“Rolul sancțiunilor din lege este de a promova respectarea legii, nu de a face din sancțiuni în scop”, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu, într-un interviu pentru Edupedu.ro. El a vorbit despre noile inspecții ce vor fi unificate – o singură instituție, ANISAC (Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității), le va realiza, potrivit noilor proiecte de legi ale Educației.
- În cadrul interviului, Bogdan Cristescu a vorbit și despre progresul elevului, care va fi criteriu de evaluare pentru profesori.
Secretarul de stat Bogdan Cristescu a subliniat că inspecțiile sunt prea multe în acest moment, de aceea, în noua lege a Educației, în proiectul de lege care este în dezbatere publică, vor fi schimbări. O singură instituție, ANISAC (Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității), aflată în subordinea ministerului Educației, care este și furnizorul de educație, va face aceste inspecții, prin direcțiile județene (actualele inspectorate ce sunt desființate în noua lege).
Ce prevede proiectul de lege:
“Art. 70 (4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară și prin raportare la evaluările standardizate.
Art. 96 (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Inspecție Școlară și Asigurare a Calității, denumită în continuare Autoritatea, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educației, prin reorganizarea Agenției Române pentru Asigurarea Calității care se desființează și prin preluarea atribuțiilor de inspecție școlară de la inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București.
Art 96. (8) Autoritatea are următoarele atribuţii principale:
a) inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare;
b) inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar și inspecţia tematică;
c) inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a Autorității, aceasta reprezentând o activitate de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcţionarea acestora și se realizează inclusiv în cadrul unităților de învățământ particular;
d) inspecţia tematică, prin birourile teritoriale, care reprezintă o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie, se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ;
e) colaborează cu structurile teritoriale CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecție școlară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
f) evaluarea calităţii educaţiei realizate în unitățile de învăţământ preuniversitar;
g) evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învățământ preuniversitar prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare, în vederea autorizării de funcționare provizorie, acreditării unității de învățământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învățământ, după caz;
h) propune Ministerului Educaţiei înființarea și acreditarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învăţământ, după caz. Înfiinţarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei;
i) propune Ministerului Educației aprobarea cadrului general privind politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele, standardele ce trebuie asumate și îndeplinite de unitățile de învățământ din sistemul național, în funcţionarea acestora;
j) atestarea, pe baza standardelor de calitate, a capacității organizaţiilor furnizoare de educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor prin activităţi de evaluare şi acreditare;
k) producerea şi diseminarea informaţiilor publice despre calitatea educaţiei, în vederea asigurării protecţiei beneficiarilor direcţi şi indirecţi;
l) elaborarea cadrului legal care să asigure dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în învăţământul preuniversitar;
m) propune Ministerului Educaţiei politicile şi strategiile de asigurare a calității învăţământului preuniversitar, în strânsă corelare cu învăţământul superior”.
Redăm declarațiile legate de inspecții:
Edupedu.ro: “Cum vă asigurați că acest curriculum nou, modern, este aplicat corespunzător, și nu după cum știu oamenii respectivi? Ce mecanisme aveți în noua lege? Există genul acesta de inspecții, de inspectori formați care să verifice lucrurile acestea sau alte tipuri de valori?
Bogdan Cristescu: Sigur cu toții învățăm și, așa cum este normal într-un asemenea cadru, ai pe de o parte și cerințele, trebuie să ai și instrumente de evaluare a impactului. Eu nu aș pune problema valorii unui om, așa cum nu aș pune problema evaluării copilului de dragul de a impune o notă sau o etichetă. Vorbim despre evaluarea de impact și evaluarea în sensul lor unor decizii ulterioare.
Intervine și formarea continuă și dacă stați să vă gândiți, avem pentru gimnaziu și pentru învățământul primar, profesori formați prin proiectul CRED. Un mare lucru care eu cred că este lăudabil pentru acest proiect a fost adaptarea la ceea ce s-a întâmplat în pandemie cu accentul pe digital. Un lucru pe care l-am putea îmbunătăți din punctul meu de vedere în curriculumul primar și cel de gimnaziu – și o să avem în vedere și pentru cel de liceu -, este rolul din ce în ce mai mare al datelor, al analizelor de date și a folosirii instrumentelor digitale. În CRED au fost redactate atât de multe RED-uri (n. red. resurse educaționale deschise), profesorii au fost formați să le folosească, directorii sunt să îndrumați chiar acum să pună în valoare aceste resurse, deci a fost o adaptare la digital care poate nu era în programă în 2017 atât de clar definit. În aceeași măsură, la clasele primare, digitalul este opțional. O adaptare necesară din punctul meu de vedere ar fi, bineînțeles la nivel de primar, nu credem că scoatem neapărat programare din copiii de clasele primare. În unele state cum este în Marea Britanie se pune problema unor competențe algoritmice. Gândiți-vă că șotronul este o competiție algoritmică: ai niște pași și niște reguli pe care le urmezi. Dacă un copil își dă seama că o asemenea regulă poate fi extinsă în realitate, tu ai repeat în programare. Dacă un copil își dă seama că face o anumită activitate, toarnă apă într-o cană până când cana se umple, o poți dezvolta.
Totul e să formezi, și atunci, ca să poți forma elevi trebuie să formezi profesori. Profesorii pot fi formați inițial, prin formare continuă, de exemplu programul CRED, dar și în PROF avem foarte mulți profesori formați sau vor fi, inclusiv din punct de vedere al mentoratului. În aceeași măsură, prin PNRR, avem 100 de mii de cadre didactice ale căror competențe digitale vor fi dezvoltate.
Există direcția de formare a cadrelor didactice, există direcția în care vrem să mergem, care va fi explicitată și în aceeași măsură prin intermediul evaluărilor impactul acestor măsuri va fi urmărit.
Edupedu.ro: Nu am văzut interesul ministerul pentru formarea digitală a profesorilor în examenul de titularizare.
Bogdan Cristescu: Poate ar fi bine să nu reducem analiza examenului de titularizare doar la proba scrisă, au fost și inspecții. Poate în cadrul acestor inspecții, dacă ne uităm în fișă, vom vedea măsura în care digitalul a fost folosit (n. red. Utilizarea resurselor electronice în predare, de către profesori, a fost introdusă în fișa de inspecție pentru toate disciplinele abia pe 7 iulie 2022).
Dacă ne uităm în lege un nou avantaj este faptul că se creează acest ANISAC (Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității), inspecțiile școlare se unifică, pentru că la modul actual acum sunt extrem de multe tipuri de inspecție: inspecțiile de grad, inspecțiile de promovare în carieră, de titularizare, tematice, generale, de asistență la clasă, inspecțiile ARACIP, fiecare dintre ele având o altă fișă. E normal este să unifice.
Edupedu.ro: Și oamenii aceștia unde vor fi? În noile inspectorate?
Bogdan Cristescu: Fiecare dintre inspectoratele nou formate are atribuții în acest sens, bineînțeles la modul suficient de general, pentru că vorbim de o lege și apoi sunt metodologiile. Ați văzut legislația subsecventă va include 300 de acte normative, ordine de ministru, Hotărâri de Guvern. Este o muncă fantastică care a fost făcută, dar în aceeași măsură care va urma pentru operaționale a măsurilor de aici. Este momentul să facem această consultare publică, pentru că de fapt este continuarea unei consultări publice. Să nu uităm că în proiectul România Educată au fost atât de multe consultări, atât de mulți ani, atât de multe cadre didactice, 7 teme, comisii, specialiști – părerea tuturor a contat.
Edupedu.ro: Dar este o lege care se bazează pe părerea tuturor și nu se bazează pe cercetări.
Bogdan Cristescu: Nu sunt neapărat de acord cu dumneavoastră pentru că atunci când vorbim “despre tuturor”, vorbim despre specialiști și avem un argument în plus. Uitați-vă la aportul OECD pentru lege.
Edupedu.ro: Ce înseamnă unificarea inspecțiilor? Nu o să-i mai caute decât o instituție pentru a inspecta?
Bogdan Cristescu: Trebuie să nu pierdem din vedere: care este rolul acestor inspecții? În niciun caz nu este o urmărire sau o pedeapsă. Este ideea de îmbunătățire. Și atunci dacă avem o tematică generată pentru un anumit grup de școli, dacă am identificat o nevoie, sigur acolo inspecția va avea anumite componente, se vor pune anumite accente. Uitați-vă la recomandările OCDE-ului pentru România din studiul din 2017 unde și ei recomandă unificarea inspecțiilor, recomandă instituții regionale de inspecție, recomandă inspecție în vederea îmbunătățirii lucrurilor, deci eu așa văd lucrurile. Am și eu o experiență în inspectorat de câțiva ani. Este o funcție de îndrumare și control.
Edupedu.ro: Îndrumarea care este făcută de minister nu este un conflict prin faptul că furnizorul de educație este tot cel care are în subordine inspecția?
Bogdan Cristescu: Nu o face ministerul, sunt autorități regionale și județene care trebuie să facă aceste lucruri.
Edupedu.ro: Dar ANISAC este în subordinea Ministerului.
Bogdan Cristescu: Sunt de acord cu asta, dar în aceeași măsură ministerul, fiind responsabil de Educație în această țară, este normal să aibă și o formă de evaluare de impact și de control, pentru că odată cu autonomia vine și responsabilizarea. Știți, nu este ușor să fii un om liber.
Edupedu.ro: De ce ar fi interesat ministerul să arate problemele? Gândiți-vă că se schimbă conducerea Ministerului.
Bogdan Cristescu: Eu nu cred că un om cu capul pe umeri are interesul să ascundă ceva sub preș, cu toții suntem părinți, cu toții suntem profesori, lăsați-mă să nu comentez și să cred în buna credință a oamenilor și în dorința de a face bine. În țara aceasta trăim și am ales să facem bine, eu nu pot gândi așa. Iertați-mă! Sigur, trebuie să avem instrumente de control pentru că așa ceva să nu se întâmple, nu ne putem ascunde precum struțul cu capul în nisip. Din acest motiv trebuie să fie evaluări de impact, inspecții. Să ne înțelegem, nu ne uităm în altă parte clar, dar eu cred că nu este bine să plecăm cu răul înainte, să ne gândim la drobul de sare.
Edupedu.ro: Cineva totuși a plecat cu răul înainte, dacă s-a introdus posibilitatea în care directorul să-și piardă postul dacă la evaluare nu respectă standardele de calitate.
Bogdan Cristescu: Sigur, dar nu cred că cineva a plecat cu răul înainte, dar experiența arătat că este bine să ai și o parte punitivă, mecanisme reglatoare. Ați văzut de exemplu unde intervine această sancțiune pentru director? Această sancțiune intervine sigur, la inspecție și mai intervine și atunci când el nu folosește în mod corespunzător fondul de burse. Nu este normal să te asiguri dacă ai crescut fondul de burse și ai pus la dispoziția școlii și a elevilor acești bani, nu este normal să te asigur că ei chiar ajung la cei care au nevoie? Eu asta știu că rolul sancțiunilor din lege de a promova respectarea legii, nu de a face din sancțiuni în scop”.
Interviul integral cu secretarul de stat Bogdan Cristescu, aici:
