice și cred că, aducând noutatea cu kitul de robotică, i-am prins în procesul de învățare interactivă. Noi în trecut am lucrat cu limbaje abstracte, cum este Python. Însă în acest moment copiii primesc un kit din partea noastră și au sarcini de realizat între întâlnirile din academie, ceea ce i-a ținut implicați mult mai mult, mult mai bine.”, spune Ana.
„Anul acesta a fost prima dată când am putut să oferim kituri tuturor celor 50 de copii, astfel că au putut să lucreze acasă și la școală, unde au învățat și cu profesorii lor. Avem imagini trimise de profesorii coordonatori, în care am văzut cum i-au ajutat pe elevi să își realizeze proiectele. Astfel, Academia s-a extins dincolo de grupul nostru de 50 de copii, către ceilalți copii din școală și către profesori, și în felul acesta impactul nostru a fost mult mai mare decât în edițiile precedente”, a continuat Ovidiu Ana.
Directorul fundației mai spune că experiența din acest an va fi folosită pentru a pregăti în continuare serii de zeci de profesori pentru a lucra în limbajul de programare prietenos cu cei mici – „Scratch” și pentru a lucra cu plăci de bază pentru roboți ușori:
„Programul a fost gândit pentru a-l duce în școli, iar ca ceea ce creăm în Academie să fie ca o experimentare a acestor conținuturi pe care mai apoi să le punem la dispoziția profesorilor. În toamnă am pregătit 30 de profesori în Scratch, pentru ca ei să folosească aceste cunoștințe cu elevii la clasă. Apoi, am pregătit elevii care au trecut prin SuperCoders și prin Academie.
Ei au avut de realizat o serie de sarcini sub forma unor provocări. Ne propunem să transformăm aceste provocări în planuri de lecții și le vom încărca în platforma Digitaliada, unde toți profesorii din România pot avea acces. Trebuie doar să își creează cont și pot să utilizeze gratuit aceste resurse. Vom realiza un curs pentru profesori și îi vom pregăti să utilizeze aceste resurse în școli.
În școli am observat că s-au achiziționat genul acesta de kituri, ele sunt resursa tehnologică care poate fi realizată la orele de TIC, în activitățile profesorilor, dar poate fi folosită și în orice altă oră, adică orice alt profesor care este mai îndemânatic poate să ia kitul Arduino din sertarul în care e pus în școală și să-l folosească la clasă”, a declarat Ovidiu Ana pentru Edupedu.ro.
Elevii trebuie să aibă competențe digitale, trecem printr-un progres tehnologic ieșit din comun
Ovidiu Ana: Vorbim acum de un progres tehnologic ieșit din comun, adică în perioada aceasta și în anii următori vom cunoaște un progres din ce în ce mai rapid. Competențele tehnologice nu sunt punctul final în eforturile de a ne menține la curent cu tendințele, ci cred că la fel de importante sunt și competențele sociale, adică lucru în echipă, comunicare, zona aceasta de relaționare empatică. Dar dacă nu sunt, nu ai competențele tehnologice în concordanță cu ce se întâmplă în societate. S-ar putea să ajungi într-o zonă izolat, adică să fii din ceea ce numim noi excluși digital. Nu vei putea să accesezi anumite joburi, nu vei putea să lucrezi în anumite echipe, în anumite organizații.
Copiii de astăzi, cei care au fost în Academie, care peste 10 ani vor intra în câmpul muncii, vor avea de-a face cu automatizări, roboți virtuali, cu roboți fizici. Cine va merge în zona industrială trebuie să fie familiarizat cu limbajele de programare. Poate nu trebuie să fie la nivelul de a face ei automatizările sau să conducă roboți, dar măcar să cunoască cum funcționează, să înțeleagă principiile de bază, să fie pregătiți să acceseze astfel de roluri în viitor.
Observăm interesul copiilor din ziua de azi, elevii de 10-14 ani, în a folosi competențe digitale în toate ariile. Adică să învețe digital sau tehnologie în chimie, în biologie, în științele naturii. Este important să înțeleagă științele naturii din perspectiva aceasta de green, de protecție a mediului. Trebuie să înțeleagă energia solară, cum funcționează, dacă vor să devină electricieni, de exemplu, pentru că se instalează panouri fotovoltaice peste tot. Un electrician trebuie să știe cum funcționează. Nu te duci și instalezi niște piese doar după o schiță, trebuie să știi exact ce faci, cum funcționează întreg procesul. Și un profesor de geografie ar putea să explice mult mai ușor niște noțiuni, știind el la rândul lui, aspecte tehnice. Elevii vor învăța mult mai aplicat anumite noțiuni teoretice.
