VIDEO Mircea Miclea: Nu putem să dăm vina doar pe profesori

19.645 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Adrian Cuba – Agerpres Foto
„Nu putem să dăm vina doar pe profesori”, a declarat Mircea Miclea, profesor universitar și fost ministru al Educație, la conferința CursDeGuvernare.ro. Declarația a venit în contextul în care Miclea a vorbit despre „cele patru lecții ale pandemiei”, iar a doua lecție identificată era formarea profesională a cadrelor didactice.

Nu putem să dăm vina doar pe ei, trebuie să dăm vina mai întâi pe cum au fost ei pregătiți. În formatul și pregătirea inițială este imposibil să ai o altă calitate a profesorului decât cea pe care ai avut-o până acum”, a spus Miclea.

Miclea a mai explicat că acum avem nevoie de lecții multimedia predate de cei mai buni profesori din țară, „blended learning este viitorul”, potrivit acestuia.

Fostul ministru a spus că „este o diversiune a factorilor politici – care adesea nu înțeleg cum trebuie rezolvate problemele – să invoce că nu există soluții. Ele există și faptul că ei nu le înțeleg este altceva. Soluția adevărată există de multă vreme, doar că ea nu a fost înțeleasă”, a mai spus Miclea.

Redăm declarația integrală a lui Mircea Miclea:

„Legat de lecțiile pe care trebuie să le extragem din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, pandemia. Practic facem analiza trecutului și prezentului imediat pentru a vedea ce facem mai încolo. Am extras patru lecții care cred că sunt relevante pentru viitor:

1. Avem neapărat nevoie de lecții multimedia pentru fiecare temă de la clasa I până la clasa a XII-a susținute de cei mai buni profesori din țară, lecții multimedia însemnând pe de o parte că este filmată prestația didactică a profesorului respectiv, apoi la aceasta se adaugă exemple și contraexemple, scheme și animații astfel încât să rezulte o lecție multimedia. Această lecție multimedia susținută de cei mai buni profesori din țară trebuie pusă pe acea platformă de învățare de la nivel național de e-learning și în biblioteca școlară virtuală. Această lecție multimedia va avea un dublu-efect. Primul este că va produce o mare egalizare a șanselor pentru că atât elevii de la țară, cât și cei din urban ar avea acces la lecțiile celor mai buni profesori din țară, pe care le-ar putea accesa pentru a înțelege lecția respectivă. Noi nu am făcut e-learning în acest an, am făcut streaming, am livrat cu tehnologia digitală ceea ce făceam la clasă.

Daca la clasă nu ești prezent între 8 și 9, ai pierdut ora. Acum am reprodus exact; dacă îți pică internetul, ai pierdut ora respectivă.

Al doilea efect al acestor lecții multimedia va fi legat de faptul că ar stimula inclusiv calitatea prestației didactice a fiecărui profesor, știind el că la finalul fiecărei zile va fi comparat modul în care el predă la clasă cu cum anume se predă cu adevărat de un profesor foarte bun, pentru că elevii lui vor avea acces la aceste lecții multimedia îl vor compara, așa că va fi un stimulent pentru el să-și îmbunătățească propria prestație în fața elevilor. Aceste lecții multimedia sunt necesare dincolo de orice pandemie. Blended learning este viitorul.

Acum 10 ani, Khan Academy Education în Statele unite a arătat că blended learning, adică îmbinarea inteligentă a învățământului online cu învățământul față în față, este viitorul. Ei au comparat învățământul tradițional cu învățământul exclusiv online cu învățământul blended și varianta câștigătoare a fost învățământul blended.

Deci se știe de 10 ani lucrul acesta, de 10 ani este și paragraful din legea educației care prevede lucrul acesta și care a fost complet ignorat.

Să subliniez că este o diversiune a factorilor politici – care adesea nu înțeleg cum trebuie rezolvate problemele – să invoce că nu există soluții. Ele există și faptul că ei nu le înțeleg este altceva. Soluția adevărată există de multă vreme, doar că ea nu a fost înțeleasă.

2. În mod obligatoriu trebuie să trecem la formarea personalului didactic prin masterat didactic. Este imposibil să mai poată preda în fața elevilor, în complexitatea tehnologică de acum și cu complexitatea vieții de acum, profesori care sunt formați după o metodă de formare inițială a personalului didactic din 1982, de pe vremea lui Ceaușescu, în care, printre altele, studiind la facultate diverse discipline, mai iei câteva ore de psihologie, câteva ore de pedagogie și de metodică, predai vreo două ore la școală și dintr-o dată primești certificat de profesor, adică ai dreptul să predai în învățământ.

