Formarea pentru profesorii care vor să predea tehnologia informațiilor și comunicațiilor s-ar putea face cu studenți de la facultățile de informatică, e de părere profesorul Cătălin Cărăușu, profesor de matematică și TIC la Şcoala Gimnazială “Mihai David”, Negreşti, și de TIC la Şcoala Gimnazială Nicolae Ciubotaru, “Vultureşti”, ambele școli aflate în judeţul Vaslui. Propunerea a fost facută la dezbaterea “Competențe digitale pentru elevi și studenți”, care face parte din proiectul de scriere a Strategiei pentru digitalizarea Educației – Smart Edu.
“Dorința de a învăța pe cineva este mult mai mare atunci când ești mai mic”, spune profesorul Cărăușu ca argument pentru ideea sa de a organiza formări cu studenții de la informatică pentru profesorii de TIC.
“Ce-ar fi să facem o formare, noi cei care dorim să predăm TIC în școală, cu studenți de la informatică. Pentru că ei sunt mult mai în temă cu toate noutățile. Eu nu fac să se disipeze meritele unui profesor cu 30 de ani experiență, pus la zi cu toate cursurile, însă dorința de a învăța pe cineva este mult mai mare atunci când ești mai mic, când ești văzut ca fiind mai mic pentru că îți dorești să crești. Când ești deja mare nu prea mai ai motivație”, susține Cătălin Cărăușu.
Cadrul didactic a povestit ce se întâmplă în școlile în care predă, din punct de vedere al infrastructurii.
“La Vulturești sunt profesor de informatică, în mediul rural așadar, unde laboratorul avea înainte de pandemie 10 calculatoare. După prima etapă a pandemiei s-au făcut niște modificări în școală, se așteaptă un laborator nou-nouț în septembrie. Ne-a prins nepregătiți, deci zero calculatoare. Și vă întreb cum putem face informatică cu zero calculatoare? Cu 10 o făceam mai greu, cu zero nu mai facem deloc.
Nu e de ajuns să merg cu un laptop și cu un proiector după mine pentru că în orice domeniu de învățare trebuie să fim activi, dacă nu facem noi, nu pricepem. De aceea resursele sunt foarte importante și în momentul în care facem o strategie, dacă tot vorbim de toate aceste opt competențe și cum putem considera competența digitală o meta competență (vine să faciliteze celelalte atingeri de competențe), ce ar fi însă să începem să lucrăm așa și la nivel de minister și la nivel de parteneriat public-privat, nu doar sa duc resurse dar să uităm de alte chestii.
Lucrăm așa, uneori mi se pare că lucrăm de unii singuri, fiecare într-un mod egoist, să-și atingă unele sarcini și atât. Și nu prea mai vorbim de elev în centru.
Vorbesc și de experiența de profesor la Școala gimnazială “Mihai David” (n.red. din orașul Negrești) de informatică și de matematică acolo. Am laborator cu 30 și ceva de calculatoare, deci mai multe calculatoare decât am elevi în clasă și unde lucrurile merg cu totul altfel. v
Vă întreb, aici unde este egalitatea de șanse? Iarăși, trebuie să privim și să lucrăm integrat, să lucrăm trans, adică să vedem dacă într-adevăr oferim și elevului care locuiește și s-a născut pe un deal, aceleași condiții ca unui elev care s-a născut și locuiește în centrul Bucureștiului. ar fi bine să mai adunăm poate la o altă întâlnire și alți actori, să fie un reprezentant de la această întâlnire, un reprezentant de la alte întâlniri și să vedem cum găsim strategii comune de implementare.
Vă vorbesc un pic și despre experiența mea de angajat în mediul privat, am lucrat la o companie care livra competențe digitale atât elevilor mici, 7-8 ani, cat și elevilor mai mari, adică m-am ocupat și de programare însă acolo am avut materiale și am lucrat cu VR, AR, toate tehnologiile noi. Asta se întâmpla acum doi ani de zile, elevii erau încântați, elevii erau dornici și creativi și am învățat de la ei foarte multe. Cât despre tranziția din martie, mi-am ajutat colegii, însă nu puteam să îi ajut sau nu puteam să mă ajut pe mine fără ajutorul unor elevi. Unii elevi cărora le place informatica, și au cu ce, au și acasă, au sprijin, au fost mentori pentru unii colegi de-ai mei de la școală și aceștia au acceptat ca un elev să le fie mentor.”
Reamintim că Ministerul Educației vrea să prezinte pe 18 decembrie un draft al strategiei, pe care să-l lanseze în consultare publică, după ce au fost create 8 grupuri de lucru pe 8 domenii principale.
În toate grupurile sunt reprezentanți ai autorităților, societății civile și mediul de afaceri.
Foto: Pexels.com