Cum stă România la capitolul digital skills? „Pentru asta ne uităm la rapoarte, la cele făcute de Uniunea Europeană, care plasează România pe un loc codaș în zona de abilități digitale. Undeva la peste 60% dintre români nu au competențe digitale minime. Adică nu știu să scrie un e-mail, nu știu să-și rezolve o problemă online, nu știu să efectueze o plată online. Nu au identitate online”, spune Ovidiu Ana.
„Asta înseamnă undeva la peste 10 milioane dintre români. Deci acolo suntem. Să ne imaginăm cum ar fi să avem toți competențele acestea digitale minime, ce ar însemna în productivitatea noastră, ce ar însemna în productivitatea serviciilor ș.a.m.d.”, a continuat directorul Fundației Orange.
Ovidiu Ana a mai explicat că pentru ediția următoare a SuperCoders „luăm lecțiile de anul acesta”, subliniind că a funcționat bine parteneriatul cu Digitalida, proiectul Fundației Orange. „Probabil că vom fi mult mai prezenți pe structura școlară și vom încerca să interacționăm și cu alte forme de învățare, în contexte informale. Directorul fundației a mai spus că profesorii vor fi recrutați pentru pregătiri încă de la prima etapă a programului, de la „Caravana SuperCoders”. „Anul trecut, profesori au participat doar online la programele de formare”.
Profesorii pregătiți anul acesta în program au spus la început că știu să lucreze în Scratch, dar s-a dovedit că informațiile din SuperCoders sunt noi și sunt utile, potrivit lui Ana:
- „Chiar ei au spus, după primele întâlniri «Este mai mult decât ceea ce făceam la clasă, sunt informații utile». Profesorii au spus că au descoperit multe lucruri noi și cred că profesorii, dar și noi, ca societate, ar trebui să ne lăsăm mai mult spațiu să învățăm, să acceptăm că este mult de învățat în zona aceasta de tehnologie și în relația cu celălalt. Ne putem îmbunătăți întotdeauna aceste abilități”.
„Este necesar să ne evaluăm corect, pentru că nu se întâmplă nimic dacă tu spui că nu știi. Am observat de-a lungul timpului această frică de a recunoaște că nu știi. Poate ușor-ușor vom depăși această teamă și poate și sistemul va permite oamenilor să greșească, să își recunoască limitele, faptul că nu știm sau că nu suntem la un nivel nu vine și cu o pedeapsă după. Este evident o oportunitate de a învăța”, mai spune Ana.
Întrebat cum vede SuperCoders în comparație cu alte programe de stat pentru dezvoltarea competențelor digitale la elevi și profesori, Ana a spus că „am avut resursele să aducem complementar aceste conținuturi și așa îmi doresc să ne poziționăm. Suntem complementari la ceea ce se întâmplă în școală. Acum este o întreagă dezbatere și prin țările din Vest, prin țările mai digitalizate: cât de devreme aducem aceste competențe în școală, cât de dezvoltate ar trebui să fie dezvoltate aceste competențe, atât la elevi, cât și la profesori.
Trebuie să ne permitem să discutăm aceste lucruri și să acceptăm că suntem în altă perioadă istorică, să putem să aplicăm și după aceea să analizăm, să vedem impactul. Eu ca elev aș fi preferat să am genul acesta de ore mai des la clasă. Aș fi preferat ca specialiști din companii să-mi povestească – un IT-st de exemplu – cum arată o zi din activitatea lui sau să interacționez cu un alt profesor din altă școală.
Expunerea copiilor la medii cât mai variate le asigură o dezvoltare bună, iar profesorii ar trebui să faciliteze genul acesta de interacțiuni. O oră care se desfășoară într-un mod tradițional, cu o intervenție din partea trainerilor, specialiștilor din SuperCoders poate fi transformată într-o oră mult mai interesantă, mult mai atractivă pentru elevi. Avem conținuturile video, resurse educaționale create de-a lungul timpului și care pot fi folosite gratuit la oră. Nu le folosim la fiecare oră, dar pot fi folosite atunci când energia elevilor scade. Este foarte important ca din toate aceste resurse digitale profesorii să le aleagă pe cele mai potrivite pentru elevii lor, pentru clasa lor, pentru dinamica din clasa lor.
