Larisa Dediu, profesor de Matematică la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Bacău a fost de acord să le arate tuturor profesorilor interesați, elevilor și părinților, felul în care tehnologia aplicată cu metodă, la clasă, poate ajuta învățarea. Am urmărit o lecție de Algebră, de clasa a VI-a, făcută cu strategia didactică flipped classroom, adică a clasei inversate. Elevii primesc încă de acasă, pe dispozitivele pe care le au, personale sau de la școală, lecția pe care o vor face la următoarea oră de Mate, iar ei parcurg materialul trimis și făcut chiar de profesoara lor – aceasta este tema lor pentru acasă.
Când revin la ore, cu ajutorul tablei interactive cu care clasa lor a fost dotată recent, lecția e mult mai dinamică și aplicațiile sunt mult mai captivante pentru tineri.
Plan de lecție pentru lecția predată: „Proprietăți ale divizibilității în mulțimea numerelor Naturale”.
„Un mod eficient care ne salvează pe noi, profesorii de matematică, este această strategie didactică flipped classroom. De ce? Pentru că materia este foarte vastă la matematică, nu avem timp, vrem să facem aplicații cât mai multe și ce ne facem cu partea de predare, pentru că nu fiecare copil ajunge să înțeleagă. Eu scriu la tablă, explic pe cât posibil, încerc să văd dacă au înțeles, dar asta consumă foarte mult timp. Și atunci, dacă eu am predarea video pe care le-o pot încărca acasă, înainte de lecție, și ei au ca temă să vizualizeze materialul video, să învețe să facă o aplicație simplă, una, două cât să înțeleagă. Apoi, când vin la clasă îmi spun care au fost nelămuririle, noi bifăm doar nelămuririle. Reluăm încă o dată, pe scurt, toată predarea și ne apucăm de aplicații. Asta ne salvează foarte mult timp”, spune Larisa Dediu.
Flipped classroom este o metodă de predare activă care inversează rolurile tradiționale de predare și învățare. Într-o clasă inversată, elevii se familiarizează cu materialele de învățare în afara clasei, iar profesorul lansează apoi, în clasă, discuții, activități practice și rezolvarea problemelor.
Avantaje sunt și pentru elevi și pentru profesori, după cum spun și unii și ceilalți. De exemplu, pentru că știu deja despre ce se vorbește în predare, în urma materialului deja vizionat acasă, elevii sunt mai implicați în învățare. Ei simt că au mai mult control asupra procesului de învățare și sunt încurajați să pună întrebări și să exploreze conceptele mai profund.
Pentru că au acces la materialul de predare mai mult timp, atât înainte de lecție cât și după, elevii au mai mult timp pentru înțelegerea acestuia, îl pot relua ori de câte ori doresc, înțelegerea fiind astfel bazată nu doar pe ceea ce predă profesorul în ora de curs.
Pentru profesori, clasele inversate înseamnă mai mult timp pentru discuții și activități practice pe marginea lecției. Asta poate însemna și mai mult timp și flexibilitate în planificarea lecțiilor, timpul de predare fiind astfel mai mic și timpul de aplicare și de învățare mai mare.
Mai mult timp pentru profesor să ofere feedback elevilor, să le verifice metodele prin care abordează problemele și să îmbunătățească astfel competențele acestora.
Planul de lecție pentru această oră de Matematică de clasa a VI-a a fost oferit de profesoara Larisa Dediu și poate fi descărcat de aici:
Profesoara Larisa Dediu spune că „tehnologia este un beneficiu minunat pentru noi, pentru că ne ajută să le aducem copiilor în față anumite materiale pe care altfel nu am fi avut cum. Toți elevii sunt nativi digitali, în momentul în care se se întâlnesc prima dată cu tabla, de exemplu, deși nu au mai văzut-o niciodată, ați avea senzația că au luat cursuri de utilizare” (n.red. la felul în care folosesc acest instrument).
