„Un arhitect care dorește să se implice în școală, să predea desen tehnic, dacă nu are DPPD-ul sau nu are o formare inițială, nu are acces în școală”, a fost unul dintre exemplele oferite de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la necesitatea excepției introduse în proiectul de lege, care permite persoanelor cu studii superioare se predea în școli, fără module de pregătire. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe organizate sâmbătă, la Iași, de Teach for Romania, pe tema carierei didactice.
Amintim că Edupedu.ro a scris că orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, potrivit unei excepții din proiectul Legii învățământului preuniversitar.
Acesta a spus că există o criză a cadrelor didactice care ar putea fi astfel rezolvată: „Avem nevoie de educație pentru sănătate, avem nevoie de acest modul, cu componenta de educație sexuală. Cine să predea? Profesorii de biologie, desigur. Avem oare suficient de mulți profesori de biologie pentru o disciplină care să facă parte din trunchiul comun, care să conțină module adaptate vârstei elevilor și să revină pe parcursul ciclului gimnazial și liceal? Sigur (că – n. red.) nu. Sigur avem o criză a cadrelor didactice (…)”, a mai spus acesta.
Ministrul Cîmpeanu a precizat că Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică va organiza examenele de certificare a competențelor pentru cei care nu urmat programele de formare psihopedagogică, dar vor să devină profesori: „Am dat exemplul avocatului, am dat exemplul medicului, am dat exemplul arhitectului care dorește să se implice în școală. N-are formare inițială corespunzătoare, dar există Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică. Acest centru va organiza examene de certificare a competențelor pe care aceștia vor avea șansa să și le demonstreze, chiar dacă nu au acel DPPD”.
Potrivit proiectului de lege, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică are următoare scopuri:
- Până acum, formarea inițială a profesorilor s-a făcut în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar. La aceasta s-a adăugat și opțiunea masterului didactic, pilotat din anul universitar 2020-2021.
- Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPPD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Redăm declarațiile lui Sorin Cîmpeanu:
Sorin Cîmpeanu: „Am văzut în spațiul public afirmații cu tentă de acuză că, odată ce va fi adoptat acest proiect al legii, oricine poate să intre să predea în școală. Ok, este o abordare, dar cei care au răbdare să citească acel proiect de lege și cei care reușesc să și înțeleagă acest proiect de lege vor vedea fără doar și poate că este o deschidere foarte necesară. Vă dau câteva exemple: un arhitect care dorește să se implice în școală, să predea desen tehnic, dacă nu are DPPD-ul sau nu are o formare inițială, nu are acces în școală; un avocat care dorește să predea modul de educație juridică, va fi un modul din disciplina obligatorie sau disciplina din trunchiul comun „educație pentru viață” alături de module de educație pentru sănătate, educație sexuală, educație pentru mediu, educație financiară, educație pentru alimentație sănătoasă, educație rutieră, vrea domnul avocat să se implice. Nu-l lăsăm pentru că nu are DPPD-ul, n-are formare inițială. Avem nevoie de educație pentru sănătate, avem nevoie de acest modul, cu componenta de educație sexuală. Cine să predea? Profesorii de biologie, desigur. Avem oare suficient de mulți profesori de biologie pentru o disciplină care să facă parte din trunchiul comun, care să conțină module adaptate vârstei elevilor și să revină pe parcursul ciclului gimnazial și liceal? Sigur (că – n. red.) nu. Sigur avem o criză a cadrelor didactice. (…)
Dincolo de aceste elemente de ordin cantitativ, este vorba de pregătirea acestor profesori. Revin, avem intrarea în stagiatura didactică pentru cei care au formare inițială, corespunzătoare, se intră într-un an în care vor face practică pedagogică, într-un an care se va finaliza cu un examen de licențiere, cu certificarea statutului de cadru didactic. Acest examen va avea două componente: pe de o parte, raportul pe care mentorul îl face cu privire la activitatea depusă pe parcursul întregului an de stagiatură și, desigur, o probă scrisă în care va demonstra în vederea certificării acestei competențe, pentru că vrem ca totul să fie legat cu tot în această lege, avem acces în cariera didactică a acelora care, am dat exemplul avocatului, am dat exemplul medicului, am dat exemplul arhitectului care dorește să se implice în școală. N-are formare inițială corespunzătoare, dar există Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică. Acest centru va organiza examene de certificare a competențelor pe care aceștia vor avea șansa să și le demonstreze, chiar dacă nu au acel DPPD.
Îndrăznesc să fac o paranteză, n-am spus-o, în urmă cu câțiva ani, într-o serie de proiecte pe care le-am derulat împreună cu universități și alte instituții din Statele Unite, am identificat un profesor de origine română care preda de 20 de ani la Harvard. Era conducător de doctorat, încerc să depersonalizez pentru a nu expune fără să am acordul acelei coleg. Îndrumase un vicepreședinte al Statelor Unite care își luase lucrarea de doctorat cu el. A vrut să vină în România, i-am spus, l-am încurajat. A venit. La Universitatea din România la care a venit i s-a spus că nu poate să predea, nu poate să fie angajat pe funcție didactică, pentru că nu are DPPD-ul.
