Fiecare persoană are un stil de învățare diferit pe care, dacă îl cunoaște, îl poate valorifica pentru a reține eficient, spune consilierul școlar Alina Hora de la Școala Centrală din București, într-o emisiune Teleșcoala a TVR – Dirigenție liceu, numită „Organizarea învățării”. Aceasta a punctat câteva sfaturi despre organizarea învățării și un stil de viață sănătos, care influențează modul în care un elev de liceu se pregătește pentru Bacalaureat.
Avem motive diferite pentru care învățăm, însă toate aceste motive reprezintă, de fapt, motorul care ne activează procesul de învățare, spune consilierul școlar. „Unii dintre noi învățăm pentru că vrem să îi mulțumim pe părinții noștri, alții pentru că vrem să aflăm lucruri noi și reușim să le aflăm prin învățare, alții pentru că ne place să ne înțelegem bine cu profesorii”, consideră Alina Hora.
- Emisiunea din noiembrie 2021 și videoul – redate complet mai jos.
„Este foarte important să vă documentați, să vedeți cum e bine să învățați, să căutați metode de a conspecta un material. Există informații pe acest subiect. Atunci când aveți de învățat ceva, e important să vă propuneți să memorați un volum rezonabil de informații. Pentru că dacă vă propuneți, dacă în mod obișnuit învățați, nu știu, 10 pagini pe zi și vă propuneți să învățați 100 de pagini pe zi, șansele de reușită sunt mici. Pentru asta e bine să ne pregătim, să pornim de la ușor la greu, să începem cu puțin și să creștem gradual modul de a ne raporta la informația pe care o avem de învățat”, spune Hora.
Și continuă, indicând că, „de asemenea, e important ca la începutul învățării să survolăm puțin cuprinsul, să citim capitolele, titlurile capitolelor, să ne obișnuim mintea cu ceea ce urmează să învățăm, iar la sfârșit să încercăm să facem o scurtă recapitulare a ceea ce am învățat, tot așa, punctând capitolele în așa fel încât ele să creeze o structură în mintea noastră. Este important să ne clarificăm ideile, care nu sunt tocmai bine înțelese sau care ne creează dificultăți. Se poate întâmpla să avem de învățat ceva la istorie, la geografie și nu ne e foarte clar. Nu știu unde se situează pe hartă. E important să clarificăm, să găsim variante să înțelegem, să discutăm cu cineva și abia apoi să încercăm să învățăm. Mai poate să fie util să folosim culori pentru a sublinia sau chiar pentru a nota informațiile importante – expresii, formule”.
Amintim că probele scrise de la Bacalaureat 2023 au loc între zilele 26 și 29 iunie, potrivit calendarului oficial. Evaluarea competențelor începe pe 12 iunie cu proba de competențe lingvistice – Limba română.
Redăm din emisiune, mai jos:
„Sunt Alina Hora, profesor consilier școlar la Școala Centrală din București. Iar azi, pentru că sunteți într-o perioadă în care învățarea este foarte importantă pentru voi, mi-am propus să vorbim despre organizarea învățării. Câteva dintre subiectele pe care le vom discuta azi: cum învățăm, din punct de vedere tehnic ce ne ajută, tipurile de inteligență, stilul de învățare, strategiile de învățare și, în plus, vom mai discuta despre stilul de viață sănătos și despre controlul stresului. Iar la finalul prezentării am pregătit câteva sugestii ale unor foști elevi de liceu, care au avut generozitatea să mă ajute cu această prezentare. În ceea ce privește motivația învățării: de ce învățăm? Fiecare dintre noi avem motive diferite pentru care facem acest lucru. Unii dintre noi învățăm pentru că vrem să îi mulțumim pe părinții noștri, alții pentru că vrem să aflăm lucruri noi și reușim să le aflăm prin învățare, alții pentru că ne place să ne înțelegem bine cu profesorii.
