Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat aseară la Digi24 că un posibil factor pentru care românii nu se vaccinează poate fi reprezentat de rezultatele slabe la testărilor PISA: „Acele cifre ale testelor PISA care ne arată că 43% dintre copiii de clasa a VIII-a nu stăpânesc bine științele, de exemplu, sunt lucruri care ne arată că ceva grav se petrece în societate”.
Aceasta a mai completat că „Faptul că a proliferat atât de mult mesajul antivaccinist și că nu am utilizat rapid mesaje anti-dezinformare este un alt aspect. Probabil că este un cumul de factori care a determinat acest rezultat slab al campanie de vaccinare”.
Putem spune că la noi semințele campaniei anti-vaccinare „au mers pe un teren mai fertil decât în alte țări”, a afirmat Mihăilă.
Declarația completă:
“Moderator: De ce credeți că suntem vicecampioni europeni la non vaccinare? Suntem mai proști, suntem mai prost educați, suntem mai reticenți, suntem mai deschiși la dezinformare? De ce?
Ioana Mihăilă: Probabil că este un cumul de factori. Probabil că și acele cifre ale testelor PISA care ne arată că 43% dintre copiii de clasa a VIII-a nu stăpânesc bine științele, de exemplu, sunt lucruri care ne arată că ceva grav se petrece în societate. Faptul că a proliferat atât de mult mesajul antivaccinist și că nu am utilizat rapid mesaje anti-dezinformare este un alt aspect. Probabil că este un cumul de factori care a determinat acest rezultat slab al campanie de vaccinare.
Moderator: Credeți că putem spune astăzi, pe 30 august 2021, că în România campania antivaccinistă a avut un succes mai mare decât campania pro vaccin?
Ioana Mihăilă: Putem spune că a avut un succes mai mare decât în alte țări campania antivaccinistă. Da, putem spune că la noi semințele au mers pe un teren mai fertil decât în alte țări.
Moderator: Ce ar fi trebuit să se întâmple diferit? Adică e clar că cu oamenii aceștia, teren mai fertil cum spuneți, ar fi trebuit ca cineva să vorbească mai pe limba lor, altfel decât a făcut-o acum. Cine?
Ioana Mihăilă: Probabil că și comunicarea poate fi ameliorată. Cred că cei care sunt cei mai aproape de comunitate: medicii de familie, preoții, primarii, profesorii pot să comunice mai eficient, pentru că transferul de credibilitate fiind în comunitate s-ar putea să fie mai eficient decât noi vorbind la televizor. Dar, în plus tocmai în ordonanțele care au fost trecute astăzi, am încercat și să acoperim grupe populaționale pentru care mesajul poate nu s-a propagat atât de bine. Așa că dăm aceste stimulente de vaccinare care presupun bonuri de masă pentru persoanele care se vaccinează cu schemă completă de acum încolo.”
Context
La testele PISA 2018, elevii români au înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, având o performanță în scădere față de precedentele runde PISA la toate cele trei domenii de testare – citire, matematică și științe. La Citire, România obținea un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de PISA 2015 și cu 10 Puncte față de PISA 2012. Rezultatul României la Citire era cu 59 de puncte sub nivelul mediei OECD.
Procentul de analfabetism funcțional a fost de 44%, în medie, în creștere față de 2015.
Definiție – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (Sursă: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)