Nici măcar nu s-a enervat acea persoană. El preda de 20 de ani la vremea respectivă, acum are cam aproape 30. A spus: „Știți, mie nu mi-a spus nimeni că trebuie să fac asta, că dacă mi-ar fi spus, eu sunt o persoană studioasă, aș fi făcut”. Mi-a fost rușine, mi-a fost rușine să-i spun cuiva că n-are posibilitatea, nu există calea legală să predea într-o universitate, dacă n-are formare inițială. Și atunci, închid paranteza, iată încă un argument pentru a permite, într-o manieră profesionist controlată, accesul persoanelor din societate care doresc să se implice în școală. După ce vor fi avut certificate, la începutul stagiaturii, aceste competențe teoretice, prin intermediul unei testări organizate de CNFDCD, ei încep, ca și colegii lor, partea de practică pedagogică, urmând ca, la finalul anului de stagiatură, să demonstreze încă o dată, pe componentă de practică pedagogică, competențele pe care și le-au însușit. Dacă nici atunci acea persoană care vrea și poate nu e bună pentru sistemul de educație, înseamnă că nu vrem să vedem aceste procese care sunt puternic consolidate”.
Citește și:
Orice persoană cu studii superioare poate să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, prin excepția introdusă în noul proiect de lege / „Trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale” – Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
17 comments
Am peste 15 ani de cand lucrez ca trainer. Am facut in urma cu foarte multi ani un curs de formator, apoi de atunci inca alte cursuri marunte.
Am peste 10.000 de ore livrate, dar si experienta in conceperea programelor si a dosarelor de autorizare la ANC.
In paralel, de aproape 10 ani fac voluntariat in proiecte de tineret, livrand la cursuri de dezvoltare personala, antreprenoriat, storytelling etc.
Am citit in ultimii 15 ani nu doar ceea ce se studiaza la DPPD, dar mult mai mult de atat ;i m-am folosit de ceea ce am citit cand m-am documentat pentru doua ghiduri (carti) la care sunt coautor.
Acum, ma intreb, daca ar fi vorba sa aleg sa predau in scoala, ar trebui sa pierd 1 an si sa fac DPPD si apoi sa intru la clasa de la egal cu orice persoana care nu are mai mult de 10 ore de predare, eu avand (desi in alt context) pester 10.000 de ore?
Sau ar fi mai potrivit un mecanism care sa ma verifice daca in ultimii 15 ani nu cumva mi-am fixat deja intelegerea teoretica la care m-ar duce 1 an de DPPD?
Nu poți preda în învătământ dacă nu ai o formare specială în educație în multe state ale lumii. În Marea Britanie pentru a fi profesor trebuie să urmezi după facultate, indiferent de specialitatea absorbită, un an de master în educație, care costă 9000 de lire pe an. Se face zilnic practică în școli, 6-8 ore, la care se adaugă module teoretice, lucrări practice, totul urmat de examene serioase, fără să fii plătit. Copilul meu așa a ajuns profesor în UK.
Cine este acest cuiva?
Este cumva un cal troian pentru educatia romaneasca?
Dar in Franta cum este?
S-ar putea organiza un fast-track. Altfel o sa ajunga groparii din cimitire sa predea anatomie la scoala.
…de 300.000 de profesori oare nu îi este rușine?
Așa este,trebuie sa ai studii de specialitate,grade, sa fii profesor.Dar cum un profesor cu unul,doua,trei……mastere promovate de reconversie poate să fie profesor pentru orice specialitate a masterului.Din învățătoare,educatoare,profsesor de ed.fizica ,cu masterul gata,poți să devii profesor de lb.romana,lb.engleza,matematica și orice disciplina doresti,etc și cu toae gradele didactice la purtator.Asta înseamnă profesori de engleza care nu știu engleza,de franceza care nu știu franceza……etc Voi aveți dreptul să fiți profesori pentru orice disciplina că sunteți ,,speciali” alții nu,ceilalți nu pot fii și ei incapabili că voi,daca voi puteti noi de ce nu .
Profesorii își dobândesc pregătirea didactica in ani de studiu. Urmează multi ani pentru gradele didactice: definitivat, gradul II și gradul I. Aceste grade semnifica experiență în lucrul eficient cu elevii. Dacă un profesor are nevoie de a doua specializare, trebuie să facă reconversie, ceea ce nu anulează experiență în lucrul cu elevii, deci gradele didactice.
Cineva din afara sistemului nu are cum să știe complexitatea muncii didactice, care excede efectiv materia, nu trebuie să știi niste lucruri, dacă nu ești capabil sa le transmiți elevilor este 0, pregătirea didactică și gradele didactice spun asta! Mai mult, de ce oare mai nou s-a introdus masteratul didactic?
