Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români, cercetător în cadrul Catedrei de Sociologie pe care a condus-o la Universitatea din Bucureşti, critică într-un podcast realizat de Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii în guvernul PSD, politicile din domeniul educației, dar și atitudinea intelectualității românești, pe care o consideră ”ruptă” de marile teme și probleme contemporane.
Vlăsceanu, autor a numeroase cercetări în domeniul educației, desființează proiectul ”România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, caracterizându-l drept un proiect de sfârșit de secol 19, care nu are nici o legătură cu lumea de azi.
Principalele declarații ale profesorului Vlăsceanu în cadrul podcastului cu Ionuț Vulpescu (fost ministru al Culturii, actual deputat PSD):
„Școala și-a pierdut prestigiul în societatea noastră și l-a pierdut într-un mod copleșitor
S-a atins nivelul de analfabetism care exista înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, când România era țara din Europa cu cea mai mare proporție de analfabeți, luând în calcul și adulții și tinerii. Aici vorbesc de producția de analfabeți, prin școală. Adică producem diplome, producem elevi care sunt aduși până la nivelul clasei a VIII-a, deci gata să intre, cum se zicea mai demult, la examenul de capacitate din societatea noastră, și la examenul de capacitate nu intră pentru că ar proba că sunt analfabeți. Ce înseamnă „analfabet”? Nu înseamnă că nu recunoaște literele sau cifrele. Ci înseamnă că recunosc literele, pot să citească un text, dar nu înțeleg nimic din el.
Nici în perioada de dinainte de al Doilea Război Mondial nu s-au pierdut atât de multe talente, cât s-au pierdut în România de după 1990. Nu există niciun program de selectare a talentelor, de cultivare a lor, oricare ar fi acestea, în orice domeniu ar fi, de la talentele științifice, de performanță în știință, la cele din domeniul artelor sau al muncilor obișnuite. Avem pierderi masive de talente și, din această cauză, avem o țară care este săracă în talente, care nu sunt valorificate în niciun fel. Iar o țară care nu își valorifică talentele, nu este sortită decât să fie condamnată la sărăcie.
”România educată” de acum este un proiect generos în intenții și sărac în idei. Este atât de îndepărtat de proiectele actuale, de performanțele actuale din sistemele de educație performante din lume, încât este copleșitor. Nu îl înțeleg. Nu este adaptat cu nimic societății noastre. Nu răspunde la probleme de bază ale școlii românești de astăzi. Îmi pare teribil de rău să spun că este un proiect care se aseamănă foarte bine sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Rezonează perfect cu epoca respectivă și cred că ar fi fost o izbucnire în modernitatea românească, cu totul neașteptată! Nu are nicio legătură cu epoca de astăzi.
Avem o istorie a întreruperilor periodice și a provizoratului continuu. Din 1859 și până în prezent, la fiecare 30 de ani, în medie, noi am avut un început radical
Aș statua ca scop al educației dezvoltarea autonomiei personale. Orice persoană care a intrat în școală, în momentul în care a ajuns la ciclul terminal care acum este de 12 ani, trebuie să fie o persoană autonomă în sens economic, cultural și politic. Ea să poată să rezolve cu propriile puteri orice problemă cu care se confruntă în viață. Nu cred decât în autonomie personală. Orice alt regim politic mi se pare că este dincolo de ceea ce a pronunțat modernitatea”.
2 comments
Bun. politehnica Bucuresti. Studentii doresc cursuri online, ca de aia sunt studenti de profil. Studentii doresc sa fie respectati. Ca de aia fac efort pentru ei si pentru o societate …educata. Studentii vor un management corect, si materii bine definite, structurate. Ce primesc? Sa raspunda conducerea politehnicii.
FELICITĂRI, domnului profesor Lazăr Vlăsceanu poentru poziția exprimată.
Domnul profesor a coordonat lucrarea „Școala la răscruce”, în perioada 1999-2001, referiotare la un studiu pentru organizarea, desfășurarea și finalitățile învățământului gimnazial.
Așa este lucrarea „România educată”, NU răspunde provocărilor actuale ale societății contemporane.