Orele de Geografie sunt fereastra elevilor către Lume. Acum, când școala lor a fost dotată cu o tablă interactivă performantă, elevii au văzut acest lucru și mai mult. Profesoara lor, Elena Nistor, de la Școala Gimnazială „prof. Vasile Gherasim”, din comuna Țibucani, județul Neamț, îi provoacă oră de oră cu aplicații care să pună la lucru potențialul instrumentelor digitale.
Atractivitatea unei hărți interactive este clar mai mare decât a unei hărți din atlasul geografic școlar, spun elevii de la Țibucani.
„Copiii sunt foarte atrași de de tehnologie, de tot ce înseamnă ea – de multe ori le spuneam „dragilor, tehnologia trebuie să ne fie prieten, nu dușman”. Și atunci, mai ales pe site-urile pe care le avem noi la dispoziție, cum a fost cel pe care l-am folosit anterior, Settera, ne ajută foarte mult să consolidăm informația pe care am primit-o în activitatea de predare”, spune Elena Nistor.
Cadrul didactic a observat că de la momentul dotării clasei cu instrumentul care să o ajute în predare, nu numai că interesul și implicarea elevilor au sporit, dar le-a oferit acestora și oportunitatea de a învăța într-un mod mai vizual și interactiv, ceea ce, speră profesoara, poate îmbunătăți reținerea informațiilor și înțelegerea conceptelor geografice.
Exercițiile de geolocalizare de tip quiz sau joc sunt printre preferatele adolescenților
În timpul scurt în care a folosit tabla interactivă, la momentul realizării reportajului în școală dotarea fiind de circa două luni, profesoara a identificat mai multe oportunități și avantaje în folosirea dispozitivului. În primul rând faptul că există nenumărate resurse educaționale, care pot fi folosite pe acest instrument, la orele de Geografie. Cele mai simple aplicații, dar care au și impact foarte bun asupra învățării, sunt hărțile interactive pe tablă. Acestea, în paralel cu cele din atlas, permit elevilor să exploreze diferite regiuni, țări, orașe sau caracteristici geografice. Elevii pot identifica ușor și pot marca diferite unități geografice, cum ar fi râuri, munți sau capitale. Evident, exercițiile de geolocalizare de tip quiz sau joc sunt printre preferatele adolescenților.
Elevii pot face scurte proiecte de documentare, fie în echipă, fie individual, în care pot crea prezentări interactive despre diferite regiuni geografice, folosind imagini, clipuri video și hărți tocmai ca să ajungă să cunoască foarte bine zonele studiate și să le arate colegilor specificul acelor locuri și ceea ce a reușit să descopere interesant. Acestea pot fi apoi prezentate clasei folosind tabla interactivă.
În discuțiile despre sustenabilitate și mediu precum și despre înțelegerea fenomenelor geografice, exercițiile de climatologie pot avea un rol important. Elevii pot interacționa cu hărți climatice și pot analiza diferite tipuri de climă, înțelegând relația dintre loc, climă și vegetație.
Experimentele geografice virtuale sunt și ele la îndemână, fiindcă există programe care permit simularea modificării nivelului mărilor sau a efectelor încălzirii globale, oferind elevilor o perspectivă vizuală asupra acestor fenomene.
Folosind tabla interactivă, elevii pot învăța să analizeze și să interpreteze date geografice, cum ar fi populația, resursele naturale sau datele economice ale diferitelor regiuni.
În cancelarie se vorbește mult despre digitalizarea claselor și despre aceste dotări. Tabla interactivă a fost achiziționată printr-un proiect PNRAS, de reducere a abandonului școlar, finanțată din fonduri PNRR. Școala Țibucani a aplicat pentru toate apelurile de dotări la care a fost eligibilă și planurile sunt pentru modernizarea tuturor claselor, potrivit conducerii unității de învățământ.
Elena Nistor spune că profesorii ar avea nevoie de un specialist care să îi susțină în pregătirea lecțiilor pentru elevi și în folosirea cât mai eficientă a aplicațiilor digitale și interactive la clasă.
