Psihologul clinician și psihoterapeutul Domnica Petrovai a atras atenția asupra procesului de învățare al elevilor care este afectat atât de burnoutul profesorilor, cât și de faptul că elevii au dificultăți în a depune efort să învețe. Declarația a fost făcută la Conferința Națională „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”. Aceasta s-a desfășurat pe 15 octombrie 2024, la centrul cultural ARCUB Gabroveni din București, cu participarea a peste 160 de profesori.
- Domnica Petrovai este psiholog clinician și psihoterapeut, cu o experiență de peste 26 de ani în domeniu, coautorul primului curriculum de consiliere educațională din România, precum și al primului manual de consiliere școlară.
- Un raport al Ministerului Educației, publicat pe 31 decembrie 2024, arată că sprijinul emoțional este principala nevoie a liceenilor din România, ce resimt presiuni legate de performanță sau relații, consideră consilierii școlari.
Domnica Petrovai spune că atât starea emoțională a elevilor cât și cea a profesorilor are un impact asupra procesului de învățare la școală.
„Două treimi dintre profesori au stări de epuizare, așa-numitul burnout, de anxietate, depresie, care face dificil procesul de învățare și relaționarea cu copiii”, a spus Domnica Petrovai. În același timp și copiii se confruntă cu dificultăți când vine vorba să depună efort în procesul de învățare. „Copiii au din ce în ce mai puțin confort cu disconfortul lor, iar (…) sănătatea emoțională a copiilor depinde foarte mult de sănătatea emoțională a adulților: părinți în primul rând, dar și profesori”.
Presiuni legate de performanță la un test se pot observa în ultimii ani, potrivit psihoterapeutei. „40% dintre adolescenții din școlile din România au un grad moderat de anxietate, 20% depresie și unul din doi copii au dificultăți emoționale de intensitate medie-superioară, în situații de examinare. Ce înseamnă asta? Sunt foarte mulți profesori care ne și împărtășesc faptul că cel puțin în ultimii ani sunt mulți copii care au reacții intense de anxietate, disproporționate cu examinarea sau cu sarcina de învățare. Da, copii care au atacuri de panică pentru că nu au știut la un test”, a spus Domnica Petrovai.
VIDEO Discursul susținut de Domnica Petrovai la conferința „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”:
„Aș vrea să încep un pic cu un context, apropo de cum îi pregătim pe copii pentru viitor. Cu siguranță aveți acces la toate aceste date: 40% dintre adolescenții din școlile din România au un grad moderat de anxietate, 20% depresie și unul din doi copii au dificultăți emoționale de intensitate medie-superioară, în situații de examinare. Ce înseamnă asta? Sunt foarte mulți profesori care ne și împărtășesc faptul că cel puțin în ultimii ani sunt mulți copii care au reacții intense de anxietate, disproporționate cu examinarea sau cu sarcina de învățare. Da, copii care au atacuri de panică pentru că nu au știut la un test.
E important să țineți cont de toate aceste date, apropo de cum îi putem pregăti pentru viitor. E și factorul ce ține de rolul părinților, foarte mulți părinți au devenit extrem de protectori. Ce înseamnă asta? Copiii au din ce în ce mai puțin confort cu disconfortul lor și dificultăți în a depune un efort în procesul de învățare. Deci cumva acesta este contextul în prezent și e important să ținem cont.
Și acum să ne uităm un pic și la datele pe care le avem din experiența directă cu profesorii, pentru că sănătatea emoțională a copiilor depinde foarte mult de sănătatea emoțională a adulților: părinți în primul rând, dar și profesori. Și datele pe care le avem apropo de școală ne arată că, din păcate, două treimi dintre profesori au mai degrabă stări de epuizare, așa-numitul burnout, de anxietate, depresie, care sigur că face dificil procesul de învățare și relaționarea cu copiii. Da, ce înseamnă cele două zone de date? Deci, pe de o parte dificultățile copiilor în prezent și pe de altă parte dificultățile profesorilor.
Asta ne arată că e nevoie să ne gândim la școală și dintr-un alt punct de vedere și să regândim școala. Pentru ca învățarea să fie eficientă și să copii să aibă performanțe, școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică. Ce înseamnă siguranță psihologică, mai ales pentru adulți? Înseamnă un sentiment de apartenență. Este opusul izolării și singurătății pe care mulți profesori îl resimt în școală.
Înseamnă un sentiment de colaborare și știu că într-o mică măsură în școală există colaborarea de care au nevoie profesorii, acesta e al doilea punct foarte important.
Siguranța psihologică mai e dată de încredere și încredere înseamnă mai degrabă deschiderea către conversații dificile, incomode, pe care profesorii să le rezolve într-un alt mod. Pentru că apropo de abilitățile de care au nevoie copiii în prezent, dar și în viitor, sunt tocmai aceste abilități de a colabora.
Iar colaborarea se învață observându-i pe adulți. Adică așa cum, de exemplu, nu putem preda empatia într-o oră despre empatie, nu putem preda încrederea sau colaborarea, fără ca acești copii să experimenteze alături de profesori și părinți ce înseamnă colaborarea sau rezolvarea de probleme. Deci, practic, pentru că viitorul e incert, impredictibil, să ne putem adapta mai ușor este nevoie, pe de-o parte, copiii să își dezvolte aceste resurse emoționale și relaționale, dar datele ne arată că, din păcate, au o fragilitate emoțională crescută și e nevoie de mult mai multă muncă cu părinții, din punctul meu de vedere, dar și cu profesorii, de a-i susține mai mult în efort și a crește confortul cu disconfortul, pe de o parte, și pe de altă parte școala să devină acel spațiu de siguranță, în primul rând pentru profesor. Pentru ca ei să poată oferi copiilor, tinerilor, acele contexte care să-și dezvolte resursele emoționale și relaționale de care au nevoie”, a afirmat Domnica Petrovai.
