Ministra Educației din Franța, Nicole Belloubet, anunță măsurile pentru noul an școlar, pentru prima dată în istorie fără ministru plin înainte de începerea cursurilor. Conferința de presă a început la ora 11 ora României, iar Edupedu.ro transmite LIVE declarațiile de la Paris.
Cursurile anului școlar 2024-2025 din Franța vor începe luni, 2 septembrie, pentru prima dată în istoria Republicii – din ultimul secol cel puțin – cu un ministru demisionar și un altul atât de târziu numit pe parcursul anului.
Edupedu.ro a scris marți dimineață că elevii, profesorii și părinții din Franța, dar și sindicatele din învățământ sunt îngrijorate zilele acestea înainte de începerea noului an școlar, în contextul în care președintele Emmanuel Macron trebuie să formeze un nou guvern după alegerile legislative din iulie, schimbări amânate după terminarea Jocurilor Olimpice de la Paris.
Edupedu.ro transmite LIVE TEXT declarațiile principale:
Știu că anul școlar începe în context politic special. Datoria unui ministru e să facă certitudine cât se poate
Începutul anului școlar trebuie să fie pe 2 septembrie, trebuie să înceapă.
Să vedem condițiile în care începe. În democrație e esențial să informăm concetățenii și să avem respect față de profesori, alți angajați, elevi și părinți.
Toți vrem răspunsuri coerente în acest context.
Pentru a rezuma, treburile curente nu sunt suspendate, nici moarte. Lucrăm, pentru că școala nu așteaptă. Am trimis în iulie circulara de început de an școlar. Principiile rămân valabile.
Școala e un loc de dezvoltare, acest lucru nu trebuie lăsat deoparte. Sunt profund atașată soclului comun de competențe generale până la 15 ani.
Cât despre grădiniță, trebuie să ne concentrăm și continuăm măsurile din 2017.
În ceea ce privește programele școlare pentru ciclurile 1 și 2 (grădiniță și clasele P-II – n. red.), rescriem la Matematică și Franceză.
Abia din anul școlar 2025 vor intra în vigoare. Profesorii vor avea deci un an să se aproprie de ele și să se formeze.
Cât despre programele de educație sexuală, sunt în curs de finalizare.
Cele trei ședințe anuale de educație sexuală la gimnaziu și liceu vor fi importante pentru tineri, trebuie făcute oricând pe parcursul anului școlar.
Evaluările Naționale vor fi generalizate la școala primară – toți copiii vor avea testări, introducem deci la clasa a II-a și la clasa a IV-a. Sunt instrumente prețioase pentru profesori căci completează testele profesorilor de la clasă. Ca toți elevii să progreseze trebuie să cunoaștem precis ce au achiziționat și nevoile lor și să punem în aplicare pedagogii diferențiate.
Evaluările sunt prețioase, din nou, pentru că rezultatele vor fi analizate și întoarse către profesori ca să se adapteze realității elevilor lor, să-i cunoască mai bine, să-și adapteze tacticile pedagogice mai bine la copii.
Noua organizare a Matematicii și a Francezei la clasele a V-a și a VI-a (…) vor face elevii să aibă o stăpânire mai profundă a acestor cunoștințe. Vor ajuta să reducă lacunele, să facă profesorii să lucreze împreună.
Mi-aș dori ca reforma aceasta să fie pusă în practică.
La gimnaziu, regândim brevetul (n. red. certificatul de absolvire a gimnaziului) – din 2025 va prevedea o pondere de 40/60 în loc de 50/50. Noua modalitate de evaluare nu este corelată cu obligația de a avea brevetul pentru a intra la liceu.
Și în 2025 probele de Bacalaureat se vor ține din iunie ca să mobilizăm elevii la școală, să vină în trimestrul 3.
Elevii care n-au obținut brevetul la final de gimnaziu vor putea experimenta prépa-seconde, un instrument pedagogic inovator care să evalueze elevii care vor să fie evaluați [altfel].
(…) În ceea ce privește ca fetele să aleagă în liceu materii de științe ale naturii, mă gândesc la filiere pentru ingineri sau informaticieni. Le putem motiva astfel pe mai multe eleve către învățământul științific.
Cât despre reforma liceului profesional, e una importantă, le va permite elevilor să se ducă pe un drum pe care ei și-l aleg. Avem două puncte aici: înseamnă să nu uităm că le trebuie și lor competențe generale.
Iar în ultimul an de liceu să beneficieze de „Y” – adică să aleagă o formare profesională pentru inserare imediată în piața muncii ori să beneficieze de un timp de pregătire pentru studii superioare.
Vă rog să notați și despre competiția mondială World Skills din octombrie care e un fel de Joc Olimpic al meseriilor organizat de Ministerul Educației și cel al Muncii din Republică.
Școala nu trebuie să fie decuplată de lumea exterioară. Trebuie să prevadă stare de bine, neutralitate și conexiunea cu lumea digitală.
Starea de bine – esențială pentru liniștea elevilor, pentru sănătatea lor mintală. Climatul școlar – esențial pentru reușită. Sunt sigură că toți elevii trebuie în același timp să și respecte reguli și să respingă orice formă de manifestare violentă.
Elevii au nevoie de un cadru să se simtă bine la școală. Lupta contra hărțuirii este un element cheie. Avem numeroase proceduri pe care toate școlile trebuie să le adopte. Și mai e și exigența noastră ca nimeni să nu lase deoparte astfel de cazuri.
Școala – să fie un loc neutru. Cu toleranță 0 la atacul la valorile Republicii sau la adresa profesorilor și a predării. Vrem reacții ferme și imediate. După atacul de la sinagogă, am cerut instrucțiuni de la rectori să fie și mai vigilenți la școlile confesionale evreiești.