„Toți colegii noștri sunt foarte mulțumiți de ceea ce putem folosi în sala aceasta, de multe ori am venit în această sală și am aplicat cunoștințele noastre. Ne-ar fi nouă mult mai ușor, într-adevăr, cu un specialist care să ne pregătească materialele, noi să venim cu ce ne-am pregătit și să folosim și ce a pregătit specialistul, bineînțeles la indicațiile noastre”, spune profesoara de Geografie.
Este nevoie de un specialist/informatician care să pregătească lecții interactive cu cadrele didactice și să caute softuri educaționale pentru orice disciplină
Ideea ca școlile să aibă un specialist care combină competențele unui cadru didactic și ale unui informatician pentru a pregăti lecții interactive împreună cu profesorii este foarte valoroasă, mai ales în contextul dotărilor anunțate de Ministerul Educației și de Guvern.
Aceeași idee a fost enunțată recent și de profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. „Existența unui om specializat în interiorul școlii, care să facă chestiile astea oarecum centralizat este esențială. Știu sigur că în anumite țări, de exemplu Singapore, există oameni, un fel de inginer de sistem pe soft, Job-ul lui este să caute softuri educaționale pentru fiecare disciplină și să-i arate profesorului cum se folosesc.
Lipsa unui asemenea profesor te face ca să fii blocat în timpul orei, în utilizarea echipamentelor. Concret, de exemplu, eu am o tablă inteligentă care de obicei funcționează wireless, cel puțin la noi la școală, cu calculatorul. Dar toată chestia aceasta este prin intermediul routerului, dar dacă tu nu ai un internet bun, ești terminat. Pur și simplu se blochează. De exemplu, la noi funcționează cu o întârziere de 2-3 secunde. Nu poți să pui niciun film video, nu poți să faci un stop-cadru, nu poți să scrii pe ea, nu poți să faci nimic. De ce? Pentru că avem această vulnerabilitate, nu avem legătură la internet foarte bună, de mare viteză și dacă este, trebuie să fie să fie rețeaua securizată. Or aici trebuie un om”, spunea profesorul Cătălin Ciupală în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro.
Un astfel de specialist ar putea crea lecții care nu numai că sunt pedagogic solide, dar și tehnologic avansate. Aceasta ar asigura că tehnologia este utilizată în mod eficient pentru a îmbunătăți procesul de învățare. Profesorii ar beneficia de lecții personalizate pentru nevoile specifice ale clasei lor. Un specialist ar putea inova în crearea de conținut, experimentând cu noi metode și tehnologii de învățare.
Evident, pentru profesori ar putea însemna în primul rând o economie de timp, o eficientizare a pregătirii, oferindu-le mai mult timp pentru a se concentra mai mult pe predare și pe interacțiunea cu elevii. Foarte importantă ar fi, pentru profesori, siguranța cu care ar intra la oră știind că totul este pregătit din punct de vedere tehnic și logistic.
Un astfel de rol de specialist într-o școală ar putea include și formarea cadrelor didactice în utilizarea tehnologiei, asigurând astfel o utilizare eficientă și continuă a resurselor moderne. El ar putea ajuta la integrarea tehnologiei în mod coeziv în curriculum, asigurându-se că utilizarea tehnologiei susține obiectivele educaționale și că profesorii au mereu sprijin rapid, în cazul unei poticniri sau inadvertențe, lucru care ar reduce întreruperile în procesul de învățare.
Ar fi crucial ca un astfel de specialist să lucreze îndeaproape cu profesorii pentru a înțelege nevoile lor specifice și pentru a obține feedback despre eficacitatea materialelor create. Este evident că un asemenea post de „coordonator de tehnologie” cum există, de exemplu, în școlile din Australia, implică anumite costuri și resurse. O asemenea funcție ar trebui creată în cadrul legislativ și în organigramele unităților de învățământ.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.