Planurile-cadru care vor fi revizuite, programele școlare care vor fi actualizate sau refăcute integral, cum sunt cele pentru liceu, vor conține noțiuni de educație financiară, conform declarației secretarului de stat Florian Lixandru, de la Ministerul Educației, făcută la conferința „Școala de Bani începe școala”. Evenimentul a fost organizat de Edupedu.ro, cu susținerea BCR, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Academia de Studii Economice București. Oficialul a precizat că în curând Ministerul Educației va publica în dezbatere și o strategie pentru educație financiară făcută cu finanțare de la Ministerul Educației din Țările de Jos.
Conferințele pentru profesori „Școala de Bani începe școala – o discuție despre educație financiară într-un context transdisciplinar” au ajuns la Academia de Studii Economice din București, după ce deschiderea seriei de evenimente a avut loc la Timișoara, la Universitatea de Vest. Următorul eveniment dedicat cadrelor didactice are loc la Cluj-Napoca, la Universitatea „Babeș-Bolyai”, pe 19 octombrie. Înscrierile sunt deschise pentru participanți, prin completarea acestui formular.
Florian Lixandru, secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, din Ministerul Educației, a spus că discuția despre aplicarea transdisciplinară, la clasă, a principiilor și conceptelor de educație financiară, propusă de Școala de Bani, vine chiar în momentul în care prevederile din noua Lege a educației încurajează această abordare.
„Vorbim de abordarea principiului de educație financiară și transdisciplinar prin utilizarea acestor cunoștințe și la alte discipline. Mai nou, noua lege a învățământului preuniversitar, legea 198 pe 2023, care a intrat în vigoare în 04/09/2023, undeva pe la articolul 88, dacă nu mă înșel, prevede foarte clar faptul că planurile-cadru și programele școlare vor cuprinde elemente inclusiv ce țin de educație financiară, educație pentru schimbări climatice, educație pentru sănătate, educație juridică, inclusiv educație financiară. Deci, practic, toate programele, toate planurile, planuri care se vor elabora și se vor revizui în spiritul acestui articol de lege vor avea în vedere acest deziderat, acela de a include noțiuni cu privire la educația financiară la diverse discipline”, a declarat Lixandru în fața celor peste 120 profesori prezenți.
Articolul 88, alineatul 10 din Legea învățământului preuniversitar prevede că: „Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă”.
Momentan, competențele financiare ale românilor sunt la nivel minim prin raportare la țările din Uniunea Europeană, conform celui mai recent eurobarometru pe acest domeniu. Dezvoltarea lor poate aduce bunăstare întregii țări și fiecărei familii în parte pentru că potențialul României și al românilor este uriaș, a subliniat directorul de comunicare și marketing al BCR, Ionuț Stanimir.
„PIB-ul României, care era 30 de miliarde de dolari 1990, a ajuns 300 de miliarde de dolari. Anul trecut, doar creșterea între anul 2021-2022 a însemnat 30 de miliarde de dolari (…) România este țara care a înregistrat cel mai mare progres, care a recuperat cel mai mult, care din Europa Centrală și de Est a atras cele mai multe investiții străine și care va continua să fie așa. Ce avem noi de făcut este să cultivăm un spirit de încredere, un spirit antreprenorial, valori și mai ales gândire creativă”, le-a spus profesorilor prezenți Ionuț Stanimir.
Profesorul universitar Dorel Mihai Paraschiv, prorectorul Academiei de Studii Economice București a subliniat faptul că ASB București este „templul” educației economice și financiare din România, iar „universitatea noastră are un parteneriat puternic cu Banca Comercială Română, care datează de câteva zeci de ani, prin care contribuim la dezvoltarea educației financiare. Avem parteneriat cu toate instituțiile implicate în organizarea acestui eveniment și sperăm ca împreună să contribuim la ridicarea nivelului de cunoaștere din zona economico-financiară”.
„Dacă vrem să dezvoltăm această parte transdisciplinară, avem în școală cel mai propice mediu”, a spus Ruxandra-Eugenia Regalia, inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, instituție parteneră în proiectul predării educației financiare transdisciplinare. Inspectoarea și-a adus aminte cât de fericită a fost când, 14 ani având, a primit un joc de Monopoly de un Crăciun. Acest joc a fost primul exercițiu de educație financiară pe care l-a experimentat.
Cristina Șerban, de la Teach for Romania, coordonator în programul de numerație „Eu la puterea viitor”, susținut de BCR, a explicat cum în cadrul proiectului dezvoltat a reușit să creeze o hartă a competențelor în ajutorul învățătorilor și al profesorilor. „Jumătate din copiii noștri de 15 ani nu pot face un calcul simplu, nu pot aplica matematica în viața reală. Ce am făcut a fost să luăm această competență de adunare și scădere, s-o ducem până la grupa mică și să vedem ce ar trebui să facă un copil la grupa mică astfel încât în clasa a III-a să aibă bazele puse pentru a putea face adunări. Rezultatul: 8 din 10 copii au avut progres, pentru că profesorul, învățătorul a știut exact câți pași înapoi trebuie să facă și cum să lucreze cu acel copil ca să îi crească nivelul competenței”, a spus Cristina.
