VIDEO O nouă lege a Educației până la începutul anului școlar viitor „e dorința noastră” spune ministrul Cîmpeanu, după amânarea implementării proiectului „România Educată” / Președintele Iohannis, pe 14 iulie: Nu avem timp să irosim potențialul tinerilor noștri. Trebuie să acționăm acum!

Ministrul Educației a declarat că „dorința noastră” este de a avea o nouă lege a Educației până la începutul anului școlar viitor, fără să precizeze dacă este vorba despre un termen asumat de Guvern, de Ministerul Educației, de Partidul Național Liberal sau de Administrația Prezidențială, ori de toate aceste instituții împreună.

Oficialul a declarat la briefingul de presă de după ședința Executivului de miercuri că își asumă întârzierea implementării proiectului „România Educată”, fără să precizeze în ce constă această asumare.

Reporter: „Ne puteţi spune în ce stadiu se află noua lege a educației, ţinând cont că trebuia să o prezentați în urmă cu șase zile? V-aţi asumat, printr-un memorandum în Guvern, când aveaţi puteri depline”.

Sorin Cîmpeanu: „Îmi asum această întârziere și întotdeauna, atunci când voi fi pus să aleg între două variante, între a asuma o întârziere – și o asum în calitate de ministru al educației – și a avea răbdare pentru rezolvarea unor probleme ce trenează de peste 30 de ani în sistemul de educație din România, o să aleg varianta a doua, în care e nevoie de timp, e nevoie de consultare, pentru a avea un proiect al legii educației stabil, care să nu mai poată fi modificat, să nu se mai dorească a fi modificat la orice schimbare de guvern”.

Reporter: „Va fi adoptată această lege până la începutul anului școlar viitor?”

Sorin Cîmpeanu: „Asta e dorința noastră, da. Mulțumesc”.

Ministrul a mai spus că pe lângă această nouă lege a Educației va exista și o nouă lege a salarizării: „O nouă lege a educației, alături de o nouă lege a salarizării, va implementa un sistem de salarizare fără doar și poate mai atractiv și diferențiat în funcție de performanța profesorilor, diferențiat în funcție de mediul în care activează, mediul rural având nevoie de un sistem de salarizare mai atractiv pentru a avea profesori”, a răspuns Cîmpeanu jurnaliștilor.

Reporter: „Legat de veniturile profesorilor, ce se mai întâmplă? Pentru că există o promisiune din partea dumneavoastră, pe când erați ministru cu puteri pline, să zic aşa, prin care profesorii ar trebui să aibă veniturile mărite de la data de 1 ianuarie. Înţelegem că și ministrul Muncii a avut o întâlnire astăzi cu sindicatele din învățământ…”

Sorin Cîmpeanu: „Întâlnirea a fost comună, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, sindicatele din învățământ, iar poziția mea este aceeași și înainte de a fi ministru și cât am fost ministru cu puteri depline și cât sunt ministru interimar și când nu o să mai fiu ministru interimar. Este nevoie de salarizare atractivă în educație, este nevoie de recunoașterea muncii profesorilor”.

Reporter: „Şi cum majoraţi veniturile profesorilor, în contextul în care avem un guvern interimar? Se mai poate întâmpla acest lucru?”

Sorin Cîmpeanu: „Eu cred că, și în perioada în care avem un guvern interimar, salariile se plătesc, iar bursele se plătesc, de asemenea, ca dovadă că am avut această hotărâre de guvern pentru burse. Iar majorarea salariilor, discutată astăzi împreună cu Ministerul Muncii și sindicatele, vizează creșterile de 8%, începând cu 1 ianuarie. O nouă lege a educației, alături de o nouă lege a salarizării, va implementa un sistem de salarizare fără doar și poate mai atractiv și diferențiat în funcție de performanța profesorilor, diferențiat în funcție de mediul în care activează, mediul rural având nevoie de un sistem de salarizare mai atractiv pentru a avea profesori”.

De menționat faptul că Ministrul Sorin Cîmpeanu vorbește despre o nouă lege a Educației încă din 2014, de la primul mandat în această funcție, în Guvernul Victor Ponta. În iunie 2015 spunea că „până la finalul anului” vor fi consultări.