Ministerul vrea sa mascheze lipsa de personal didactic calificat, de specialitate, printr-o scamatorie prin care oricine ajunge profesor pe repede înainte!
Cine îl ține pe pretendentul la titlul de profesor să își facă postuniversitar modulul pedagogic și apoi să poată preda legal? Ministrului ii e rușine să spună că așa e legal? Are obligații?
PENTRU simplu fapt că nu știi limba română! (,,ceilalți nu pot fii și ei incapabili că voi)- de asta!
Exista calea legală: Își completează pregătirea cu modulele pedagogice și poate să predea apoi. Poate carnetul de partid cere însă o cale mai rapida, așa este?
Îmi e scârbă că acceptam sa din conduși de niste incompetenți, care promovează slugărnicia sau apartenenta politică la rang de competenta!
Ii opreste cineva sa faca modulul pedagogic daca au o dori ta sa predea??Sa participe la examene??
Citat: Cei care reușesc să și înțeleagă acest proiect de lege vor vedea fără doar și poate că este o deschidere foarte necesară
Traducere: Daca absolventul unei facultati obscure, cu experienta la “Master” dar detinator de carnet de pardit are nevoie de un job, de ce sa nu i-l ofere partidul iubit! Sa se faca profesor, pe repede inainte, ca doar si in alte institutii se face asa si nu moare nimeni, asa e? Sau moare?
Citat: “Există o criză a cadrelor didactice care ar putea fi astfel rezolvată”
Traducere: Va doare la basca sa aveti profesori bine pregatiti, calificati, care chiar sa stie sa ii invete pe copii! Profesorii bine pregatiti vin in sistem pe salarii decente, nu pe mizerii de promisiuni si de amanari! Cine va opreste sa trimiteti profesorii actuali sa dobandeasca o a doua sau a treia specializare, prin cursuri universitare de reconversie, platite de minister?
Dar invers se poate?De pildă,un profesor absolvent de drept,titular pe cultura civică poate intra in baroul de avocați fără stagiatura si definitivat,sau un profesor de desen ar putea face parte din ordinul arhitecților?Pe de altă parte,la disciplinele de educație financiară și antreprenoriala avem profesori titularizati pe catedrele respective.Prin titularizare,nu e corect sa functioneze si pentru profesori sistemul castelor?Nu e cazul sa cedăm la presiunea unor ONG uri formate din tot felul de ratați care vor sa ne invadeze școlile.
Daca cineva vrea sa predea poate fi suplinitor si sa tina in plata cu ora, oricum mai mult de 3-4 ore pe saptamana nu poate sa tina ca altfel ar fi dat afara de la job. Chiar va deveni educatia ultima roata de la caruta!
Cârpeanu e incorigibil.
Cine te forțează domnule pseudoministru sa introduci urgent discipline noi in TC când tu nu ai profesori formați?
Un ministru penibil care pare că își dă cu părerea.
Nu pare să știe nimic despre impactul unei discipline noi, câți profesori are nevoie, cate catedre efective vor exista și cum trebuie (re)distribuit personalul existent.
Încă un amănunt important.
Toate modulele existente în ,, educația pt. viața “, (ca și cum restul discipinelor fac educație pt. moarte), există deja ca unități de învățare distincte în cadrul altor discipline(ed. civică, economie, ed. antreprenorială, geografie, biologie, ed. socială)
Qui prodest?
Simplu. Nevoia de a introduce ,,facilitatori” în sistemul de educație care să funcționeze ca o curea de transmisie cu activiști, ONG- uri obscure, grupuri de interese, sinecuri, ș.a. și care nu vor desigur să treacă prin niciun concurs.
Mă tem că domnul acesta, inadecvat cum singur se cataloghează, pofticios cu privilegiile cum toată lumea a înțeles că este, dorește cu tot dinadinsul să transforme sistemul național de învățământ într-o agronomie națională. O struțo-cămilă cu lapte acrit în uger, de la care sug politicienii cu unghii murdare fantezii non-agrare, fantezii universitare.
Atunci cum rezolvăm problema restrangerilor de activitate?Pentru educația financiară și antreprenoriala avem profesori economiști ,iar pentru educația juridică avem profesorii de la cultura civică. Toti au concursuri de titularizare în domeniu.N avem nevoie de concurenta neloială a asa-zisilor specialiști, sa si vada de domeniul lor de activitate si sa lase profesorii cu pregatire in domeniu în pace.
Termimarea unei facultati in domeniu fara modul se considera STUDII NECORESPUNZATOARE. In lege asta are un singur nume NECALIFICAT. Angajarea astfel se da printr-un examen din fix aceeasi materie cu titularizarea. Deci, mult succes! Aaa si sa nu uit, este ultima etapa in calendaul de mobilitate( sept.si oct.). In caz ca va era frica de ceva, sa va stiti dreptul: ei sunt ultimii, adica dupa ce voi, profesorii ati incheiat toate etapele de mobilitate. Nu au ce cauta inaintea voastra si nu fara acel examen de necalificati…