VIDEO Este extraordinar când copiii se întorc către tine și spun „când mai veniți la noi să ne povestiți despre bani?”, spune Dana Dima, vicepreședinte executiv BCR. Aproape 30% dintre copiii care sunt în școli au deschis cont bancar, în special cei care primesc alocații și burse

„Este extraordinar când copiii se întorc către tine și spun „când mai veniți la noi să ne povestiți despre bani?”. În momentul acela, într-adevăr, simți că ți-ai scopul, ai creat acea curiozitate nativă a copiilor de a învăța, mai ales de a înțelege ce înseamnă mediul economic”, a declarat Dana Dima, vicepreședinte executiv Retail și Private Banking – BCR, în cadrul conferinței online „Educația financiară în școală și acasă – provocări în pregătirea profesorilor, elevilor și părinților”.

Aceasta a subliniat importanța educației financiare în școlile din România: „Generațiile noastre nu au avut parte de educație financiară în școli, am învățat din familie, am învățat de la părinți. Bineînțeles că am aplicat ceea ce am învățat, dar este foarte important ca în anii de școală să avem parte de educație financiară”.

„Aș vrea să vă spun că educația financiară este doar o parte din întregul ciclu de viață, trebuie să fim realiști, dar este o parte esențială, o parte prin care noi considerăm că putem schimba modelul de gândire, de înțelegere și, mai ales, de acțiune a românilor atunci când vorbesc de situația financiară a familiei, a copiilor, și acest lucru se întâmplă pe termen mediu și lung, și nu neapărat ca oportunitate pe termen scurt”, a spus Dana Dima.

Întrebată de relația cu instituțiile de învățământ, ea a povestit că a simțit o lipsă de încredere la început:„Acum șase ani când am pornit la drum ne-am gândit că o facem ca un program de voluntariat din partea băncii și am încercat, așa cum am spus, să fim prezenți în orice nivel educațional, de la copii foarte mici până la studenți deja. Eu am simțit la început o lipsă de încredere în ideea că această educație financiară ar putea fi adoptată de tineri ca fiind un element esențial. Pe măsură ce timpul a trecut, s-a constatat că foarte multe școli și universități din România, chiar și grădinițe, ne-au solicitat sprijinul de a fi prezenți”.

Vicepreședinte executiv Retail și Private Banking – BCR a spus că aproape 30% dintre copiii care sunt în școli cont bancar deschis, în special cei care primesc alocații și burse. „La studenți, acest procent este mult mai mare, aproape de 70%. Este adevărat că așa cum întâlnim acest comportament la nivel de adult, aș putea spune că este un pic mai mult decât 20%”, a menționat aceasta.

Redăm declarația integrală a Danei Dima:

Dana Dima: Cred și sper că este un nou început pentru sistemul educațional din România. Faptul că am reușit să avem o zi a educației financiare în România reprezintă un pas extraordinar și mulțumim celor care au făcut aceste demersuri, pentru că avem nevoie de educație, avem nevoie de educație financiară. Viața noastră depinde de tot ceea ce înseamnă educație în general (…) Banca Comercială Română, împreună cu Unlock Research, a făcut mai multe studii de-a lungul timpului și aș putea să vă spun că, chiar la sfârșitul anului trecut, unul dintre studii reflecta foarte clar faptul că românii regretă că nu au o educație financiară. Spuneam mai devreme, generațiile noastre nu au avut parte de educație financiară în școli, am învățat din familie, am învățat de la părinți. Bineînțeles că am aplicat ceea ce am învățat, dar este foarte important ca în anii de școală să avem parte de educație financiară. Dacă ar fi să privim acești ultimii ani în care am depus eforturi susținute încă de la grădiniță, școli, licee, universități și chiar companii cu care lucrăm, toate aceste demersuri și eforturi au fost pentru a introduce pas cu pas câteva reguli simple, care să genereze o disciplină financiară a fiecăruia dintre noi. 

Tot în acest studiu Unlock Research se spunea că unul din patru români aplică câteva reguli de educație financiară. Este mult, este puțin, probabil că suntem la început de drum, cu siguranță, contează foarte mult ca toți să reușim să depunem eforturi pe toate planurile, astfel încât informația, în primul rând, și aceste reguli să ajungă către fiecare român. 