Paradoxal, Cîmpeanu anunța atunci, în 2015, acea nouă lege a educației după ce tot Guvernul Ponta modificase radical legea educației 1/2011 printr-o Ordonanță de Urgență (OUG) care adusese schimbări în 97 de puncte din lege. Întrebat atunci de presă de ce mai e nevoie de o nouă lege, când propriul său guvern tocmai o modificase masiv pe cea în vigoare, Sorin Cîmpeanu din executivul Ponta răspundea:

• Cîmpeanu, 7 mai 2015: “E nevoie de o nouă lege în primul rând pentru a asigura coerența cu alte reglementări legale, a asigura coerență între articolele aceleiași legi și a asigura coerență cu cerințele sistemului de educație care trebuie să fie legate strâns de cerințele mediului socio-economic. Noua lege va fi rezultatul unei consultări largi, în cadrul căreia va trebui să se pronunțe și studenții, și profesorii, și angajatorii, și sindicatele din învățământ, toți acești actori“. (Sursa: HotNews.ro)

Trei zile mai târziu, pe 10 mai 2015, într-o conferință susținută la sediul PSD, Sorin Cîmpeanu anunța că noul proiect de Lege a educației urmat să fie lansat în dezbatere în iunie 2015.

În iunie, proiectul de lege s-a dovedit a fi unul transmis de comisia de învățământ a Senatului, condusă atunci de Ecaterina Andronescu, la care Cîmpeanu ca ministru anunța că va aduce următoarele noutăți: posibilitatea unei evaluări la clasa a X-a și introducerea Bacalaureatului profesional, susținut puternic de Ecaterina Andronescu. (Sursa)

Întrebat în 2015 dacă BAC-ul profesional nu lovește puternic orice șansă de dezvoltare a învățământului profesional, Cîmpeanu răspundea:

• Sorin Cîmpeanu: “Dacă nu te-ai dus la școala profesională și totuși vrei să finalizezi studiile, să ai o diplomă de bacalaureat, nu e mai simplu să optezi pentru o formă de bacalaureat cu un nivel de dificultate al subiectelor mai scăzut, care îți oferă mai multe șanse de a promova? Urmând ca pe viitor să poți, în funcție de opțiunile tale de dezvoltare a carierei, să poți accede și către bacalaureatul științific, care îți oferă șansa studiilor la nivel de licență, asumându-ți însă și diferențele cu privire la diferențele de dificultate a subiectelor și modificările curriculare apărute în intervalul dintre momentul în care ai terminat liceul și momentul în care susții bacalaureatul“.

O nouă lege a educației nu s-a concretizat în 2015, la finalul anului Victor Ponta demisionând împreună cu tot guvernul, după protestele masive care au urmat tragediei din Club Colectiv.

După demisia guvernului Ponta, președintele Klaus Iohannis l-a numit pe 5 noiembrie 2015 premier interimar pe Sorin Cîmpeanu: “Am acceptat demisia premierului Ponta. Am decis azi să numesc ca premier interimar pe Sorin Cîmpeanu, ministrul educației. Am semnat ambele decrete“. (Sursa)

Sorin Cîmpeanu a fost membru ALDE, apoi a fondat alături de Victor Ponta partidul Pro România, pentru ca în urmă cu doar un an – în ianuarie 2020 – să treacă la PNL. El a devenit direct membru în conducerea centrală a partidului, în Biroul Executiv, după ce și-a negociat intrarea în Partidul Național Liberal odată cu decizia de a acorda votul de învestitură pentru guvernul liberal, după cum a relatat pe larg G4Media.ro.

Pe 23 decembrie 2020 a fost propus oficial ministru al Educației în guvernul condus de liberalul Florin Cîțu și în aceeași zi a preluat cel de-al doilea mandat de ministru al Educației, pe fondul criticilor dure lansate de mai multe mișcări și asociații, inclusiv Rezist și Corupția Ucide, împotriva numirii sale ca ministru al Educației.

La două săptămâni de la preluarea mandatului de ministru al Educației în Guvernul Cîțu, liberalul Sorin Cîmpeanu a declarat următoarele cu privire la o nouă lege a educației:

• Cîmpeanu, 5 ianuarie 2021: “Cred că nimeni nu poate să conteste că proiectul România educată a beneficiat de cea mai largă consultare publică organizată în România. Avem niște idei care ar trebui să fie puse în practică prin măsuri care țin de legislativ și de executiv. O lege a educației care să păstreze tot ceea ce este bun din reglementările anterioare, dar care să asigure și adecvarea la nevoile secolului XXI este absolut necesară. Aceasta lege va trebui elaborată cu o consultare foarte inteligent organizată a tuturor forțelor politice, părinți, profesori, elevi, angajatori, astfel încât chiar dacă se va continua acest proces de schimbare ultra-rapidă a miniștrilor…“ (Sursa și detalii)

În iunie 2021, la conferința Reforma Digitală a Educației organizată de Edupedu.ro, Cîmpeanu spunea că până la finalul acestui an vom avea un nou proiect de Lege a Educației, tot la nivel de „dorință”.