Fiecare dintre noi are motive diferite pentru care învață, însă toate aceste motive reprezintă, de fapt, motorul care ne activează procesul de învățare.
Câteva idei despre tipurile de inteligență: există mai multe clasificări. Mai mulți psihologi au încercat de-a lungul timpului să creeze tipologii ale inteligenței. Azi m-am oprit la varianta propusă de Howard Gardner care împarte inteligența în opt categorii mari. Vorbim despre inteligența lingvistică, despre inteligența logic-matematică, inteligența kinestezică, inteligența interpersonală și intra-personală, inteligența naturalistă și inteligența muzicală și, nu în ultimul rând inteligența vizual-spațială. Toate aceste tipuri de inteligență au câteva caracteristici, însă oamenii nu se împart în aceste opt categorii. Fiecare dintre noi avem o combinație a tipurilor de inteligență și poate un stil predominant, însă este bine să le cunoaștem pentru a putea să abordăm învățarea în moduri care să ne fie utile și care să ne ajute să fim eficienți. Această teorie a inteligențelor multiple a lui Gardner ne ajută să înțelegem mai bine felul în care noi ne raportăm la informații și la lumea din jur.
Și vom vedea că persoanele care au o inteligență muzicală sunt persoane care reușesc să memoreze foarte ușor melodii și ritmuri, să discrimineze tonurile și notele din anumite melodii și e bine să găsească moduri în care să își folosească aceste caracteristici în învățare. Vom vedea că persoanele care au de exemplu inteligență logic-matematică au o gândire abstractă mai dezvoltată și sunt persoane cărora le place să se implice în experimente științifice. Persoanele care au de exemplu inteligența kinestezică – legată de mișcare, mișcarea fizică – pe lângă coordonarea fizică bună, au capacitatea de a confecționa obiecte, au capacitatea de a memora acțiuni, să înțeleagă și să învețe foarte ușor cum să facă ceva.
Cine învață ușor prin schițe, prin hărți, prin scheme, cine rezolvă ușor grafice și puzzle-uri? Sunt cei care au inteligența vizual-spațială. Și mai voiam să mă opresc la tipurile de inteligență interpersonală și intra-personală, unde sunt două categorii de persoane care au – cei cu interpersonală – capacitatea de a relaționa pozitiv cu ceilalți și au capacitatea de a media conflictele. Iar persoanele cu inteligență intra-personală sunt persoane care își înțeleg foarte bine propriile motivații, cărora le place să își facă auto-analiză și care au poate pasiune pentru a analiza concepte, teorii, pentru a filozofa.
În ceea ce privește stilurile de învățare, există mai multe stiluri de învățare.
Fiecare dintre noi folosește predominant unul din aceste stiluri pe care le-am detaliat aici și, după cum vedem, cei care utilizează predominant stilul de învățare auditiv sunt eficienți în primul rând în discuțiile de grup. Învață vorbind și ascultând ceea ce au spus ei sau ceea ce spun alții. Învață ușor, auzind instrucțiuni sau primind informații pe cale auditivă. Zgomotul, în ceea ce îi privește pe cei cu stilul de învățare auditiv, poate să fie un factor distractor, însă poate să fie și mediul în care să se simtă bine, să aibă nevoie de zgomot, de muzică pentru a putea învăța.
A doua categorie, stilul de învățare vizual, aparține celor pentru care este important să vadă textul scris. Este important să citească și să recitească materialul de mai multe ori pentru a-l fixa bine, cărora le place să-și decoreze singuri mediul și care au nevoie de hărți, de schițe, de diagrame pentru a putea să înțeleagă o informație și pentru a putea să o memoreze.
