Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, atrage atenția că inteligența artificială „nu trebuie să ne sperie”. „Nu suntem atât de departe, încât să ne punem întrebarea dacă inteligența artificială ne va înlocui, cel puțin nu pentru viitorul apropiat și mediu”, a declarat profesorul Mihnea Moisescu, în cadrul conferinței „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu” organizată de Fundația Vodafone și de Edupedu.ro. Decanul Facultății de Automatică a spus și ce ar trebui să facă elevii care sunt acum în școală, pentru a avea un viitor de succes: „Primul lucru care ar trebui să-l facă ar fi să nu uite să învețe”, spune Moisescu.
- Declarațiile au fost făcute la Conferința Națională „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”. Aceasta s-a desfășurat pe 15 octombrie 2024, la centrul cultural ARCUB Gabroveni din București, cu participarea a peste 160 de profesori. La conferință, Mihnea Moisescu a participat alături de Mircea Miclea, Domnica Petrovai și Csaba Asztalos
Decanul Facultății de Automatică de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București a explicat că inteligența artificială „ne va scăpa de o parte din meseriile viitorului care presupun repetabilitate”.
„Întrebarea următoare ar fi: care sunt meseriile viitorului? Ce ar trebui să facă elevii care se află acum pe băncile liceului pentru a fi viitori ingineri de succes, viitorii medici de succes? Primul lucru pe care ar trebui să-l facă ar fi să nu uite să învețe. Și aici este rolul tuturor celor prezenți aici, în sală, tuturor dascălilor, să reamintească și să ducă elevul pe calea înțelegerii și nu a înțelegerii mecanice, a înțelegerii care poate duce la rezolvarea într-un mod autonom a unor probleme”, a declarat profesorul Mihnea Moisescu.
VIDEO: Extras din intervenția decanului Mihnea Moisescu la conferința „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”
Discursul integral al profesorului Mihnea Moisescu, decan al Facultății de Automatică și Calculatoare:
Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare: Mulțumesc, stimați invitați, dragi colegi și prieteni. «Astăzi ne aflăm la o răscruce importantă în istoria umanității. Inteligența artificială nu mai este doar un concept teoretic sau o idee abstractă din paginile Science Fiction-ului, este o realitate prezentă, una care se transformă și evoluează într-un ritm amenințător. Viitorul inteligenței artificiale nu este doar un subiect de cercetare academică sau un domeniu de exploatare tehnologică, ci o teamă care va afecta fiecare aspect al vieții noastre, de la locul de muncă la sănătate, educație și relația noastră cu ceilalți» – discurs scris de ChatGPT.
Cum puteam să încep un discurs despre inteligența artificială altfel decât să-i cer ChatGPT-ului să-mi scrie un discurs despre viitorul inteligenței artificiale? Un paradox. Un sistem creat de noi scrie despre viitorul sistemului creat de noi. Nu trebuie să ne speriem, așa cum ne-a speriat un pic, să spun așa, un astfel de sistem. Inteligența artificială nu este aici pentru a ne speria. Nu suntem atât de departe, încât să ne punem întrebarea dacă inteligența artificială ne va înlocui, cel puțin nu pentru viitorul apropiat și mediu. În momentul de față, inteligența artificială ne ajută să rezolvăm niște probleme. Și poate de aici ar fi un punct de plecare în formarea noilor generații de utilizatori ai inteligenței artificiale: să putem să lucrăm alături și să putem să aducem plusvaloare, prin ceea ce știm să facem, și inteligența artificială prin ceea ce ne ajută să facem mai bine.
Acesta ar fi un punct de plecare pentru generația actuală. Aici am un mare semn de exclamare, și anume: nu trebuie să uităm să facem lucrurile așa cum învățăm sau am fost învățați. Inteligența artificială ca asistent vine cu un pericol, și anume: te bazezi foarte mult pe acel sistem, uiți să mai faci, nu mai ești motivat să mai înveți. Și cel mai periculos dintre toate: nu mai ești motivat să gândești, nu mai ești motivat să creezi. De ce? Dacă la două clickuri obții un răspuns la o întrebare, ce te mai motivează să mai cauți, ce te mai motivează să rezolvi o problemă? Și poate aici răspunsul ar veni natural. Faptul că însăși rezolvarea unei probleme este ceea ce atrage generații întregi de cercetători, de ingineri, de medici, acea bucurie de a fi făcut ceva cu mâna ta, acea bucurie de a lăsa ceva în urma ta.