Securitatea comunității educative care e ceva indispensabil este o prioritate și trebuie pusă în aplicare pentru ca școala să rămână un sanctuar republican. Cere un angajament precis și o mobilizare full.
Securizarea clădirilor – să se facă cu partenerii locali, cu reprezentanți ai Ministerului de Afaceri Interne. Implementă FORSCOL, echipe de securitate școlară, la nivel național. În 48 de ore vom putea trimite echipaje în școlile cu nevoi.
Mai avem nevoie și de securitatea cibernetică – în răspuns la atacurile cibernetică, avem măsuri restrictive în aces sens.
Interdicția telefoanelor mobile. Experimentăm din septembrie în aproape 200 de gimnazii „pauza de la telefon” și o putem generaliza din ianuarie 2025. Nu înseamnă că refuzăm accesul la resurse digitale.
Ministerul Educației are și el foaia lui de parcurs pentru strategia națională de Inteligență Artificială. Lucrăm la ea – cu prevederile specifice pentru profesori și elevi.
Toate aceste „șantiere” – ca să avem un climat școlar în care elevii să lucreze pentru viitorul lor. (…) Împreună cu spitalele, sunt primul sistem de bază în stat.
Vrem să facem instrumente pentru profesori, să-i atragem. Avem o reformă care creează o filieră specifică, atractivă, cu remunerare pe parcursul masterului profesional, de la 1.400 la 1.800 de euro. Sper să fie prioritate și pentru viitorul guvern.
Avem profesori suficienți pe posturi în noul an școlar.
Față de anul trecut, academiile (care coordonează din punct de vedere educațional regiunile din Franța – n. red.) au făcut o treabă minunată de anticipare [a mobilității profesorilor]. Suntem din ce în ce mai aproape de a avea 100% posturi ocupate. Facem tot ce e posibil ca în fiecare clasă să avem un profesor în septembrie.
Dacă în unele școli nu avem profesori, academiile sunt gata să vină cu brigăzile de înlocuire a profesorilor absenți. Cred că am progresat și vă mulțumesc celor care ați lucrat pe acest subiect. Chestiunea înlocuirilor este una sensibilă.
Obiectivul nostru e să asigurăm continuitatea pedagogică la clasă. E un imperativ al serviciului public în care ne aflăm. Planul Pacte (n. red. cu ore suplimentare plătite pentru înlocuitori, ore remediale) continuă și în acest an.
Sistemul educațional nu poate continua fără un sistem bun de formare continuă: să avem o obligație susținută. Este esențial, sper să fie prioritate și pentru următorul Guvern.
(…) Pentru personalul care acompaniază elevii cu dizabilități – creăm 3.000 de posturi.
Câteva cuvinte despre buget. Bineînțeles, cam ezitante. Pentru 2025, prim-ministrul, demisionar, ca mine, a notificat săptămâna trecută ministerele cu privire la schimbările din jurul noului guvern și noilor planuri de executiv. Sper că, a minima, bugetul Educației va rămâne măcar atât cât este acum.
(…) Un euro investit în educație e pentru viitorul țării care investește acel euro. Școala simbolizează prezența de manieră principală a serviciului public în teritoriu. Asta ne obligă să stabilim legături strânse cu teritoriul, să avem dialoguri strânse cu aleșii [locali], să vedem evoluții în rural.
Pentru a lupta împotriva răutăților din societate, trebuie să avem încredere în profesori. În echipele pedagogice. Trebuie să dăm libertatea inițiativelor pedagogice. Cred că sistemul nostru este prea „șef” peste școli. După mine, autonomia școlilor trebuie încurajată, să se plieze pe zona lor și pe publicul pe care îl servesc.
Despre perspectiva după Jocurile Olimpice: (…) 200.000 de bilete pentru elevi și personal din educație au fost acordate pentru Jocurile Olimpice, să încurajăm sportul [și cunoașterea lui]. Mai avem acele 30 de minute pe zi de sport la școală, cele două ore de sport în plus pentru elevii de gimnaziu și săptămâna sportului.
(…) Educația culturală – avem trei obiective: educația de teatru, predarea istoriei și artelor și evaluarea lor la brevet și practica artistică muzicală sau a imaginii.
„Școala pentru toți” – o mare miză. Nu ignor greutățile întâmpinate de echipele de profesori pe marginea acestui program în care sunt elevi care au nevoi cu adevărat și complet diferite. E o obligație pentru noi să găzduim elevii cu handicap în condiții adaptate. (…) 24.000 de elevi sunt încă în așteptarea unui serviciu medico-social – și la această evoluție trebuie să răspundem cât mai curând.
Din anul școlar 2024-2025, pentru elevii cu handicap avem: numărul național de identificare, structuri și instrumente adaptate pentru autism și experimentarea în 4 departamente a noii modalități de intervenție rapidă pentru elevii cu dizabilități cu deficit de învățare.
În concluzie, școala e un sanctuar, v-am mai zis, inviolabil, trebuie protejat contra agresiunilor. În sânul școlii, elevii trebuie să se emancipeze, să aibă spirit critic. Nu am fost niciodată mai puternici decât lucrând colectiv. Nu am mai fost vreodată atât de puternici decât dacă mergem pe un drum al coerenței – de buget, de alegeri educative. Sunt ambiții de continuitate pentru școala din Republică. Înseamnă să acceptăm critici și reflecții asupra sistemului și asupra practicilor noastre.
Avem de reflectat și pe timpul elevilor – timpul în familie, timpul de la școală și timpul învățării [efective]. Tot colectiv putem să ne gândim și la asta, la distribuția acestui timp. Școala va continua să schimbe vieți.