E imposibil la actuala complexitate a tehnologiei să mai continuăm așa. Dacă vom continua astfel formarea personalului didactic, atunci vom avea și ce am avut până acum și am văzut cu toții calitatea actului didactic, calitatea prestației didactice a profesorilor.

Nu putem să dăm vina doar pe ei, trebuie să dăm vina mai întâi pe cum au fost ei pregătiți. În formatul și pregătirea inițială este imposibil să ai o altă calitate a profesorului decât cea pe care ai avut-o până acum. Dacă acum nu învățăm că trebuie să trecem la formarea profesională a cadrelor didactice printr-un masterat dedicat, atunci am ratat încă o dată o lecție esențială pe care ar trebui să o învățăm. Lucrul acesta se știa iarăși de vreo 10 ani, mai mult de 10 ani, din 2007 sunt analize clare despre relația dintre formarea inițială a cadrelor didactice și performanța la testele PISA ale elevilor.

Deci a doua lecție este că trebuie obligatoriu din toamnă să trecem la formarea inițială a personalului didactic prin masterat didactic, dacă vrem să avem o altă calitate a educației. Dacă nu, rămânem tot așa.

3. A treia lecție este că în mod automat trebuie alocate resurse pentru remedierea pierderilor care au avut loc în această perioadă. Pierderile sunt enorme, ele pot fi însă recuperate dacă se stabilește un plan foarte riguros de recuperare a acestor materii și dacă se alocă un buget adecvat. Italia a locat în vara trecută, pentru remedierea pierderilor, un miliard de euro, iar Marea Britanie a alocat un miliard și jumătate de lire sterline, ca să dau doar două exemple. Dacă noi nu vom face acest învățământ remedial, pierderile din acest an se vor rostogoli în anii următori cu efecte din ce în ce mai negative. Dacă nu ai învățat tabla înmulțirii, ți-e greu să înveți ridicarea la putere, ți-e și mai greu să înveți rezolvarea ecuației de ordinul doi.

Trebuie remedierea aceasta obligatorie cu alocarea de resurse imediate.

4. A patra lecție. Toată prestația didactică a fost văzută de către părinții copiilor, să trecem la o evaluare a prestației personalului didactic de către beneficiari. De data această a fost vizibil totul. Înainte, ei nu puteau să evalueze cum anume predă profesorul la clasă, acum s-a văzut totul. S-a făcut transparentă această cutie neagră care se numea clasă. Cred că fiecare școală ar trebui să facă o evaluare din perspectiva beneficiarilor, elevii și părinții, a calității prestației profesorilor, să li se dea note de la 1 la 10 de către părinți. În sfârșit vom avea o ierarhizare a lor în funcție de competențe și performanța lor de predare la clasă și poate că ar fi un bun început pentru salarizarea diferențiată: nu mai poți să dai același salariu la un profesor foarte bun și la unul care își bate joc de copii sau care are o prestație sub nivelul mării”.

Miclea a fost întrebat in cadrul conferinței ce părere are despre alocarea în acest an a unui buget de 2,5% din PIB Ministerului Educației, el fiind singurul ministru din istoria recentă care și-a dat demisia după ce nu a primit 6% din PIB, cât solicitase. Răspunsul este aici.

Foto: Adrian Cuba / Agerpres Foto


14 comments
  1. Miclea…voi ,universitarii ați distrus învățământul…cu tine în frunte!
    Ce zici dacă o să vină și la tine la examen sau cursuri , părinții studenților?
    Nu ar fi prea bine , nu?
    De ce nu te transferi matale un an, la un liceu , orecare, cu dirigenție , să vedem mai esti așa întelept? Aveai nevoie de puțină reclamă, nu? Începuse lumea să uite de tine…