Cel de-al treilea stil de învățare, stilul kinestezic, îi caracterizează pe cei care au nevoie să se implice în activitatea de învățare. Au nevoie de experimente, au nevoie să scrie ei înșiși informațiile pe care trebuie să le învețe și uneori chiar realizează benzi desenate cu informațiile respective. Uneori, cei cu stilul de învățare kinestezic își manifestă entuziasmul prin mișcări. Și la stilurile de învățare, la fel ca la tipurile de inteligență, vom găsi combinații ale acestor stiluri. Mulți dintre voi poate veți descoperi că aveți stil de învățare vizual și kinestezic sau o combinație între cele trei stiluri. Dacă încă nu ați descoperit ce stil de învățare aveți, vă recomand să discutați cu consilierul vostru școlar pentru a putea identifica acest element.
V-am pregătit aici piramida învățării, care este un instrument util să ne ajute să înțelegem cum învățăm. Și vom vedea două categorii mari.
În dreapta avem modul de implicare, iar în stânga avem tendința de a reține. Și dacă citim această piramidă, începând din partea de sus, de la vârf, vom vedea că printr-o implicare puțin activă vom reține maxim 10% din ceea ce citim. Deci o simplă lectură a unui material ne ajută să reținem maxim 10%. În momentul în care și auzim informațiile sau le și vedem, vom reține mai mult, vom reține aproximativ 30%, însă modul nostru de implicare rămâne în continuare pasiv, stăm și citim un material sau stăm și ascultăm un material. Dacă reușim să vedem un experiment cu informațiile respective, șansele de reținere cresc. Vom reține aproximativ 50% din informațiile prezentate și, pe măsură ce începem să ne implicăm activ și informațiile să fie prezentate într-o altă manieră, iar noi să facem parte din această prezentare, respectiv să ținem un discurs, să participăm la discuții, să facem o prezentare a materialului, a informațiilor respective, vom reține mult mai mult, până la 90% din ceea ce spunem și facem. Deci cea mai bună metodă de învățare este atunci când experimentăm și dăm mai departe informațiile primite.
Am pregătit aici câteva strategii de învățare, câteva sugestii despre cum e bine să procedăm atunci când avem de învățat, poate, un material mai greoi pe care e dificil să-l învățăm. Și haideți să le luăm pe rând.
Căutarea unor informații privind tehnicile de învățare. Este foarte important să vă documentați, să vedeți cum e bine să învățați, să căutați metode de a conspecta un material. Există informații pe acest subiect. Atunci când aveți de învățat ceva, e important să vă propuneți să memorați un volum rezonabil de informații. Pentru că dacă vă propuneți, dacă în mod obișnuit învățați, nu știu, 10 pagini pe zi și vă propuneți să învățați 100 de pagini pe zi, șansele de reușită sunt mici. Pentru asta e bine să ne pregătim, să pornim de la ușor la greu, să începem cu puțin și să creștem gradual modul de a ne raporta la informația pe care o avem de învățat.
De asemenea, e important ca la începutul învățării să survolăm puțin cuprinsul, să citim capitolele, titlurile capitolelor, să ne obișnuim mintea cu ceea ce urmează să învățăm, iar la sfârșit să încercăm să facem o scurtă recapitulare a ceea ce am învățat, tot așa, punctând capitolele în așa fel încât ele să creeze o structură în mintea noastră. Este important să ne clarificăm ideile, care nu sunt tocmai bine înțelese sau care ne creează dificultăți. Se poate întâmpla să avem de învățat ceva la istorie, la geografie și nu ne e foarte clar. Nu știu unde se situează pe hartă. E important să clarificăm, să găsim variante să înțelegem, să discutăm cu cineva și abia apoi să încercăm să învățăm. Mai poate să fie util să folosim culori pentru a sublinia sau chiar pentru a nota informațiile importante – expresii, formule.
De asemenea, pentru memorare e utilă predicția în text. Predicția în text înseamnă că începem să citim, de exemplu, o formulă pe care am învățat-o, și apoi încercăm să spunem din memorie continuarea. Citim primele cuvinte, acoperim restul textului, spunem din memorie și vedem cum ne descurcăm. Avem nevoie să mai vedem un cuvânt sau ne descurcăm fără?