Moderator: „Deci rămânem cu anunțul că vom avea până la finalul acestui an un nou proiect al legii educație?

Sorin Cîmpeanu: Da. Este o afirmație curajoasă pe care o fac, dar eu, ca ministru al Educației, îmi doresc acest lucru”.

În campania electorală din PNL, din septembrie 2021, Ludovic Orban spunea că de la vârful PNL – indicându-i inclusiv pe președintele României, Klaus Iohannis, și pe actualul premier demis Florin Cîțu – i s-a indicat „prioritizarea” unor portofolii ministeriale. Orban a enumerat Educația, drept unuia dintre cele 4 ministere pe care era mandatat să nu le cedeze partenerilor de coaliție.

„Mi s-a solicitat să nu pierd Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Educației – știți de ce, pentru proiectul România Educată – și de asemenea Ministerul de Finanțe… pentru că domnul Cîțu a zis că e obligatoriu să avem noi și Finanțele, și atunci eu am și fost de acord cu el”.

Aprobat prin memorandum guvernamental și asumat la nivel de implementare de către Guvern, proiectul prezidențial România Educată ar fi trebuit să aibă deja finalizată o lege a educației, numită pachet legislativ, pe 1 octombrie 2021.

Al doilea termen din memorandum, asumat de Guvern pentru 10 septembrie, nu a fost îndeplinit nici până acum, fiind vorba despre adoptarea unei hotărâre de guvern cu termene și obiective pentru aprobarea planului de implementare a România Educată.

Exact în ziua în care era prevăzută aprobarea, proiectul de HG nu avea avizul Consiliului Economic și Social. În conferință de presă ministrul Cîmpeanu a ieșit să anunțe amânarea pentru anul viitor a anunțatei noi legi a Educației.

A modificat verbal termenul până la care Guvernul trebuie să prezinte un proiect de lege – 31 decembrie 2021, deși în Memorandumul aprobat de Guvern pe 14 iulie, în prezența președintelui Klaus Iohannis, prin care Cabinetul Cîțu și-a asumat implementarea conform planului a proiectului România Educată, termenul pentru pachetul legislativ era 1 octombrie.

La acel moment, în ședința de Guvern pe care a condus-o, președintele Klaus Iohannis se adresa miniștrilor:

„Românii așteaptă un plan coerent de implementare, cu responsabili și cu termene realiste, care să pună sistemul de educație pe făgașul necesar: unul al coerenței, al responsabilității, al stabilității și al profesionalismului.

Singurul tren către un viitor mai bun este educația. Doar astfel putem oferi copiilor și tinerilor din România șansa de a profita pe deplin de oportunitățile pe care le oferă o economie modernă și o societate democratică.

România se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potențialul tinerilor noștri. Nu ne permitem să îi pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă!

Trebuie să acționăm acum!”, spunea Klaus Iohannis.

Pe 10 septembrie 2021, ministrul Cîmpeanu a mai anunțat că în loc de termenul actual de consultări, care s-ar fi încheiat în luna noiembrie, noul termen pentru această nouă rundă de consultări pe viitoarea lege a Educației ar fi 31 mai 2022.

• Până la data de 10 decembrie 2021, Ministerul Educației va realiza consultări cu toți factorii implicați în vederea elaborării proiectului pachetului legislativ care să asigure implementarea Proiectului „România Educată”. În acest scop, prin decizia Premierului, se va constitui un grup de experți care vor avea calitatea de invitați permanenți la lucrările Comitetului interministerial. Ministerul Educației va prezenta rapoarte săptămânale de progres Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării Proiectului „România Educată”.
• Până la data de 31 decembrie 2021, după validarea conținutului proiectului pachetului legislativ, acesta va fi propus spre adoptare Guvernului.
• Până la data de 31 mai 2022, Ministerul Educației va derula consultări cu toți factorii implicați în vederea elaborării cadrului normativ secundar care să asigure punerea în aplicare a pachetului legislativ, a precizat ministerul într-un comunicat.

Anul școlar viitor începe, teoretic, pe 1 septembrie 2022 și încă nu a fost stabilită data începerii cursurilor.