  2. Mai toate reactiile la propunerile dlui Miclea vizeaza din pacate doar propunerea sa ca si profesorii din Romania sa fie evaluati de parinti (si elevi!)… Situatia celor 3 “redute” (profesori, parinti, educabili) din Romania intre care NU EXISTA INCREDERE si care se lupta de 3 decenii una cu alta (unii zic ca pentru privilegii, eu as zice pentru interese ilegale sau ilegitime) in detrimentul calitatii educatiei nu mai poate continua!!!…. Si eu m-am confruntat cu asa ceva in invatamantul superior, acum 20 de ani cand Senatul UPB a refuzat sa considere studentii si parintii lor (care ii finanteaza) – dar si angajatorii – ca fiind “clientii”/ beneficiarii serviciilor educationale oferite de universitate …”Noi suntem savanti de renume mondial si sa zica merci domnii studentii ca ne mai vad in carne si oase” – a fost o declaratie publica stupefianta a unui coleg… Nici el nu stia ca in lumea de azi, exclusiv a INTERESELOR, in scolile si universitatile din statele dezvoltate functioneaza colaborarea si consensul pe baza INTERESELOR TRANSPARENTE SI LEGITIME COMUNE ale celor 3 “parteneri de interese” numai astfel putandu-se genera INCREDEREA RECIPROCA (datorata predictibilitatii comportamentelor)… Absenta acestui comportament la noi explica si esecul asigurarii calitatii educatiei in Romania – devenita simulacru si lozinca politicianista menita sa confere o discutabila onorabilitate in absenta transparentei – ceea ce ar fi trebuit sa determine cresterea increderii beneficiarilor in capacitatea scolilor si universitatilor de-a le satisface cerintele… Dar, de aproape doua decenii, UPB si profesorii ei practica institutional si individual evaluarea satisfactiei studentilor si uneori chiar a angajatorilor… Ar mai trebui sa evalueze si satisfactia propriului personal…. Doar CALITATE inseamna acum si SATISFACTIA PARTENERILOR DE INTERESE macar a BENEFICIARILOR, nu doar conformitatea cu referentialele aplicabile (asa cum impun ARACIP si ARACIS)…
    Reactiile anti-parinti ale catorva din cei peste 60 de vizitatori ai acestui articol se explica atat prin vechea mentalitate (“DACA VREI SA TRAIESTI BINE TREBUIE SA TRAIESTI ASCUNS!”) cat si prin ignorarea tehnicilor statistice si a parametrilor acestora…. Parintii si angajatorii nu trebuie sa fie dispretuiti si discriminati intrucat sunt PARTENERII NOSTRI DE INTERESE!!….Sunt si eu parinte si am vazut in cateva scoli anumite comportamente reprobabile ale unora….In democratie fiecare are dreptul la libera exprimare dar, in evaluarile statistice, ceea ce conteaza este PROPRORTIA celor care exprima o anumita cerinta, satisfactie/ insatisfactie….in plus, fiecare scoala si universitate decide liber ce prelucrari statistice face si ce destinatie/ scopuri au acestea! Deci SA NU AVEM TEAMA DE EVALUARILE FACUTE DE BENEFICIARII NOSTRI… Dimpotriva, acestia ne ajuta sa facem doar CEEA CE si CUM trebuie PENTRU A OBTINE CALITATEA ATAT DE NECESARA TUTUROR CELOR IMPLICATI!…

  3. D-le Miclea, lasa tu lectiile pe puncte adresate natiunii, din perspectiva pregatirii tale “stiintifice” vecina cu astrologia si cu ghicitul in carti.
    Autorul celei mai dezastruoase “reforme” din invatamantul romanesc (alaturi de Funeriu, specialistul in calcularea vitezei pumnului idolului sau, Basescu “Petrov”) ne mai serveste inca o data aberatii.

  4. Nu sunt de acord să fiu evaluat, ca profesor, de cineva care nu are competențele necesare pentru asta și nici măcar nu înțelege ce fac eu la oră. Ce evaluare ar fi asta? Care ar fi criteriile? După machiaj? După îmbrăcăminte?

  5. Miclea abereaza. Cum poti avea acces la e-learning intr-un sat fara internet. Dar intr-un sat de munte neelectrificat? Cum poate un parinte cu 4 clase sa evalueze un profesor cu note de la 1 la 10? Miclea o fi intrat in USR?