Ce mai e important atunci când învățăm este să avem grijă să dăm la o parte factorii distractori, să dăm la o parte tot ceea ce ne poate distrage atenția de la învățare, respectiv telefon, cărți, jocuri, poate mâncarea și să încercăm să respectăm timpul pe care ni-l propunem să îl petrecem învățând fără să facem altceva. Am notat aici câteva exemple de întrebări care stimulează gândirea critică asupra unui text. Adică încercăm să înțelegem și mai bine textul respectiv, punând întrebări de genul celor pe care le vedeți pe ecran.
Ce semnificație au aceste idei? Pot să îmi amintesc cu ușurință ceea ce am notat sau îmi e greu să îmi amintesc informațiile respective? Dacă pot să-mi amintesc ușurință, merg mai departe. Dacă mi-e greu, poate e bine să mai citesc o dată. Ce legături pot să fac între informațiile învățate și alte materii studiate, alte informații pe care le-am primit. E foarte util să memorăm un material în momentul în care să învățăm ceva, Să facem niște conexiuni logice în momentul în care putem să facem legăturile între mai multe discipline învățate. Cum se pot utiliza aceste cunoștințe? Dacă sunt niște formule, la ce tipuri de exerciții mă ajută? E important să punctăm în minte toate aceste lucruri în așa fel încât și ele să reprezinte niște ancore care să ne ajute să memorăm. Aici veți vedea o schemă despre organizarea timpului.
Pentru că timpul pe care îl aveți voie acum e destul de limitat, mergeți la școală, mai aveți poate activități suplimentare, iar examenele de final de clasa a XII-a nu sunt foarte departe, e important să vă organizați timpul cât mai eficient și pentru aceasta primul lucru pe care e bine să-l faceți este să vă stabiliți obiectivele: „ce îmi propun să fac în perioada următoare”. După aceea, în funcție de aceste obiective, să ne creăm un program – săptămânal zilnic, program care să includă și timpul de odihnă, de învățătură, de relaxare, mesele, poate timpul cu prietenii. Iar dacă la finalul programului respectiv săptămânal, zilnic am reușit să respectăm ceea ce ne-am propus și să ne atingem obiectivele, e important să ne oferim o recompensă. Ce mai este important în ceea ce privește organizarea timpului este să ne împărțim în etape mici ce avem de făcut, să ne facem niște planuri realiste, să ne auto-evaluăm și în funcție de autoevaluarea pe care ne-o facem, că e săptămânală, că e zilnică, să ne refacem programul în funcție de ceea ce a mers bine și modificând ceea ce n-am reușit să facem așa cum ne-am propus.
Să vorbim un pic despre stres. Stresul este, din păcate, un factor pe care îl întâlnim și care ne afectează, însă putem să îl folosim în favoarea învățării atunci când reușim să îl controlăm. Pentru a putea să controlăm stresul și pentru a putea să ne simțim bine e important în primul rând să avem un mod de a gândi pozitiv, pe care îl dezvoltăm prin stabilirea unor scopuri realiste, a unor obiective realiste, tangibile, pe care să le putem realiza în timpul pe care ni l-am propus. E important să vă concentrați asupra calităților personale, să vă gândiți poate în fiecare zi ce faceți bine, la ce sunteți buni și să vă amintiți succese pe care le-ați avut, inclusiv succese legate de învățare. De asemenea, e important auto-controlul și echilibru emoțional. Și un alt element important este somnul, odihna. Odihna este vitală pentru refacerea neuronilor și pentru buna funcționare a creierului și pentru a avea o capacitate de învățare cât mai bună. Și atunci este important să dormim suficient, un minim de 7h pe noapte ar fi ideal, să consumăm dulciuri cu moderație, să evităm băuturile care sunt energizante seara, înainte de culcare, în așa fel încât să reușiți să aveți un program de somn cât de cât bun în fiecare seară și să evitați insomnia cu care poate unii v-ați confruntat deja.
