VIDEO Ligia Deca, în 2013: 6% din PIB pentru Educație este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională. Pentru 2023, cu Ligia Deca ministru al Educației, Guvernul propune 2,1% din PIB pentru Educație

Ligia Deca, actualul ministru al Educației, spunea, în 2013, că 6% din PIB pentru educație este „singura șansă pentru o democrație funcțională”: „Aș vrea să susțin ideea de 6% pentru educație și campania asociata acesteia, pentru că, din punctul meu de vedere, educația este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională”. Declarația se găsește pe canalul de Youtube al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești (ANOSR), fiind postată în urmă cu 9 ani. Amintim că Ministerul Finanțelor propune alocarea a 2,1% din PIB Educației în 2023.

• În 2008-2010 Deca a fost președintele Uniunii Studenților din Europa și în 2006 – 2007 a condus Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Citește aici cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației.

„Ne naștem în familii pe care nu le alegem, ne naștem într-un mediu social pe care nu-l putem influența în primii ani de viață, dar avem o șansă unică, și anume aceea ca prin educație să ne formăm propria personalitate, să avem propriile valori și să fim mai buni decât cei care ne-au precedat. Cred că, de asemenea, educația este prima investiție a statului în a rezolva problemele viitorului”, spunea Ligia Deca, în 2013.

Aceasta mai spunea că „de asemenea, nu cred că investiția în educație trebuie să fie în competiție cu alte sectoare” și că „vă rog pe toți cei care vă doriți o societate mai bună să susțineți 6% din PIB pentru educație”.

Redăm mesajul complet al Ligiei Deca din 2013:

Ligia Deca: „Mă numesc Ligia Deca și sunt fost președinte al Asociației Europene a Studenților și, de asemenea, acum lucrez în continuare în educație. Aș vrea să susțin ideea de 6% pentru educație și campania asociată acesteia, pentru că, din punctul meu de vedere, educația este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională. Nu putem avea o democrație puternică fără oameni care să o înțeleagă și să înțeleagă provocările ei. De asemenea, nu putem avea cetățeni activi fără a avea un spațiu în care ei să-și formeze propria personalitate.

Ne naștem în familii pe care nu le alegem, ne naștem într-un mediu social pe care nu-l putem influența în primii ani de viață, dar avem o șansă unică, și anume aceea ca prin educație să ne formăm propria personalitate, să avem propriile valori și să fim mai buni decât cei care ne-au precedat. Cred că, de asemenea, educația este prima investiție a statului în a rezolva problemele viitorului. Nu cred că problemele societății actuale mai pot fi rezolvate doar având la bază școala primară, gimnazială. Avem nevoie de învățământ superior și avem din ce în ce mai multă nevoie de oameni care să treacă prin această etapă, nu obținând doar o diplomă, ci dorindu-și să știe, să înțeleagă și să facă mai mult. De asemenea, nu cred că investiția în educație ar trebui să fie în competiție cu alte sectoare. Cred că educația ar trebui finanțată, pentru că este prima condiție ca, pe viitor, celelalte sectoare – de exemplu, sănătatea sau economia – să poată fi finanțate la modul în care ne dorim să fie finanțate. Cred că acestea sunt argumente suficiente și cred că, de data aceasta, dezbaterea a plecat de la cei cel mai afectați de lipsa de investiție în învățământ, de la studenți. De asemenea, vă rog pe toți cei care vă doriți o societate mai bună să susțineți 6% din PIB pentru educație. Vă mulțumesc!”.

Informații de context

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor, bugetul Ministerului Educației va fi de 2,1% din PIB în 2023. – detalii aici

La începutul lunii august, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Educația va primi 15% din bugetul consolidat până în 2027.

Programul de Guvernare actual PSD-PNL-UDMR prevede la capitolul „obiective strategice în Educație”, la pagina 86, că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”.

Redăm pasajul integral:

„Programul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată”. Pentru operaționalizarea acestui proiect, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată””.

România are, prin Legea Educației, obligația finanțării cu 6% din PIB pentru Educație încă din anul 2011. De atunci, în fiecare an a fost prorogat articolul care prevede acest lucru de toate guvernele care s-au succedat de la acel moment, deși toate au clamat necesitatea finanțării Educației și a investiției în Educație.

Prin Legea Educației nr. 1/2011, Articolul 8 prevede:

“Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăncilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației – “problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.

În luna august, după rectificarea bugetară, bugetul Educației pe 2022 reprezenta 2,2% din PIB.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educație ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei.

Fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru modul de finanțare a bugetului Educației, prin proiectul de lege a învățământului preuniversitar. La articolul 106, alineatul 1, scrie că: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”. Iar legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului 2022, spunea Cîmpeanu.

În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani.

Citește și:

BREAKING Bugetul Ministerului Educației va fi de 2,1% din PIB în 2023 – proiect / Ar fi cel mai mic buget din istoria recentă

Prioritățile pentru educație în viitorul apropiat, în ochii OCDE, organizație la care România dorește să adere: bani și resurse pentru a depăși crizele produse de război și pandemie și schimbările accelerate din digital, energie curată, media 

Guvernul nu alocă 6% din PIB Educației nici în 2023 și amână pentru al 12-lea an aplicarea legii, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență

Abia în 2027 Educația va primi 15% din bugetul general consolidat, potrivit premierului Ciucă

Cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației: primul ministru fără grade de profesor sau cercetător finalizate, fost lider al asociației studenților, inginer naval și de navigație, absolventă a Universității Maritime Constanța, consilier prezidențial și coordonatorul România educată