  6. Domnule fost ministru, se vede ca habar nu aveți cum se comporta majoritatea părinților cu posibilitati financiare, atunci cand copilul dumnealor, bine hrănit, cu bani de buzunar, adus la scoala cu jeep-ul, eventual cu șofer angajat special, meditat la n materii, nu ia la scoala numai 9 și 10,iat în unele cazuri, nici măcar peste nota 8.
    Dimnnezeul familiilor din București este nota, iar aghiuta este idiotul, incapabilul și abuzivul profesor, care nu numai ca nu cunoaște materie și nu știe sa o predea, dar nici măcar nu știe sa evalueze.
    Nici nu ar mai trebui pusi ministri profesori universitari.
    Ei nu au idee cum se petrec lucrurile la gimnaziu (când elevul trece de la calificative la note) unde părinții se amesteca cu efect negativ. Si la liceu se mai întâmplă, dar ceva mai rar.

  7. Banii pentru remediere ar trebui impartiti intre elevi si profesori, degeaba sunt platiti profesorii. Elevii tocmai au descoperit ca pot sa nu participe la ore, pot sa-i dai cu seen profesorului si nu este nicio problema. Acum nu-i mai convinge nimeni sa participe la remediere de buna voie.

  8. Nu știam că părinții au calificarea necesară evaluării unui profesor, dar dacă zice dl Miclea care le știe pe toate…

    1. Nu stiam nici ca trebuie sa-mi masor puterile cu profesori care cu asta se ocupa: ore online. Nu stiam nici ca un parinte analfabet care semneaza cu degetul are competenta sa se pronunte asupra materiei mele.

  9. De acord cu toate cele 4 puncte esentiale evocate de dl. psiholog Miclea, unul din cei mai importanti fosti ministri ai Educatiei.
    In calitate de expert calificat si certificat international de peste doua decenii in Managementul caliatatii, adaug un al 5-lea punct (despre ceva bine cunoscut Domniei sale dar despre care evita sa se pronunte public, din motive bine cunoscute unora:): ABROGAREA LEGII 87-2006 APROBAND OG 75-2005 privind (asa-zisa!) asigurare a calitatii educatiei in Romania…Textul acestei OG este plin de erori conceptuale, confuzii si lacune care au generat INEFICIENTA CRASA si LIPSA DE CREDIBILITATE a actiunilor ARACIS si ARACIP care – uzurpand un domeniu bine cunoscut in Romania, sub pretextul impunerii de catre CE/UE in forma din OG 75-2005 – in loc de incredere a beneficiarilor in scolile si universitatile noastre (sau de onorabilitate si credibilitate a diplomelor acordate – in viziunea autorilor lor), au generat doar o jalnica birocratie obeza si nu au reusit “internalizarea asigurarii calitatii” conform observatorilor externi!!!…. OG 75-2005 – prin nerespectarea recomandarilor (formulate pana in anul 2005) de ministrii educatiei din statele membre ale UE si in numele unei specificitati irelevante – a indepartat de fapt mediul educational din Romania nu numai de modelele, terminologia, tehnicile, instrumentele si standardele internationale in domeniul Managementului calitatii ci si de modul in care toate acestea functioneaza de 50 de ani in mediul de afaceri (desi absolventii nostri ajung in final angajati sau antreprenori in acest mediu)…. Din anul 2005, OG 75-2005 a fost criticata consecvent, argumentat si obiectiv in numeroase articole, comunicari stiintifice, teze de doctorat, dizertatii de masterat si chiar carti publicate de zeci de autori in Romania si in strainatate… TOTUL A FOST DEGEABA, LA NOI NU SE DISCUTA PUBLIC NICI MACAR DESPRE NOUA LEGE A EDUCATIEI CARE AR FI TREBUIT SA INCLUDA SI PREVEDERI PRIVIND ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI….Constat deci, din nou, ca fara vointa politica necesara deciziei, degeaba vorbim si scriem despre imbunatatire si progres….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Efectele Covid-19 asupra educației: cum vedeau miniștri, directori de companii și instituții de învățământ din 50 de țări impactul epidemiei pe termen scurt și lung, când școlile lumii abia se închideau – sondaj

Un număr foarte mare de factori de decizie din învățământul global se așteaptau, în momentul când școlile se închideau în tot mai multe țări, ca instituțiile de învățământ să aibă…
Vezi articolul

Timpul de școală din România – sub media OCDE, vacanțele elevilor români – printre cele mai mari, în condițiile în care „vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale” / Rezultatele la matematică sunt mult sub medie, în pofida unui număr semnificativ de ore de predare – Raport privind organizarea anului școlar în diverse țări

România are și mai puține ore de predare, și mai puține săptămâni de predare într-un an școlar decât media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care este…
Vezi articolul