VIDEO Impact reușit al unui vehicul NASA cu un asteroid, într-o misiune de deviere a traiectoriei

188 de vizualizări
Foto: captură – Live YouTube
Impact confirmat: un vehicul spaţial al NASA s-a prăbuşit în mod intenţionat pe suprafaţa unui asteroid, pentru a îi devia traiectoria, în cursul unei misiuni de testare fără precedent, care ar trebui să permită omenirii să înveţe cum să se protejeze de o potenţială ameninţare viitoare, scrie AFP, transmite Agerpres.

Vehiculul, mai mic decât o maşină, s-a proiectat cu o viteză de peste 20.000 kilometri pe oră pe ţinta sa, atinsă la ora programată (23:14 GMT, ora 02:14 în România). Echipele NASA, reunite la centrul de control al misiunii în Maryland, Statele Unite, au explodat de bucurie în momentul ciocnirii.

Cu câteva minute înainte, asteroidul Dimorphos, situat la aproximativ 11 milioane de kilometri de Terra, a crescut treptat în imaginile spectaculoase transmise în direct de navă. S-au putut distinge clar pietricelele de pe suprafaţa sa gri, chiar înainte ca filmarea să se oprească în momentul exploziei. “Am intrat într-o nouă eră, în care avem potenţial capacitatea de a ne proteja de un impact periculos de asteroizi”, a declarat Lori Glaze, director de ştiinţe planetare la NASA, conform sursei citate.

Dimorphos are aproximativ 160 de metri în diametru şi nu reprezintă nicio ameninţare pentru planeta noastră. Este de fapt satelitul unui asteroid mai mare, Didymos, în jurul căruia a efectuat până în prezent o rotaţie completă în 11 ore şi 55 de minute. NASA caută să reducă orbita lui Dimorphos cu 10 minute, adică să îl apropie de Didymos.

Va dura de la câteva zile până la câteva săptămâni înainte ca oamenii de ştiinţă să poată confirma că traiectoria asteroidului a fost într-adevăr modificată. O vor face cu ajutorul telescoapelor de pe Terra, observând variaţia de strălucire luminoasă atunci când micul asteroid va trece prin faţa asteroidului mai mare.

VIDEO de la 1:15:30:

Conform Agerpres, acă obiectivul rămâne modest în comparaţie cu scenariile de dezastru ale filmelor ştiinţifico-fantastice precum Armageddon, această misiune de “apărare planetară”, numită DART (săgeată, în limba engleză), este prima care testează o astfel de tehnică. Aceasta permite NASA să se antreneze în cazul în care un asteroid ameninţă să lovească Terra într-o zi.

“Cred că acum pământenii pot dormi liniştiţi, aşa cum voi face eu”, a spus Elena Adams, inginer al misiunii. Nava a călătorit zece luni de la decolarea în California. Pentru a atinge o ţintă atât de mică, vehiculul spaţial s-a îndreptat în zbor autonom în ultimele patru ore, la fel ca o rachetă autoghidată.

La trei minute după impact, un satelit de mărimea unei cutii de pantofi, denumit LICIACube şi eliberat cu câteva ore mai devreme de la bordul sondei DART, urma să treacă la 55 de kilometri distanţă de asteroid pentru a fotografia urmările impactului.

Evenimentul a fost observat şi de telescoapele spaţiale Hubble şi James Webb, care ar trebui să poată detecta un nor de praf strălucitor şi astfel să ajute la estimarea cantităţii de materie ejectată. Totul este de a înţelege mai bine compoziţia lui Dimorphos, reprezentativ pentru o populaţie de asteroizi destul de comuni, şi deci de a măsura efectului exact pe care această tehnică – numită impact cinetic – îl poate avea asupra lor, potrivit aceleiași surse.

Sonda europeană Hera, care urmează să decoleze în 2024, va observa îndeaproape Dimorphos în 2026 pentru a evalua consecinţele impactului şi pentru a calcula, pentru prima dată, masa asteroidului.

Asteroizii au rezervat deja surprize oamenilor de ştiinţă în trecut. În 2020, sonda americană Osiris-Rex s-a scufundat mai mult decât se aştepta în suprafaţa asteroidului Bennu. De asemenea, compoziţia lui Dimorphos este deocamdată necunoscută. “Dacă asteroidul răspunde la impactul DART într-un mod complet neaşteptat, ne-ar putea conduce de fapt să reconsiderăm măsura în care impactul cinetic este o tehnică generalizabilă”, a avertizat săptămâna trecută Tom Statler, şeful ştiinţific al misiunii.

Acum 66 de milioane de ani, dinozaurii au dispărut după ciocnirea unui asteroid de aproximativ 10 kilometri cu Terra. Aproape 30.000 de asteroizi de toate mărimile au fost catalogaţi în proximitatea Terrei (denumiţi geocrucişători, întrucât orbita lor se intersectează cu cea a Pământului). În prezent, niciunul dintre aceşti asteroizi cunoscuţi nu ameninţă planeta noastră în următorii 100 de ani. Cu excepţia faptului că nu toţi sunt cunoscuţi încă, mai notează agenția de presă Agerpres.

Aproape toţi dintre cei care au diametre de peste 1 kilometru au fost depistaţi deja, afirmă oamenii de ştiinţă. Însă ei spun totodată că, pentru moment, sunt cunoscuţi doar 40% dintre asteroizii ce măsoară peste 140 de metri în diametru – care sunt capabili să distrugă regiuni întregi de pe Terra.

“Cea mai importantă sarcină a noastră este să îi găsim” pe cei care lipsesc, a spus Lindley Johnson, agent de apărare planetară în cadrul NASA. Cu cât sunt detectaţi mai devreme, cu atât experţii vor avea mai mult timp pentru a pune în aplicare un mijloc de a se apăra împotriva lor. Misiunea DART este un prim pas crucial în această direcţie, potrivit lui Lindley Johnson: “Aceasta este o perioadă foarte entuziasmantă (…) pentru istoria spaţială, şi chiar pentru istoria umanităţii”.

Citește și:
Premieră: Misiunea de deviere a unui asteroid, condusă tehnic de Agenția Spațială Română, din 26 septembrie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Publicarea tezelor de doctorat se poate realiza de către Ministerul Educației fără “consimțământul” autorilor – anunță Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care se “delimitează” de afirmațiile Monicăi Anisie

Publicarea tezelor de doctorat se poate realiza de către Ministerul Educației, fără “consimțământul” autorilor, anunță Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care se “delimitează” de afirmațiile Monicăi…
Vezi articolul

EXCLUSIV Comisia de etică a Universității Politehnica București îl verifică pe Călin Georgescu, lector al instituției, după o sesizare referitoare la nereguli în angajarea și avansarea în carieră a acestuia – surse

Dosarul de angajare și etapele parcurse în cariera didactică de profesorul Călin Georgescu, lector universitar la Universitatea Națională de Știință și Tehnică Politehnica București – centrul universitar Pitești, sunt verificate…
Vezi articolul

Universitățile preiau controlul asupra verificării tezelor de doctorat pe care tot ele le eliberează, cu un control extern ca și inexistent în cazul plagiatelor – noul proiect de Regulament privind studiile doctorale

Regulile impuse de noua Lege a învățământului superior privind doctoratele suspecte de plagiat, prin care deciziile rămân în esență la latitudinea universităților care acordă titlurile de doctor, iar verificările externe…
Vezi articolul

Cine este Bogdan Ivan, propus de PSD pentru postul de ministru al Cercetării și Digitalizării: unul dintre cei mai tineri parlamentari, cu doctorat luat sub coordonarea lui Vasile Dîncu / Marcel Ciolacu: E cel mai tânăr om din echipă

PSD îl propune pentru postul de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) pe Bogdan-Gruia Ivan, potrivit listei de miniștri nominalizați de partidul premierului Marcel Ciolacu, publicată marți seara de…
Vezi articolul
Daniel Funeriu

Daniel Funeriu, despre laserul de la Măgurele care a atins azi puterea maximă cu tot echipamentul: „Pentru prima dată în istoria sa, România e prima în lume într-un domeniu al ştiinței. De acum încolo ține de noi să fructificăm acest avantaj competitiv uriaş”

„Pentru prima dată în istoria sa, România e prima în lume într-un domeniu al ştiinței”, a declarat Daniel Funeriu pentru Edupedu.ro. „Mai departe depinde de noi dacă vom frunctifica acest…
Vezi articolul