Revin la pericolul inteligenței artificiale. Nu este un pericol. Dacă construim lucrurile în așa fel încât să avem un ajutor în inteligența artificială, nu va fi un pericol. Da, ne va scăpa de o parte din meseriile viitorului care presupun repetabilitate. Câți dintre noi ar fi încântați o viață întreagă de un loc de muncă într-un call center? O dată pe minut răspunzi la telefon, probleme, supărări, nervi ș.a.m.d. Este un exemplu de loc de muncă care poate să fie mult îmbunătățit prin prezența inteligenței artificiale. Acele procese repetitive, acele serii de pași pe care trebuie să le repeți de zi, săptămână de săptămână la locul de muncă sunt în momentul de față accesibile. Inteligența artificială este umbrelă pentru o serie de tehnologii care s-au dezvoltat în jurul ei. De exemplu, o serie de cuvinte la modă în momentul de față este: robot process automation.
Nu este vorba de automatizarea roboților din industrie, este vorba de acei roboței software care pot să lege o serie de pași din aplicații diferite, din medii diferite și să-ți rezolve o problemă. De exemplu, deschiderea unui cont într-o bancă. Alt exemplu de tehnologii de sub umbrela inteligenței artificiale: Căutăm o poză și nu o căutăm spunând ceva, ci pur și simplu arătând o altă poză. Sistemul extrage niște trăsături și îmi găsește ceva similar. Este un alt exemplu de tehnologie din zona inteligenței artificiale, care să fie o tehnologie benefică.
Acum, dați-mi voie să sar un pic către al doilea subiect, și anume cel al industriei viitorului. Se spune de ceva timp că în istorie au fost mai multe revoluții industriale. Se pare că noi am trăit trei deja, de când suntem cam toți cei din sală aici.
Una ar fi cea legată de prezența roboților și a calculatoarelor în industrie, trecerea de la producția de masă la producția în care calculatorul, sistemele robotice, mașinile capabile să fie programate sunt piesele de rezistență ale industriei, urmată de ceea ce acum am numi industria 4.0 sau conceptul cyber physical systems, sistemele cyber-fizice care sunt ce mai putem face în plus. Îi legăm între ele calculatoarele, roboții, mașinile. Suntem capabili să extragem informația din tot lanțul de producție și să optimizăm. Suntem capabili să comandăm roboții de la distanță. Suntem capabili să vedem când o mașină se strică. Avem o posibilitate nu foarte departe în viitor să intuim după anumiți parametri de funcționare că o anumită mașină urmează să aibă o defecțiune. Și atunci, în loc să opresc întreaga producție, pot din timp să înlocuiesc acele componente – mentenanță predictivă se numește.
Acestea ar fi câteva caracteristici ale industriei 4.0. De curând, a mai apărut un plus: industry 5.0. Iar întrebarea ce mai putem face în plus cu inteligența artificială? Putem include tehnologii de inteligență artificială, putem duce către industria sustenabilă și putem duce către industria în care omul nu mai este doar un simplu actor, ci este implicat în dezvoltarea și în producție cot la cot cu roboții inteligenți ai viitorului. Astea sunt doar câteva exemple din tehnologiile care ne așteaptă acum.
Întrebarea următoare ar fi: care sunt meseriile viitorului? Ce ar trebui să facă elevii care se află acum pe băncile liceului pentru a fi viitori ingineri de succes, viitorii medici de succes? Primul lucru pe care ar trebui să-l facă ar fi să nu uite să învețe. Și aici este rolul tuturor celor prezenți aici, în sală, tuturor dascălilor, să reamintească și să ducă elevul pe calea înțelegerii și nu a înțelegerii mecanice, a înțelegerii care poate duce la rezolvarea într-un mod autonom a unor probleme.
Acel slide de care vorbea domnul profesor Miclea [N.Red.: referire la discursul susținut în cadrul aceleiași conferințe de Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, care a explicat că datele științifice au arătat că cu cât este mai mare efortul cognitiv pe care elevii îl fac, „cu atât adâncimea procesării informației este mai mare și deci vă va rămâne mai multă vreme în memoria de lungă durată conținutul respectiv”. Detalii aici], acel slide în care ești capabil să preiei ceea ce e scris acolo și în mod independent, într-o altă situație să pot să rezolv o problemă cu un grad mai mare sau mai mic de asemănare. Dacă uităm să facem lucrul ăsta, dacă mergem pe o învățare mecanică, nu vom avea nicio șansă în fața sistemelor viitorului. Al doilea lucru pe care ar trebui să-l transmitem: să nu aibă o frică de tehnologie. Să învețe tehnologia ca un partener, nu ca un dușman, nu ca un prieten foarte bun care te ajută la tot, care îți dă fițuica la examen. Nu așa. Ci ca un asistent, ca un partener în rezolvarea unei probleme.
