Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii de cercetare au fost făcute în urmă cu 60 de ani, spune Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, într-o dezbatere la instituție. „De atunci știința evoluat, aici suntem răspunzători și noi specialiștii”, a spus Andruh.
Chimistul, care antrenează și loturile de elevi olimpici care merg la competițiile internaționale de profil, nu a negat importanța unui vocabular care să includă și termeni proveniți din limbi străine, care au marcat lumea științifică, dar a atras atenția că „sunt cuvinte care nu au fost asimilate sau adaptate limbii române și la un moment dat va trebui să facem” un nou inventar al cuvintelor din cercetare și tehnologie încât să fie folosite în mod potrivit și fără a le confunda cu unele similare care au alt sens sau sunt chiar din domenii diferite.
Precizările academicianului despre discordanțele dintre cuvinte au venit la o conferință pe care a moderat-o, despre schimbările din limba română, susținută de profesoara și lingvista Rodica Zafiu.
„Luând-o istoric, limbajul științific românesc s-a așezat prin strădaniile lui Asachi și Gheorghe Lazăr, adică era o perioadă, dacă nu greșesc, în care toate neologismele sau aproape toate neologismele veneau din franceză care erau, după intuiția mea, ușor de asimilat în limba română sau acum mi se pare că asimilarea fost a decurs în mod firesc.
În anii ’50 – ’60 se publicau de către Editura Academiei cărți care se numeau „Nomenclatura în chimia organică”, „Nomenclatura în chimia anorganică”. De atunci nimeni nu le-a mai făcut și știința a evoluat. Aici suntem răspunzători și noi specialiștii în domeniu pentru că din această cauză vorbirea științifică în limba română este pestriță, pentru că sunt cuvinte care nu au fost asimilate sau adaptate limbii române și la un moment dat va trebui să o facem”, a spus Andruh în conferință.
Una din principalele problemele pe care le ridică acest limbaj este atribuirea incorectă a termenilor, ceea ce duce deseori la erori în comunicări pentru public, dar și în lucrări științifice, continuă Marius Andruh pentru Edupedu.ro. „Luăm un exemplu simplu: ‘siliciu’ în română este ‘silicon’ în engleză, dar ‘silicon’ în română este altceva”, a precizat acesta.
„Acum, limbajul științific s-a cam așezat, de multă vreme, de pe la Istrate și Petru Poni în Chimie, deci nu lipsa unei nomenclaturi este problema, ci lipsa educației a celor care vorbesc despre lucruri din știință, care confundă termenii între ei, ce-i drept extrași din acest ansamblu de cuvinte care prezintă unele dificultăți de adaptare”, a mai declarat acesta.
7 comments
nu eu am scris ca “premierul Georgia Meloni a trebuit sa de-a recent o lege” (vezi mai sus. Nu ai organ pt perceperea ironiei ? pacat !
Limba romana a degenerat mult , de la Marea Lovitura de Stat, din decembrie 1989. Am asimilat cu vinete și termeni din limbi străine, in detrimentul celor românești. Regretatul George Pruteanu s.a luptat mult pentru apărarea limbii romane, și se răsucește în mormânt , fata de cele ce se întâmplă. Premierul Italiei Giorgia Meloni a trebuit să de-a recent o lege pt protejarea limbii italiene. Când se va întâmpla acest lucru în România? Halal națiune!
In sistemul dvs. gramatical nu cumva ar fi fost mai corect sa scrieti “cand se v-a intampla acest lucru si in Romania ?”
Groaznic !!!
Aici ” v-a” se scrie corect
Cam târziu, dar trebuie să afli…
După ce înveți, poți reveni în public, fără să te mai faci de râs…
nu eu am scris “sa de-a recent o lege” (vezi mai sus) ! In rest, numai bine… si la iarna, cald !
Intai de toate invata d-ta sa conjugi verbul a da. sa nu mai trebuiasca sa pui cratime aiurea.
Domnilor şi doamnelor,
Să dea = verbul a da – eu dau, tu da etc.: eu să dau … el să dea, DECI se scrie fără cratimă.
de-a dura = prepoziția “de” + prepoziția “a”, DECI se scrie cu cratimă.
va da – viitorul verbului, format cu auxiliarul “a voi”: eu voi da, tu vei da, el va da etc.DECI, fără cratimă.
v-a dat – pronume + perfectul compus al verbului (v= pronume personal “vouă, vă, vi, v” + ” a dat”) DECI se scrie cu cratimă.
Cum putem vorbi despre corectititudine, fără a stăpãni norme de bază?!