Ideea de educație financiară este că indiferent de veniturile pe care le ai, pentru că foarte mulți români spun că „salariul meu este prea mic pentru a face ceva”, vreau să ne aducem aminte chiar de perioada școlilor când pe vremea noastră nu aveam neapărat burse primite în anii de școală generală, dar, cu siguranță, avem anumiți bani primiți de la părinți și încercam să-i drămuim, să-i punem într-o regulă, aceea de a pune câțiva bani deoparte, pentru că ne doream anumite lucruri. Acum, aceste reguli par mult mai simple, dacă este să privim, de exemplu, regula celor 24 de ore, și anume aceea de a nu cumpăra la impuls. Tot în urma acestor studii pe care le-am făcut împreună cu Unlock Research se spune că 71% dintre români cumpără lucruri care nu sunt necesare neapărat. Ce înseamnă nu sunt necesare? Înseamnă că nu le găsești un rost pe termen lung, le cumperi la impuls, ți le dorești pe loc, este normal să ai dorințe și trebuie să le desenăm și pe acestea, dar este foarte important să încercăm să înțelegem care sunt necesitățile reale, imediate ale familiei, ale copiilor. De aceea, de exemplu, regula de 24 de ore de a amâna cel puțin o zi impulsul de a cumpărat ceva, contează foarte mult în acest univers educațional. Și da, trebuie să ne unim forțele ca măcar o parte din cei 71% dintre români să nu mai cumpere la impuls, să încerce să gândească foarte bine pașii de investiții și să se gândească că aceste investiții trebuie să fie pe termen lung.

În ultimii ani, așa cum spuneați mai devreme, am încercat să acoperim aceste necesități de educație financiară, începând chiar de la grădinițe și practic, în ultimii șase ani, peste 500 de mii de români, indiferent de vârstă, au pășit pragul acestor ore de educație financiară. Ne bucurăm foarte mult că în acest mecanism sunt implicați toți colegii mei din rețea și din centrală care și-au dorit să fie traineri, inclusiv eu am participat la ore de educație financiară atât în liceul Gheorghe Lazăr, cât și în grădinițe, și la Universitatea Politehnica din București. 

Contează foarte mult să fii foarte aproape de români, să le înțelegi necesitățile și să le transpui pas cu pas în câteva reguli simple, prin care disciplina financiară a familiei să poată conduce la o viață mai bună. Da, ne bucurăm că există 11 aprilie, este un lucru extraordinar, marchează extraordinar de bine ideea de a avea o unitate a tuturor participanților în mediul economic, nu neapărat doar cel bancar, stat, instituții educaționale, să fim împreună pentru a marca această necesitate și această dorință de a aduce educația financiară la nivelul copiilor, părinților, oamenilor în vârstă, pentru că toate nivelele de vârstă au nevoie de această educație. Așa cum spuneați, pe 11 aprilie, anul acesta, am fost prezenți în 37 de orașe, 2500 de elevi au trecut prin ora de educație financiară, împreună cu 100 de colegi din Banca Comercială Română și împreună cu Asociația școlii de valori, am reușit să parcurgem acești pași sub umbrela EduFin Fest. Este un moment unic pentru faptul că în România se marchează un astfel de pas. (…) Aș vrea să vă spun că educația financiară este doar o parte din întregul ciclu de viață, trebuie să fim realiști, dar este o parte esențială, o parte prin care noi considerăm că putem schimba modelul de gândire, de înțelegere și, mai ales, de acțiune a românilor atunci când vorbesc de situația financiară a familiei, a copiilor, și acest lucru se întâmplă pe termen mediu și lung, și nu neapărat ca oportunitate pe termen scurt. 

Școala de bani BCR, împreună cu școala de business, pentru că am dezvoltat acest mecanism de educație și în zona de companii, va face toate demersurile necesare, astfel încât aceste acțiuni de astăzi se transforme în avantaje esențiale pentru întreaga societate din România. (…) Credem în educație foarte mult și vom sprijini în continuare acest model de educație financiară atât de important pentru România.

Întrebare moderator: Cum vedeți dumneavoastră relația cu școlile, cu instituțiile de învățământ, pentru că intrați foarte des în aceste școli?

Dana Dima: Acum șase ani când am pornit la drum ne-am gândit că o facem ca un program de voluntariat din partea băncii și am încercat, așa cum am spus, să fim prezenți în orice nivel educațional, de la copii foarte mici până la studenți deja. Eu am simțit la început o lipsă de încredere în ideea că această educație financiară ar putea fi adoptată de tineri ca fiind un element esențial. Pe măsură ce timpul a trecut, s-a constatat că foarte multe școli și universități din România, chiar și grădinițe, ne-au solicitat sprijinul de a fi prezenți. Bineînțeles, capacitatea noastră de a acoperi întreaga țară este mare, dar nu suficientă pentru a schimba România. 

De aceea, odată cu acest pas important, începând cu 11 aprilie, va trebui să formalizăm într-un mediu integra toate aceste eforturi, să nu fie doar Banca Comercială Română sau doar instituția de stat care susține, să fie un întreg mediul economic care să susțină acești pași, și da, cu siguranță, formalizarea acestui mediu de educație, care poate conduce la o monitorizare, un calcul de impact, va fi, de asemenea, foarte important. Aș vrea doar îți spun un lucru și cu asta închei răspunsul. Este extraordinar când copiii se întorc către tine și spun „când mai veniți la noi să ne povestiți despre bani?”. În momentul acela, într-adevăr, simți că ți-ai scopul, ai creat acea curiozitate nativă a copiilor de a învăța, mai ales de a înțelege ce înseamnă mediul economic.