Informatica, domeniul meu, să spun așa: mulți spuneau se va schimba radical. Când nu s-a schimbat informatica radical de când a apărut? Tot timpul au fost schimbări majore în informatică. Tot timpul au apărut noi tehnologii, noi limbaje de programare, noi moduri de a interacționa. Și aici revin la un lucru foarte important care va fi probabil viitorul programării. Când am intrat în facultate era o zicală: calculatorul nu face ce vrei tu să facă, face ce-i spui tu să facă. Cam aici va ajunge programarea cot la cot cu inteligența artificială: va crea o nouă categorie de ingineri-programatori, care sunt capabili să comunice la un alt nivel cu asistenții, care sunt capabili să ceară ceea ce trebuie, nu ceea ce consideră el că va rezolva problema. Și acei programatori care vor fi în continuare în stare să aducă plusvaloare prin faptul că gândesc, nu doar că rezolvă mecanic câteva probleme. Despre programare, despre tehnologiile viitorului, toate științele, toate disciplinele pe care le predați aduc o plusvaloare elevului.
Toate contribuie la dezvoltarea lui și toate ar trebui să aibă un suport tehnologic, pentru că, din păcate sau din fericire, acolo ajungem.
Mergem la medic, nu mai avem doar acea întrebare: cum te simți? Medicul are un întreg spectru de aparate care îl ajută în diagnoză. M-am documentat și eu un pic pentru întâlnirea de astăzi despre viitorul inteligenței artificiale. Un exemplu dintr-un jurnal renumit era un caz în care un pacient peste 10 ani va avea un implant cu un dispozitiv capabil să măsoare anumiți parametri și acel dispozitiv îi va da sugestii personalizate despre starea lui de sănătate. Mai departe, acest dispozitiv va comunica cu un alt dispozitiv, unde medicul, în continuare, va putea să interpreteze rezultatele.
Și dați-mi voie să închei cu o întrebare: câți dintre noi, cei prezenți în sală, ne-am duce la un medic inteligență artificială? Ușurez întrebarea: câți din cei prezenți în sală am urca într-un avion fără pilot?
Amândouă lucrurile sunt posibile în ziua de azi. Sunt dorite? Sunt ceea ce va reprezenta viitorul?
Opinia mea este că probabil că nu, pentru că în continuare mașina nu va putea să înlocuiască un lucru: ceea ce ne definește pe noi ca oameni”.
Cine este Mihnea Moisescu
Mihnea Moisescu predă Utilizarea Sistemelor de operare, Managementul proiectelor și Planificarea aplicațiilor si management de proiect la Automatică și Calculatoare, precum și Robotique et agent inteligent la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine (FILS). Domeniile sale de cercetare sunt Arhitecturi organizaționale, Cyber Physical Systems, Internet of Things și Sisteme dinamice cu evenimente discrete. Este dublu licențiat în Automatică și Biofizică, absolvind în 2006 atât Facultatea de Automatică și Calculatoare la Universitatea Politehnica București, cât și Facultatea de Fizică a Universității din București, unde a fost șef de promoție la Biofizică.
A absolvit masterul în Biofizică și Fizică Medicală la Universitatea din București, iar titlul de doctor l-a obținut cu teza „Contribuții la sinteza sistemelor informaționale complexe și adaptive folosind tehnologii Internet of Things”, susținută la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Vezi aici CV-ul lui Mihnea Moisescu
Informații de background
Declarațiile au fost făcute la Conferința Națională „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”. Aceasta s-a desfășurat pe 15 octombrie 2024, la centrul cultural ARCUB Gabroveni din București, cu participarea a peste 160 de profesori. Evenimentul a fost organizat de Fundația Vodafone și de Edupedu.ro.
Conferința despre Școala din Viitor a fost susținută de Angela Galeța – Directorul Fundației Vodafone, Mircea Miclea – cercetător și fondator al Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, Domnica Petrovai – coordonatoarea și co-autoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România, fondatoarea companiei Mind Education, Csaba Asztalos – cadru didactic la Universitatea din București și la Universitatea Româno-Americană și președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), și Mihnea Moisescu – decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Specialiștii invitați au abordat în cadrul conferinței următoarele teme: Cum putem ajunge mai eficient la mintea noilor generații de copii? Ce tehnici trebuie să stăpânească profesorii în era în care Inteligența Artificială modifică viețile familiilor? Cum îi sprijinim pe copii să aibă un echilibru sănătos în modul în care-și petrec timpul online și offline, în așa fel încât să rămână conectați cu lumea din jur, dar și cu ei înșiși și cu profesorii lor?
În cadrul evenimentului, Fundația Vodafone a lansat 48 de activități de învățare adaptate curriculumul național împreună cu experți și profesori români. Acestea sunt grupate în patru module tematice: Mediu & Ecologie, Inteligența digitală, Robotica și Pregătiți pentru viitor.
Activitățile de învățare lansate de Fundația Vodafone sunt în format multimedia, sunt însoțite de Ghid didactic, respectă curriculumul național și pot fi accesate de orice cadru didactic interesat de educația prin metode moderne, interesat de adaptarea la elevii săi și la nevoile lor de dezvoltare.