Cum știm că suntem eficienți, că am combătut cu succes stresul și că reușim să învățăm cât mai bine, folosindu-ne toate resursele? Reușim să ne adaptăm eficient și prompt atunci când apar situații neprevăzute, reușim să fim liniștiți cu ceea ce am învățat, să fim mulțumiți de noi, să fim mulțumiți de felul în care am funcționat și, cum spuneam mai devreme, să transformăm stresul într-un factor de optimizare în așa fel încât să devină doar un energizant în activitatea noastră și nu ceva care să aibă efecte negative. Este important să avem un mod de viață sănătos, care, alături de somn și de alimentație și de echilibru emoțional, să ne ajute să trăim eficient și să ne folosim resursele la maximum. Pentru aceasta e foarte important să ne informăm din nou în ceea ce privește combaterea stresului, alimentația corectă, metodele de învățare. Pe toate le-am punctat mai devreme.
Este foarte important să avem o comunicare armonioasă cu cei din jur în momentul în care avem un conflict cu cineva, în momentul în care suntem stresați de o relație care poate nu merge așa cum ne dorim, e foarte dificil să ne concentrăm pe învățare și atunci e important să utilizăm câteva tehnici de comunicare asertivă în așa fel încât să rezolvăm conflictele și să putem să mergem mai departe, să avem niște relații cât mai bune. E important să avem mese regulate, să mâncăm sănătos, însă și regulat. De asemenea, activitatea fizică, un pic mai dificil de realizat în această perioadă, însă și așa are rolul ei în funcționare a optimă a organismului. Și atunci e bine să încercați măcar să faceți câteva plimbări în fiecare zi, dacă nu reușiți să faceți sport, să ieșiți la aer curat în fiecare zi. Despre organizarea timpului am vorbit deja și e foarte importantă pentru a putea noi să fim liniștiți.
Un alt element important este încrederea în propriile puteri. Așa cum am spus și anterior, e foarte important să ne amintim ce succes am avut, cum ne-am descurcat în alte situații stresante și să ne repetăm că vom putea avea succes și de data aceasta.
Vorbeam despre comunicarea asertivă. Ce reprezintă această comunicare? Probabil unii dintre voi v-ați întâlnit deja cu acest concept. Comunicarea asertivă este modul în care spunem celorlalți felul în care ne simțim, dacă nu ne place ceva. Și este comunicarea care începe cu eu, cu mie. „Eu mă simt într-un fel anume când tu faci ceva”. De exemplu, „eu mă simt liniștit când tu îmi ofer timpul să învăț”. Câteva sugestii aici pentru zilele în care aveți teste, examene, teze sau alte momente stresante legate de învățare:
E important să începeți ziua frumos cu un mic dejun care să vă facă plăcere. E important să fiți punctuali, pentru a nu avea un stres suplimentar legat de timpul pe care îl petreceți pe drum. După ce ați primit subiectele de la examen-test, e bine să le citiți integral și abia după ce ați citit toate cerințele până la final să începeți să rezolvați. De asemenea, e bine să încercați să împărțiți cerințele în segmente, în așa fel încât să fiți sigur că ați acoperit toate detaliile pe care cei care au construit acele cerințe le așteaptă de la voi. Dacă aveți subiecte la care nu știți, poate vă gândiți că nu veți reuși să scrieți nimic la subiectul respectiv. E bine totuși să încercați să scrieți câteva detalii, pentru că dacă ați avut vreodată acces la informațiile legate de acel subiect, în momentul în care începeți să scrieți, sigur vă vor veni în minte. E important să vă planificați timpul în funcție de punctajul acordat fiecărui subiect, să oferiți mai mult sau mai puțin timp. E important să vă rezervați 10 minute la final pentru verificare și completare, deoarece multe idei salvatoare pot să vină în momentul în care recitiți ceea ce ați scris. Am pregătit aici câteva idei despre un mod de a învăța.