Pentru profesori, este esențială deschiderea către tehnologie, către metodele moderne de predare, mai spune cadrul didactic. „Fiecare dintre noi avem nevoie de formare. Este o ofertă foarte vastă de aplicații pe care le putem folosi foarte eficient la clasă. Aceste platforme care iarăși, cum este Livresq, de exemplu, sunt atâtea platforme care ne ajută încât avem nevoie să ni se dea aceste exemple, să ni se arate cum să le folosim eficient la clasă”.
O tablă ca aceasta înseamnă „un dispozitiv care într-adevăr ne ajută. Un device performant. Această tablă nu îți fură timp cu conexiunea, se conectează imediat, se vede foarte bine pe ea, copiii pot să se conecteze cu tabletele, iar noi vedem la tablă tot ce lucrează. Nu trebuie să mai fim neapărat printre bănci. Dacă observ că un copil a avut o dificultate undeva, atunci mă duc la el și îl ajut”, mai spune profesoara.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.
1 comment
Clasa a V-a: minim 25 ore pe săptămână.
Clasa a VI-a: minim 27 ore pe săptămână
Clasele a VII-a și a VIII-a: minim 30 de ore pe săptămână.
Cu opționale și extinderi (dacă există), se mai pot adăuga 1-4 ore pe săptămână. Adică între (MINIM) 5 ore pe zi pentru elev, și 6-7 în funcție de orar, în unele zile.
Acum să spunem că fiecare oră s-ar desfășura, cel puțin parțial, așa cum e descrisă ora de mai sus. Profesorul pregătește o parte de teorie, niște exemple, eventual o temă, pe care elevul să le parcurgă SINGUR acasă, și apoi să vină la ora efectivă și să se lămurească, dacă n-a priceput ceva.
Vouă vi se pare normal ce citiți?! Adică, după ce că bieții elevi nu mai sunt copii (au DOAR la școală un program aproape egal cu cel al unui adult la serviciu, dar mai au și acasă de învățat și făcut teme, cei care chiar se pregătesc temeinic depășesc 40 de ore pe săptămână, lucrează mai mult ca adulții), acum ar trebui să le cerem să învețe SINGURI, dinainte, ce ar fi trebuit să învețe la școală, cu ajutorul profesorului, cu explicații de rigoare și corecturile, dacă înțelege ceva greșit. Adică, să-mi facă munca, iar eu doar să fac o parte de aprofundare și fixare a cunoștințelor (că de competențe nu poate fi vorba. Nimeni nu-și formează gândire critică și abilități de rezolvare a situațiilor problemă doar pe sistemul ”monkey sees, monkey does”.)
Iar asta e de DORIT? De LĂUDAT?
Câți elevi au dispoziția, timpul și priceperea de a parcurge lecții noi de unii singuri, acasă, neajutați de nimeni, iar apoi să vină la școală dornici să aprofundeze rezolvând exerciții noi pe tema deja cunoscută? Dacă se uită ca mâța-n calendar la teorie, că nu înțeleg explicația, pot să o recitească de 10 ori că tot așa se vor uita. Dacă era așa ușor ca toată lumea să învețe singură ce e de învățat, se desființau școlile de mult.
Vreți prea mult de la elevi. Vreți prea mult de la profesori. Puneți-l pe ChatGPT să ”predea”, și băgați de seamă ce fel de rezultate vor apărea. Dacă n-ar ciunti atâtea minți, zău că ar merita un experiment de câțiva ani, în care softurile IA și educaționale să ”predea” pe modelul ăsta, iar elevii să nu aibă parte la școală decât de ”fixare și aprofundare”.
Țările cu apă caldă s-au cam lămurit cum e cu digitalizarea… Noi nu putem învăța din experiența lor, noi trebuie să facem greșelile noastre înainte să învățăm ceva. Digitalizarea nu e un tratament magic. Efortul educării cade tot pe umerii profesorilor, iar efortul învățării tot la elevi rămâne.
Dar, mă rog, articolele publicitare pe un site susțin site-ul. Nu vă condamn. Chiar sunt curioasă dacă postați acest comentariu, totuși.