Adina Roșca, expert educațional, coordonatoarea dezvoltării resurselor educaționale transdisciplinare din programul-pilot LifeLab by BCR, a subliniat: Noi ne dorim de la elevii și copiii noștri să fie independenți financiar. Dar noi suntem cei care trebuie să-i educăm să treacă prin niște etape de independență financiară, formăm astfel niște deprinderi la acei elevi. Adina Roșca a anunțat și că peste 100 de secvențe de lecție care includ noțiuni financiare la diferite materii din preuniversitar vor fi încărcate pe Școala de Bani și pe Edupedu.ro.
Concluziile evenimentului au fost trase de dr. Ciprian Fartușnic, cercetător științific principal gr.I, Institutul de Științe ale Educației (ISE), care a vorbit despre cunoștințe, care sunt esența învățării și, de fapt, esența cunoașterii umane, dar și cât de important este să punem la treabă aceste cunoștințe, să facem ceva cu ceea ce știm și să avem atitudine, care să se bazeze pe anumite valori. „Aceste competențe cheie de transdisciplinaritate ne ajută să dărâmăm niște ziduri dintre disciplinele noastre și să vedem de fapt elevul, în integralitatea lui, și cum putem să-i oferim ceea ce el merită și are nevoie.”
În cadrul conferinței regionale de la București a fost susținut și un atelier de educație financiară, cu noțiuni introductive în cursul dezvoltat pe parcursul celor 7 ani de implementare a programului Școala de bani de către BCR. Cătălin Isbașe, profesor de educație financiară a cucerit atenția audienței formată din peste 120 de profesori din mediul preuniversitar prezenți la eveniment pornind de la întrebarea: Cum luăm decizii financiare care ne fac bine? Atelierul a avut scopul de a-i sprijini pe participanți să înțeleagă modul în care își administează bugetul și să conștizeze care sunt factorii care le influențează deciziile financiare. Nu le putem vorbi elevilor despre bani, dacă nu înțelegem, mai întâi, relația noastră cu banii – a concluzionat Cătălin Isbașe. Profesorii prezenți au fost interesați să-i invite pe specialiștii BCR să aducă și în școala lor acest atelier, în cadrul Săptămâna Altfel, astfel încât și elevii lor să afle mai multe noțiuni financiare, educație pentru viață, de fapt.
Context: Școala de Bani și BCR au lansat în 2022 proiectul LifeLab, care, după ce a fost pilotat în două școli din sistemul de învățământ preuniversitar, urmează să fie extins la nivel național. Primul an de LifeLab a însemnat peste 50 de profesori, 1.200 de elevi, 15 cursuri de pregătire pentru profesori și 100 de materiale educaționale dezvoltate de profesorii LifeLab. La sfârșitul programului, cunoștințele de educație financiară ale elevilor s-au îmbunătățit considerabil: de la 46% la 65% (pentru elevii din ciclul gimnazial) și de la 40% la 55% (pentru elevii din ciclul liceal). Totodată, 93% dintre elevi și-au exprimat dorința să învețe cât mai multe noțiuni financiare practice și aplicabile.
2 comments
sa i învățăm de mici ce e rectificarea bugetară:)
Lista atat de bogata a temelor educationale – mai jos citata – inclusa in noua legislatie a invatamantului (530 pagini – o capodopera juridica in sine!) exclude totusi EDUCATIA CONSUMATORILOR/ CONSUMATORISTA a elevilor si studentilor – prevazuta de OG 21-1992. Se pare ca in procesul legislativ nimeni nu a facut lobby pentru asa ceva (cum au facut altii pentru temele incluse) desi avem ANPC si zeci de asociatii de protectie a consumatorilor!
„Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă”.
Elevii si studentii nostri ar trebui sa doreasca/ poata/ stie sa aleaga din comertul nostru multilateral dezvoltat (cu publicitate comerciala “de prima parte” cvasi-exclusiva, deci platita de furnizori) doar produsele si serviciile avand simultan CALITATE MAXIMA si PRET/ TARIF MINIM. Acesta este interesul lor si numai al lor, platitorii de publicitate comerciala aflandu-se in conflict de interese si, astfel, neavand credibilitatea necesara. Sunt tot mai numeroase cazurile in care unii furnizori de produse si servicii isi impun consumatorilor propriile interese, abordari, ignorante, suficiente si limite, netinand cont de cerintele, nevoile si asteptarile consumatorilor… Am inlocuit astfel “dictatura producatorilor socialisti” de pana in 1990 cu “dictatura firmelor private” actionand prea liber pe pietele din Romania? Nu asta este economia de piata functionala intrucat aceste firme incalca mai multe drepturi ale consumatorilor… Din pacate, in 2007, Legislativul a modificat substantial OG 21/1992 astfel incat la cap.IV intitulat “Informarea si educarea consumatorului” …. nu mai apare nicio dispozitie privind educarea consumatorilor !!!! Atat au vrut/ putut/ stiut!…Un proiect de lege aflat din 2022 in “navigare subterana” prin Parlament prevede ca aceasta educare a consumatorilor sa fie ….exclusiv financiar-bancara! Vom ajunge oare din lac in putz cu decidentii ignoranti actuali???….