Atunci când avem un capitol mai stufos, avem poate formule mai complexe, pe care nu reușim să le înțelegem sau pur și simplu pentru învățarea la o materie, este bine să împărțim în etape, așa cum am spus, etape mai mici, realizabile, cu perioade de timp stabilite pentru fiecare etapă și cu bifarea realizării activității sau comentarii legate de ce am putea să facem mai bine. Eu am notat aici patru etape, fiecare puteți să vă stabiliți atâtea etape cât aveți nevoie, însă e important să începem cu informațiile ancoră, informațiile mai importante din acel proiect, respectiv formule sau să studiem o hartă la geografie în așa fel încât să avem niște repere în minte despre ceea ce urmează să învățăm, apoi să le aplicăm în contexte mai simple, urmând ca la finalul învățării să rezolvăm un test în care să fie implicate informațiile respective. În momentul în care am reușit să finalizăm acest proiect, respectiv învățatul unui capitol sau a unei materii, este important să analizăm un picuț felul în care am reușit să facem ceea ce ne-am propus și ce ne-ar putea fi de folos în viitor.
Iar aici, așa cum vă spuneam la început, sunt recomandările unor foști elevi care au răspuns la întrebarea „ce te-a motivat să înveți în clasa a XII-a?” și veți vedea că avem câteva idei destul de diferite.
Au fost recompense care au constat în dulciuri și în filme. Pentru foarte mulți copii, acestea sunt niște recompense utilizate în perioadele de învățare. O elevă își scria în caiete foarte frumos și ordonat ceea ce avea de învățat și reușea să învețe mult mai bine informațiile citindu-le așa cum le-a scris ea însăși.
De asemenea, sunt copii care învață pur și simplu pentru că sunt motivați de notele bune sau găsesc metode prin care să se ajute folosind ceea ce le place în viața obișnuită. Mi-a plăcut mult o idee cu a crea o melodie folosind instrumentalul unor piese preferate și combinând cu lecție pe care o avea de învățat și de asemenea mi s-a părut interesantă ideea de a pune culoare pe anii pe care îi avea de învățat la istorie sau de ea găsi poze cu domnitorii pe care trebuia să-i învețe în așa fel încât să poată vizualiza informația mai ușor.
Un băiat a punctat foarte frumos ideea că rezultatele de la bacalaureat sunt finale, nu mai pot fi modificate și atunci efortul pe care îl faceți în clasa a XII-a-pentru aceste examen mare vor avea efecte și rezultate tot restul vieții de câte ori veți folosi diploma de liceu. Și atunci pentru el asta a fost suficient ca să îl stimuleze să învețe, să se organizeze.
Acestea au fost informațiile pe care eu m-am gândit să le prezint astăzi legate de organizarea învățării. Sper că, alături de ceea ce voi ați învățat deja în anii de școală și modul în care voi ați învățat să vă cunoașteți și să vă folosiți competențele în învățare, vă vor fi utile și anul acesta în învățarea pentru bacalaureat și mai departe. Vă doresc mult succes.”
Emisiunea: TeleȘcoala – Dirigenție de liceu / Organizarea învățării:
Citește și:
VIDEO Copiii pe internet: riscuri și oportunități, identitatea personală, competențele digitale necesare pentru siguranță în mediul online – emisiune de consiliere școlară la Teleșcoala
VIDEO Nevoile relaționale la adolescenți – emisiune de consiliere la Teleșcoala, despre tipurile de comunicare, mesaj psihologic și interpretări în relațiile cu ceilalți
VIDEO Cum să îți alegi liceul și profesia – emisiune de consiliere la Teleșcoala, despre autocunoaștere
VIDEO Cum să înveți pentru succes la examenul de Bacalaureat – emisiune de consiliere școlară la Teleșcoala
Redacția
I.N.
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu