VIDEO Mihaela Nabăr, World Vision România: Conectarea între un cadru didactic și un elev pe WhatsApp nu înseamnă educație. Ar trebui să transformăm profesorul din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital

Formarea profesorilor ar trebui să fie despre transformarea lui din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital, susține Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România. Declarațiile au fost făcute la conferința „Educația digitală asimptomatică” organizată de Edupedu.ro în parteneriat cu World Vision România.

• Partenerii dezbaterii online au fost Fundația Vodafone, Lidl, Brio, NTT DATA Romania, BCR, Microsoft Romania.

Nabăr a subliniat faptul că simpla „conectare între un cadru didactic și un elev pe WhatsApp nu înseamnă educație”. Iar pentru a trecere la nivelul următor al Educației digitale, după ce în ultimul an discuția s-a axat mai mult pe infrastructura necesară educației digitale, ar însemna în primul rând formarea profesorilor pentru predare digitală și pentru creare de conținut digital, apoi dezvoltarea de competențe digitale reale pentru elevi.

Mihaela Nabăr: „Aș vrea să ne uităm la acea Românie rurală care a fost în offline când trebuia să fie în online, aș vrea să ne uităm la toate lecțiile pe care le-am învățat în pandemie, la toate lecțiile pe care le-am învățat împreună în timp real cu copiii noștri, cu părinții, cu profesorii și cu școlile în care suntem prezenți – aproape 500 de școli din mediul rural. Aș vrea să nu uităm nimic din ceea ce am învățat în pandemie pentru că ne va fi foarte greu, dacă lăsăm lucrurile învățate deoparte, să recuperăm vreodată și să putem să vorbim vreodată în România de educație digitală.

Dacă ar fi să ne uităm la ce am câștigat în toată această perioadă, m-aș uita la infrastructura digitală. Este foarte bine cunoscut că în toată această perioadă în România s-a vorbit foarte mult, în cele 12 luni de pandemie, de digitalizare în educație, dar prin lupa și din perspectiva infrastructurii. Am vorbit foarte mult și la nivel de autorități publice locale despre infrastructură, am vorbit și la nivel de mass-media despre infrastructură, am vorbit și la nivelul familiilor din care provin elevii și copiii despre insuficiența acestei infrastructuri digitale, de bine, de rău, am înregistrat anumite progrese pe această zonă. Știm foarte bine că sunt copii care au primit tablete în această perioadă, fie prin programul național, fie prin inițiative private, este clar că lucrurile s-au întâmplat sau cel puțin se văd progrese în această zonă. Este clar că mai este de lucru, dar s-au făcut pași în această direcție.

În România rurală au fost elevi care au pierdut 25 de săptămâni de școală

Vorbim despre platforme de educație digitală, pe care le-am dezvoltat, ar trebui să le îmbunătățim pe cele pe care le-am dezvoltat în cele 12 luni și să vedem cum mergem mai departe și cum îi formăm în folosirea lor.

Am dezvoltat în toată această perioadă minime competențe digitale pentru elevi și profesori, nu ne rămâne de făcut altceva în acest moment decât să le instituționalizăm, să schimbăm curricula, să accentuăm acea zonă de calitate și de formalizare a acestor competențe digitale și să ne perfecționăm în dezvoltarea lor.

Ce-am pierdut în toată această perioadă? Pentru că, să nu uităm, mai ales când vorbim despre România rurală în care avem jumătate din România și vorbim de foarte multe ori de cele două Românii și am auzit foarte mult vorbindu-se de cele două Românii în cele 12 luni, știind că ai elevi care au pierdut, o mare parte dintre ei, 25 de săptămâni de școală. Asta nu înseamnă că nu s-au conectat niciodată cu profesorii lor, dar înseamnă că în toată această perioadă nu au avut acces la educație de calitate. Și așa cum am spus-o de foarte multe ori, conectarea între un cadru didactic și un elev, pe WhatsApp, nu înseamnă educație.

În această perioadă, conform datelor pe care World Vision România le-a colectat în timp real de la comunitățile în care lucrează, profesorii și cadrele didactice sunt cei care ne spun că elevii au pierdut materia și că ar trebui să recuperăm materia pe care au pierdut-o și să consolidăm ce avem de consolidat. Să nu uităm că România venea și din urmă, înainte de 12 martie 2020, cu un decalaj foarte mare pe zona de educație și oricum, înainte de martie 2020 vorbeam de analfabetism funcțional și de faptul că trebuia să recuperăm anumite decalaje din educație la 44% dintre copiii noștri, cei declarați analfabeți funcțional.

Doar prin transformarea profesorului vom putea vorbi despre elevul educat digital.

Unul din 10 profesori ne spune că elevii lui au pierdut până la 80% din materie. Lucrul acesta este extrem de grav, dacă ne uităm la procentul pierderii materiei și știm că și un copil pe care îl lăsăm în urmă în educație este un cost pe care România îl va plăti. Nu neapărat acum, ci pe termen mediu și lung. Bineînțeles că aici au fost date diverse răspunsuri și au fost reacții din partea Ministerului Educației și actorilor privați. Se discută foarte mult de educație remedială și despre cum putem să recuperăm această materie pierdută sau aceste decalaje înregistrate, dar mai este foarte mult de lucru.

Și tot profesorii ne spun că elevii au înregistrat la nivelul rezultatelor școlare pierderi în această perioadă și rezultatele lor s-au deteriorat. Dacă ar fi să ne uităm la cât de departe suntem în acest moment de elevul educat digital și de educația digitală în adevăratul sens al cuvântului, educația digitală înseamnă dezvoltarea de competențe digitale, înseamnă nu neapărat infrastructură, infrastructura și conectare ar trebui să stea la baza piramidei, sunt lucruri pe care ar trebui să le avem și de care ar trebui să dispunem dacă vrem într-adevăr să vorbim de educație digitală în adevăratul sens al cuvântului.

Este foarte clar că pe aceste zone, infrastructură și conectare, am făcut progrese, mai avem de lucru.

Am vorbit foarte mult despre infrastructură, conectare, acces. Cum facilităm accesul copiilor noștri? Este o foarte mare nevoie în acest moment și este obligatoriu să transferăm și discursul, și intenția noastră, și resursele de la infrastructură către calitatea educației, către formarea profesorilor și către dezvoltarea acelor competențe de predare și de pedagogie digitală. Este un lucru pe care l-am văzut în Planul Național de Reziliență, îl salut și îl felicit, dar vreau să ne asigurăm că nu îl scăpăm din vedere. Vreau să ne asigurăm că el nu rămâne doar scris într-o strategie și într-un proiect de țară. Ar trebui ca în momentul în care facem aceasta a formare a profesorilor să schimbăm abordarea în privința formării profesorilor și să transformăm profesorul din transmițător de informații în personaj extrem de important în educație, care creează și știe să creeze conținut digital.

Doar așa vom putea să vorbim despre competențe digitale pentru elevi și despre elevul educat digital. Doar așa putem să trecem de la o educație digitală văzută ca soluție de criză în pandemie și redusă de foarte multe ori la zona de conectare între elevi și profesori, între elevi și cadrul didactic, la o educație care să aibă opt piloni despre care știm cu toții că am discutat și momentul în care am dezvoltat strategia SmartEdu.

Competențele digitale de bază ar trebui introduse de la grădiniță

Din perspectiva noastră, ca țară, stăm bine față de alte țări din UE, așa că este momentul să ne unim eforturile și să transformăm în parteneriate reale acele parteneriate public-private despre care povestim în ultimul timp și trebuie să ne unim eforturile astfel încât să ajungem la cât mai mulți dintre copiii noștri. Dacă ar fi să ne uităm la rolul și rostul, care ar fi acel rezultat al educației digitale? Nu este vorba despre cursuri pe care le facem, nu este vorba despre cum sunt denumite cursurile sau la ce ne uităm în timpul cursurilor, ci este vorba despre ce rămâne după ce facem această educație digitală. Ce competențe ne rămân fiecăruia dintre noi și cât de pregătită este piața și cât de corelată este oferta din zona educației cu piața.

Obiectivul pe care ar trebui să-l aibă educație digitală ar trebui să fie unul de jos în sus. Ar trebui, într-adevăr, să pornim de la minimum introducerea acestor competențe digitale încă de la nivelul preșcolar, ar trebui să vorbim absolut obligatoriu și mă bucur că toate lucrurile acestea au fost regăsite și în discursurile și în discuțiile antevorbitorilor mei, ar trebui să introducem această componentă de la formarea profesorilor, mă bucur că este acolo și că punem accent pe ea pentru că în definitiv noi trebuie să vorbim despre cetățenie digitală, despre inovație și cercetare, să trecem de la acest nivel de infrastructură, conectivitate, discurs bazat mai degrabă pe zona de acces, să trecem de la zona de acces la zona de calitate ai educație digitale. Ar trebui să vorbim despre alfabetizare științifică și despre modul în care universitățile fac față acestor provocări și acestor alfabetizări științifice digitale.

Bineînțeles că sunt foarte multe modele care au fost dezvoltate în toată această perioadă de 12 luni, unul dintre modelele pe care World Vision România le are în parteneriat cu Fundația Vodafone este programul Școala din valiză care a crescut natural și cumva, în acest program, am mers în pas cu timpurile, dar parcă am mers cu viteză mai mare pentru că noi le începusem cu mult înainte de începutul pandemiei. Este un program care demonstrează că educația digitală nu este doar despre pandemie și este un program care în pandemie ne-a făcut să ne regândim modalitățile de abordare și care și-a dovedit cea mai mare eficiență și eficacitate. De ce? Pentru că a trebuit să vină peste noi o pandemie, deși aveam o strategie de educație digitală la nivel de țară, ca să ne dăm seama că este important să știm cum să implementăm conceptul de educație digitală și să știm cum putem ajunge prin educația digitală la copiii noștri. Acest proiect a trecut de la asigurarea infrastructurii la crearea de conținut, deci este un proiect, din punctul meu de vedere, care poate constitui un exemplu de bună practică nu doar pentru conectare ci și pe zona de educare și educație digitală”.

____

Mihaela Nabăr este doctor în istorie economică și relații economice internaționale al Universității Marne-la-Vallée Paris-Est, specialist în studii europene și relații internaționale. Cu o experienţă de 12 ani în World Vision, a ocupat mai multe funcții în cadrul organizației. Înainte de a prelua actuala poziție, a fost director al Departamentului de Achiziții și Management al Granturilor.

Cea mai importantă conferință despre digitalizarea școlii românești, “Educația digitală asimptomatică”, a fost organizată de Edupedu.ro și World Vision România – vezi integral conferința.

Citește și:

VIDEO Mircea Miclea, despre profilul de formare al profesorului și cele trei categorii de competențe: Profesorii la examenul de Gradul I ar putea să facă o lecție multimedia, în locul unui text anost, de exemplu

Daniel David, președintele CNR: Dacă ieșim din pandemie și din starea de alertă simt că învățământul față în față nu permite să avem o regândire a cursurilor pentru că intri în opoziție cu reglementările ARACIS / Cîmpeanu, ministrul Educației: Sunt sigur că se vor face și schimbări la nivelul standardelor de autorizare

ULTIMA ORĂ Cîmpeanu: Școlile vor rămâne deschise cel puțin până pe 1 aprilie. Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a se mută după Bacalaureat

Ligia Deca: Proiectul SmartEdu va fi preluat în România Educată / În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare

Experiența “Școlii din valiză”: Conținutul este printre principalele provocări ale educației digitale / Trebuie să abordezi și problemele de bază ale comunităților – Angela Galeța, Fundația Vodafone România

VIDEO „Este greșit ca aceste programe de educație digitală să funcționeze pe scheme de sponsorizări de la multinaționale. Trebuie să obișnuim societatea și administrația cu aspectul comercial, digitalizarea nu vine ca pomană” – Ionuț Stanimir, director marketing BCR despre educația digitală

VIDEO Ce înseamnă Școala Parteneră Microsoft, proiect pilot pentru “profesorii care au înțeles ce înseamnă transformarea digitală și care vor mai mult” / Participă 100 dintre cele 300 de școli care s-au înscris

Foto: Mihaela Nabar/World Vision Romania