VIDEO Nota 8 ar trebui să fie nota optimă, credem noi, pentru un elev (…) Nu ar trebui să tindă toată lumea spre 10, spune Radu Szekely, consilierul ministrului Educației într-o discuție despre viitoarele standarde de evaluare, pe discipline

Nota 8 ar trebui să fie nota optimă, credem noi, pentru un elev, spune Radu Szekely, consilier în Ministerul Educației. Afirmația a fost făcută la EuropaFM, într-o dezbatere despre noile măsuri anunțate de ministrul Educației săptămâna trecută, legate de noul sistem de evaluare pe care instituția îl pregătește și despre viitoarele standarde de evaluare pe discipline.

„Standardele de evaluare sunt un lucru foarte important și ele trebuie dezvoltate. Nu există încă la nivel național, pe discipline, standarde clare de evaluare. Adică ce înseamnă un 8, de exemplu? Nota 8, care ar trebui să fie nota optimă, credem noi, pentru un elev. 9 și 10 este excelență, 8 este optim, dar ce este dedesubt înseamnă că trebuie să mai lucreze. N-ar trebui să tindă toată lumea spre 10. Dar acestea sunt standarde care trebuie dezvoltate pe discipline și asta se va face odată cu schimbarea curriculară și odată cu planurile cadru care vor fi modificate, după cum a declarat domnul ministru”, a spus Radu Szekely.

„Evaluarea sau corectarea standardizată, despre care a vorbit domnul ministru, că va fi pilotată la Bacalaureat, Evaluarea Națională și Evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, înseamnă pur și simplu corectarea aleatorie, fără să știi de unde vine examenul. Lucrarea se duce la profesori printr-o platformă, printr-o aplicație. Nu știe nimeni a cui este. Și să vedem dacă în felul acesta se îmbunătățește calitatea corectării”, a adăugat consilierul ministrului.

Acesta a vorbit și despre noile evaluări standardizate de la finalul și începutul anului școlar, despre care ministrul Cîmpeanu și-a anunțat intenția de a le introduce.

„Aceste evaluări standardizate care vor fi pilotate la sfârșitul acestui an școlar înseamnă niște evaluări pe română și matematică la toate nivelurile, înseamnă de fapt niște teste standardizate care evaluează competențele elevilor pe cele două discipline (limba română și comunicare și pe matematică), pe fiecare nivel. Aceste teste sunt bazate pe itemi obiectivi, testați, care, chiar dacă sunt diferiți – adică eu și dumneavoastră dacă am da testul acum, ar putea ca pentru aceeași competență să avem itemi diferiți. Dar ei vor spune evaluatorului că noi avem acea competență dezvoltată sau nu. Și elevul și profesorul, și familia, evident, vor primi un raport în urma acestei evaluări care nu dă o notă, ci dă un procentaj de realizare, poate vă explică Gabi (n.red. Gabi Bartic, CEO al Brio) mai bine despre asta pentru că ei sunt obișnuți cu asta, la Brio. Important este ca în urma acestor testări profesorii să știe că un anumit elev are anumite competențe dezvoltate mai bine și altele pe care trebuie să lucreze. Și să-și poată planifica activitățile în așa fel încât să poată lucra pe acele competențe pe care știe că mai e nevoie și nu să meargă mai departe, știind că nu are baza pe care să construiască”, a explicat Radu Szekely la Europa FM.

Întrebat dacă raportul respectiv, dat în urma evaluării standardizate, va fi echivalat cu o notă în catalog, dacă va conta în media elevului, Szekely a spus că „asta urmează să vedem.

„Anul acesta vrem să pilotăm această modalitate de evaluare. Evident, vrem să vedem dacă merge, dacă se poate aplica peste tot, dacă nu, ce trebuie să facem pentru a se putea aplica peste tot, pentru că ideea nu este să creăm acum inechități suplimentare și discriminări suplimentare între cei care sunt obișnuiți să lucreze în mediul online și ceilalți, care nu sunt atât de obișnuiți. Deci, vrem să testăm, să ne obișnuim cu ideea, să-i obișnuim pe copii și pe profesori. În toamnă va exista, într-adevăr, o evaluare predictivă, pe aceleași principii, în sensul că rolul evaluării este și acela de a poziționa copilul, dar rolul este de a dirija învățarea, de a orienta învățarea, de a vedea nu doar unde e nevoie de învățare remedială, ci și unde copilul este foarte bun și pe ce să lucreze în continuare. Poate are o înclinație spre geometrie spațială și poate să meargă spre arhitectură. Deci, sunt foarte multe aspecte care trebuie luate în calcul în momentul în care vorbim despre o evaluare standardizată. În același timp, să nu uităm și de evaluarea aceea formativă, de progres, pe care noi, ca profesori, trebuie să o facem. Un 10 nu înseamnă întotdeauna că ești expert pe zona respectivă, poate să însemne și faptul că ai avut, ai făcut ceva foarte bine în acel moment, este o evaluare de moment care te încurajează să înveți. Nu vreau să se creadă că vom renunța complet la celelalte forme de evaluare, dimpotrivă vrem să le diversificăm cât de mult posibil, pentru ca profesorul să poată să folosească evaluarea și pentru orientarea învățării și pentru clasificarea competențelor elevilor, și pentru identificarea lipsurilor, dar și pentru încurajare. Până la urmă, rolul evaluării este să și încurajeze”.

Citește și:

Evaluarea standardizată digitalizată, explicată de Sorin Cîmpeanu: Corectarea să nu se mai facă de către profesorii cu care elevul lucrează tot anul, ci să fie distribuită electronic către doi evaluatori, care nu se cunosc între ei / Ministrul așteaptă ca experții în științele educației să „valideze” această evaluare care înlocuiește tezele

Profesorul are libertatea să-și organizeze predarea și evaluarea pe parcursul întregului an școlar, între evaluarea standardizată de la începutul anului și cea de la final, anunță ministrul educației în contextul schimbării structurii calendarului școlar