Noi venim cu resursele educaționale digitale, însă de profesori depinde cum folosesc și cum adaptează aceste conținuturi la ceea ce se întâmplă la ei în clasă. Recunoaștem limitele a ceea ce facem, dar în același timp știm că prin intervențiile noastre putem să creștem atenția elevilor la oră. Știm că putem crește angajamentul lor în învățare. Ce putem să obținem din partea lor? Rezultate mult mai bune în procesul de învățare. Achiziția cunoștințelor este mult mai ridicată dacă ai abordarea aceasta de lucru prin proiecte, de lucru în echipă, de utilizare a resurselor digitale”.
„Important este să dezvoltăm atât noi, cât și cei cu alte inițiative, resurse care să poată fi folosite de profesori în diferite contexte. Și acesta este un obiectiv pentru noi pe toate programele în care lucrăm, acela de a crea resurse gratuite pentru un public cât mai larg. Odată ce avem aceste resurse vom putea să construim acel meniu pe care oricine poate să-l acceseze și în funcție de stilul său, de ceea ce i se potrivește, să aleagă din acel meniu. Și aceasta cred că poate fi o provocare pentru toate inițiativele din țară, adică să creeze resurse educaționale deschise, să fie accesate gratuit de toată lumea”, a conchis Ovidiu Ana.
Despre Fundația Orange
Cu o activitate de 11 ani, Fundația Orange se implică în comunitate prin realizarea unor proiecte de filantropie menite să aducă schimbări pozitive în viața persoanelor dezavantajate. În cei 11 ani de activitate, peste 2 milioane de persoane vulnerabile au beneficiat de programe educative, de sănătate sau pentru protecția mediului. Cele mai populare programe, derulate în fiecare an, sunt:
- Digitaliada – program de educație digitală, ce încurajează folosirea la clasă a metodelor de lucru interactive și a conținutului digital educativ pentru a crește performanțele școlare ale elevilor
- Solidarity FabLab – program gratuit de formare în domeniul producției digitale destinat tinerilor vulnerabili, pentru a le crește capacitatea de angajare
- SuperCoders – program de referință pentru direcția educației digitale, adresat copiilor cu vârste între 10-14 ani din toată țara, care doresc să devină creatori de noi universuri prin învățarea limbajelor simple de programare
- Orange Digital Center – program lansat anul acesta, ce oferă cursuri practice pentru dobândirea unor competențe digitale, adaptate nevoilor și cerințelor actuale de pe piața muncii
- Susține un ONG – proiect dedicat exclusiv angajaților Orange România care își propune, ca prin munca lor de voluntariat, să susțină proiectele unor ONG-uri
- Lumea prin culoare și sunet – fond de finanțare care își propune să contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu deficiențe de vedere și/ sau auditive
- Centrul Digital pentru Femei – program de educație digitală gratuită pentru femei, ce oferă acces la tehnologie și informație pentru fete și femei vulnerabile, aflate în situații de risc
Despre SuperCoders
Programul SuperCoders a fost lansat în 2014 de Orange România, împreună cu Simplon România, cu scopul de a promova educația digitală și folosirea responsabilă și utilă a tehnologiei în rândul tinerei generații. Din 2022, Fundația Orange s-a alăturat inițiativei, iar din acest an, programul a trecut sub umbrela fundației. Până acum, în cadrul celor 9 ediții, peste 4.500 de copii au beneficiat de experiența SuperCoders.
Ajuns anul acesta la cea de-a X-a ediție, programul este dedicat copiilor cu vârste între 10 și 14 ani din toată țara, pasionați de animație și programare, care-și doresc să devină creatori de noi universuri. Prin învățarea limbajelor simple de programare, aceștia pot să construiască lumi noi, să dea frâu liber imaginației și să descopere oportunitățile nemărginite de învățare pe care le oferă tehnologia.
Obiectivele Programului SuperCoders
- Promovarea tehnologiei în rândul tinerei generații
- Copiii devin creatori de tehnologie cu ajutorul unui program simplu & distractiv de programare – Scratch
- Învățarea programului simplu de programare Scratch, precum și noțiuni avansate prin modulul de robotică din cadrul Academiei
Mihai Peticilă
Ș. L.
Alexa Stănescu