Ministrul propus în Guvernul Orban pentru portofoliul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că își menține promisiunea de a aloca 6% din PIB pentru Educație. Declarațiile au fost făcute la Parlament, la comisia pentru buget-finanțe, unde viitorul ministru este audiat. Declarațiile sunt transmise LIVE pe Facebook de EpochTimes.
Florin Cîțu: „Educatia, avem o promisiune de a merge spre 6%. O preferinta personala, mai multi bani să meargă spre investitii, nu doar spre salarii. Bineinteles că noi nu va promitem spitale, scoli si gradinite, daca nu avem bani sa le facem, dar în același timp vom sprijini orice inițiativă private care construiește gradinite, școli, spitale. Cred ca este momentul ca, în România, să permitem sectorului privat să meargă să se dezvolte în aceste sectoare: educație, sănătate, cultură”.
Educația a primit în 2019 2,9% din PIB și Cercetarea 0,15% din PIB – domeniile românești cele mai slabe la nivel european, au fost vedetele rectificării bugetare.
În realitate rectificarea bugetară a crescut ponderea salariilor în bugetul Educației și a redus-o pe cea a celorlalte cheltuieli, printre care și investițile sau programele pentru elevi.
Buget inițial Educație: 30,96 mld lei (SURSA), Buget rectificare august Educație: 29,93 mld lei (SURSA)
Rectificarea bugetară pentru Cercetare a fost o tăiere de 370 de milioane de lei, din bugetul inițial de 1,7 miliarde lei. Practic, Guvernul Dăncilă a tăiat de la Cercetare exact suma pe care se lăuda că a dat-o în plus la începutul anului – potrivit documentelor oficiale. În total, procentul tăiat a fost de 20,67, potrivit documentului prezentat de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici. Acesta a declarat după ședința de Guvern că „nu este corect să vorbim despre tăieri de fonduri, ci despre corectarea programării cheltuielilor”.
Iată declarația lui Eugen Teodorovici, potrivit site-ului Guvernului:
„Pentru că vorbim despre o rectificare pozitivă, nu este corect să vorbim despre tăieri de fonduri, ci despre corectarea programării cheltuielilor acolo unde conducătorii instituțiilor au crezut, pe baza informațiilor primite de la firul ierbii, că vor cheltui mai mulți bani pe anul 2019. Este o rectificare pozitivă pentru că economia, spunem noi şi datele oficiale, merge bine. Am spus că s-a majorat Produsul Intern Brut la 1.031 miliarde lei față de 1.022,5 miliarde lei cât a fost estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Creșterea economică în primul trimestru din 2019 a fost de 5%, ceea ce înseamnă o creștere nominală de 11,8%. România a înregistrat a treia cea mai mare creştere din UE, după Irlanda-6,3%, Ungaria – 5,3%, de peste 3 ori mai mare faţă de cea înregistrată pe ansamblul UE, care a fost de 1,5%.”
Investiția în Educație – Guvernul Dăncilă a redus bugetul Învățământului la 2,9% din PIB
Investițiile publice și private în educație sunt incluse de Raportul Semestrul European 2019 în recomadările pentru România care „ar îmbunătăți productivitatea și creșterea pe termen lung”. Comisia Europeană remarcă faptul că „accesul la o educație de calitate este foarte inegal, iar dobândirea competențelor de bază și digitale este limitată”.
Bugetul alocat inițial ministerului Educației a crescut în 2019 cu 2,1 miliarde euro față de execuția bugetară din 2018 reprezentând o majorare de 47% (SURSA). Asta înseamnă, raportat la Produsul Intern Brut (estimat la 220 miliarde euro de Comisia Națională de Prognoză), că suma alocată inițial pentru Educație a fost de 3,02% din PIB, ajungând după prima rectificare bugetară la 2,9% din PIB. Asta desi Legea educației, nr 1/2011 prevede ca finanțarea anuală pentru acest domeniu să fie de 6% din PIB (pag 5, art.8). Însă Ordonanță 114 din decembrie 2018 suspendă aplicarea acestei prevederi pentru perioada 2019-2021 (Art 50, pag 33).
La nivelul Europei România a avut în 2017 (cele mai recente date disponibile) cea mai mica cheltuială guvernamentală cu Educația din Uniune, 2,8% din PIB, potrivit Eurostat. Media în UE este de 4,7%.
Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6% din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025 în loc de 2%, potrivit cifrelor oficiale (UNICEF, 2014).
Numărul copiilor din învățământul preuniversitar a scăzut cu 14 % între 2007 și 2017 (în acest procent nu sunt incluși copiii din creșe). Potrivit unei analize a Comisiei Europene, 10 % dintre școli sunt supraaglomerate, în timp ce 58 % au capacități excedentare. 38 % dintre școlile din mediul rural au toalete exterioare, fără apă curentă și canalizare, față de 7 % în mediul urban.
Frecvent, școlile duc lipsă de laboratoare și biblioteci, iar autobuzele școlare nu sunt suficiente, ultimele achiziții în acest domeniu fiind făcute în 2014 (SURSA). Întreținerea și renovarea periodice sunt rămase în urmă din cauza lipsei de finanțare din partea autorităților locale. De exemplu, în anul 2016, unitățile administrativ teritoriale au contribuit la finanțarea cheltuielilor de personal din învățâmântul preuniversitar, cu un procent de 0,6 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat, potrivit Curții de Conturi a României.
Peste jumătate dintre unitățile de învățământ secundar (gimnazii și licee) din România nu sunt dotate cu laboratoare, situație care are un impact negativ asupra a peste 845.000 de elevi. Astfel, peste 3.000 de unități de învățământ secundar din mediul rural nu sunt dotate cu laboratoare (comparativ cu 803 de unități de învățământ din mediul urban). Lipsa laboratoarelor are impact asupra a 63% din totalul elevilor din mediul rural (și a 19% din totalul elevilor din mediul urban) potrivit Băncii Mondiale.
Rata de părăsire timpurie a școlii (abandonul școlar) rămâne foarte ridicată, ceea ce împiedică dobândirea unor competențe înalte. Rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională a fost de 16,4 % în 2018, cu aproape 6 puncte procentuale peste media UE, arată Raportul CE. Acest indicator este deosebit de ridicat în zonele rurale (25,4 %) și în rândul populației rome (77 %, FRA, 2016).
Nu există încă o abordare integrată pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, ci se întreprind doar eforturi sporadice de îmbunătățire a calității învățământului în școlile cu rate ridicate ale abandonului școlar, potrivit European Semester 2019 (pag 48).
Cheltuiala guvernamentală pentru Educație în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar procentul din 2017 cheltuit de Guvern pentru acest domeniu a fost cel mai mic din perioada 1995-2017, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2017, procentul din PIB cheltuit pentru Educație a fost de 2,8, cu 1,8 puncte mai puțin decât media Uniunii Europene.
Cel mai mare procent al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost în Suedia și Danemarca, 6,8, respectiv 6,5. România face parte dintr-un grup de 6 state cu cheltuieli de sub 4% din PIB, format din Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria și Irlanda, fiind ultima din acest grup și din Uniunea Europeană. Anul 2017 este cel mai recent pentru care există date în statistica Eurostat.
FOTO: EpochTimes
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă și Ștefan Lefter