(…)

George Tută: E timpul ca elevii și studenții din România să treacă de la abordarea tradițională, care știm cu toții că era defensivă, pe care societatea o asocia mai degrabă preocupărilor pentru bani. Înțelepciunea colectivă românească punea banii într-o relație cu un interes nelegitim, sau cel puțin nedemn de prețuire. Se spune că banul e ochiul dracului. Ce înțelegem de aici? Înțelegem în subtext că banul presupune dezumanizare și depărtarea de la calea cea dreaptă, însă valoarea supremă, cred eu că este munca, calea corectă în viață și cea aducătoare de izbăvire. (…) 

În 2022, după o pandemie lungă și un război la graniță, valoarea banilor trebuie mai bine și mai profund înțeleasă. În principiu, știm ce ne așteaptă și perioadă incertă, scumpirile, inflația sau dificultățile privind alimentarea cu energie, cel mai probabil, vor duce la creșterea costului vieții pentru toți românii. (…) Soluția este despre cum banii trebuie puși să lucreze pentru a se înmulți. Educația financiară este despre integrarea mai bună a finanțelor proprii, multe sau puține, sunt de acord cu doamna Dima, dar ele trebuie introduse într-un circuit economic mai avantajos. Iar generația nativă digital are cred că toate instrumentele necesare la dispoziție. 

Tinerii trebuie susținuți în educația financiară. La urma urmei, ei sunt motorul succesului pentru alte categorii mai largi de populație. (…) N-am apucat mai devreme să-i pun doamnei Dima o întrebare. Dacă îmi permiteți acum pe final, aș întreba dacă știe câți copii au cont și dacă au același comportament ca adulții? Țin să precizez că dintr-un studiu pe care le-am efectuat personal, doar 20% dintre cei care au cont chiar folosesc contul pentru mai mult de 2 tranzacții. Și o scurtă paranteză, cele două tranzacții, în general, sunt avansul și lichidarea.

Dana Dima: Undeva spre 30% dintre copiii care sunt în școli au deschis cont bancar, în special cei care primesc alocații și burse. La studenți, acest procent este mult mai mare, aproape de 70%. Este adevărat că așa cum întâlnim acest comportament la nivel de adult, aș putea spune că este un pic mai mult decât 20%. Practic, undeva spre 60-70% deja au început să folosească contul curent și cardul pentru mai multe tranzacții decât doar extragerea de salariu, pentru că despre aceasta era vorba. Ce observăm la copii, să știți, de aceea, eu rămân pozitivă, observăm la copii, mai ales în generația 14-18 și, bineînțeles, la studenți, atragerea de a efectua și operațiuni pe care încă nu le pot efectua în totalitate, după cum știm operațiunile cu cardul pentru copii sunt limitate. Au atragere, pentru că observă lucruri pe care le pot cumpăra și încet, încet, merg spre mediul online, dar suntem încă departe față de ceea ce ar trebui să fim. 

Întrebare George Tuță: Toți elevii care au conturi au categoric peste 14 ani?

Dana Dima: Da, pentru ceilalți copii nu avem decât conturi de economisire care sunt pe numele părinților. Există și aceste conturi sub 14 ani, ei pot primi alocației în timpul școlii, deci există conturi și pentru copii sub 14 ani, dar titularul acelui cont este părintele sau tutorele, dar contul poate primi alocație sub 14 ani.

Întrebare George Tută: Contul este pe numele…

Dana Dima: Da, există cont pe numele copilului, este limitat, dar titularul contului este părintele sau tutorele, în cazul în care acesta există. Există copii în școlile generale care primesc alocații de la stat, de la primării, din câte am înțeles, primesc acești bani în conturi atașate unui părinte. Dar ele sunt, din perspectiva legală, limitate ca și operațiuni, ei nu pot efectua operațiuni.

Citește și:

Andreas Schleicher, OCDE: Lumea financiară este cât se poate de reală pentru copiii de 15 ani / Părinții sunt o sursă foarte importantă de cunoștințe financiare, iar când părinții nu pot să-și îndeplinească rolul, școala trebuie să-și facă treaba

Cum poți să îi ceri unui copil de clasa a V-a să facă un raționament deductiv, când raționamentul deductiv apare în creier abia la 14 ani? Copilul va învăța mecanic, spune psihologul Raluca Anton / Ce și când le spunem copiilor despre bani

Competențele propuse în Strategia de educație financiară: Copiii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare

Un român din cinci este foarte interesat de finanţe – Sergiu Manea (BCR) / Unu din patru aplică reguli de educaţie financiară în viaţa de zi cu zi – studiu