Citește și:
Domnica Petrovai: Școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică. Înseamnă un sentiment de apartenență, opusul izolării și singurătății pe care mulți profesori îl resimt în școală
Redacția
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Ștefan Lefter
12 comments
Nicu, poate pui și tu botul pe carte, dai zeci de examene și te faci profesor, așa că să dormi și tu la catedră, să iei salariu fără să faci nimic.
Sau tu ești dela care primește bani de la stat pentru că stai cocoțat în vârful patului.
Poate reușești tu să faci din căcat bici, că profesorii actuali nu reușesc.
Ce mai contează? Nu a contat niciodată starea mea de bine. Am intrat in burnout si nu a contat. Toti ne vor roboti cu atata hartogaraie si procese verbale. Cu parinti nesimtiti si recalcitranți. Sa nu iti mai doresti sa traiesti si sa nu mai vezi luminita de la capătul tunelului. Sa simti ca te duci la școală unde te așteaptă numai probleme, țipete din partea directorimii, rautati inumane din partea asa zisilor colegi.
Nu mai am orgolii de cariera. Dupa o varsta vrei liniște si oameni de calitate. Vrei sa TRĂIEȘTI. SA SIMTI.
Am venit sa scriu aici pentru ca stirea asta a venit in feedul stirilor din google.
Oamenii cu adevărat umani, cu bun simt, oameni care nu au pile, acestia nu mai rezista la valul de nesimțire, pupincurism, politic infiltrat.
E RAU DE TOT. Dar nimeni nu o recunoaște. Toti stau sub masca lor ingrata si parvenita. Toti dau din coate sa le fie numai lor bine. Pandemia a scos la suprafata tot ce e inuman in asa zisii oameni. Trec zilele incat vrei weekend ul sa fii numai cu tine si pasiunile tale, ca o supapa. Ca un refugiu din bubele societatii atat de bine descrise de Arghezi.
Mi-a spus o prietena studentă la master undeva că a fost singura din grupa ei care chiar a făcut un referat singură, ceilalți cu Chat GP. profesoara i-a pus pe toți ceilalți să refacă și ei refăceau tot cu chat și iar li se cerea să refacă. dezolati, scriau pe grup: “iar mi-a spus că 90 la sută din referat e copiat, ce să fac?”
Eu aș intra in depresie doar să fiu nevoită să VERIFIC dacă lucrările elevilor mele sunt copiate de undeva. să îmi și iasă că sunt plagiate toate, cred că i-aș bate cu rigla pe toți:))) și vorbim despre ADULȚI. Nu știu cum de a ajuns lumea în halul asta.
deci, ” profesoara” i – a pus sa refacă……nu i – a notat pt copiat… !? serios? plus că s – a generalizat metoda ” portofoliu” și la gimnaziu, mai mult, le cer ” profii” tipărite!!!!. WTF???? și mai dam ” vina ” pe elevi în ac parodie..
.incredibil!
. ca și cu artificiile in ceata.. le – au dat românii pe toate câte le- au avut….
..că nu era important sa le și vadă, important era să le dea .. :))
Stimabile, portofoliul nu il cer profesorii ca nu au ce face. Ministerul il cere prin regulamentul rofuip. Du-te si cearta – te cu el.
Pe de alta parte, zi mersi sa e tiparit la imprimanta. Sunt parinti care comenteaza ca ii pui pe copchii sa copieze informatia. Pe cine sa mai impaci?
Nu îi pasă nimănui.
Acest subiect este tabu în școala românească si la Ministerul Educației.
Chiar și la consultul medical anual.
Daca la consultul anual majoritatea ar raspunde cu ADEVARUL, GARANTAT nu ar mai avea resursa umana. Asta e adevarul crunt si realitatea la care ne-au adus cei 35 dr ani de asa zisa democratie.
Și ministerul educație zice că trebuie desființate examenele de admitere la facultate.
Sunt foarte mulți psihologi cu probleme psihice grave, în curând vor fi și mai mulți.
Elevii din Romania au astfel orarul:-învățământ primar au 20 ore cursuri ,teme 2 ore pe zi ,deci în medie 6 ore pe zi activitate;
– învatamant gimnazial au între 25-27 ore cursuri ,teme 3- 4 ore pe zi,in medie 8 ore pe zi activitate;
-învățământul liceal 30-35 ore cursuri pe saptamana,4-5 ore pe zi teme,in medie 9 -10 ore pe zi activitate.Adaugati și meditațiile de 2-4-6 ore pe săptămână.
Cucoana ,trezește te profesorii au 16-18 ore pe săptămână cursuri ,iar cei mai mulți nu fac nimic după cursuri,nu corectează teste,nu corectează teme,nu și pregătesc lecțiile,refuza sa completeze și carnetele de elev,nu fac ședințe cu părinții,refuza participarea la cursuri profesionale ,refuza participarea la examenele naționale,………etc,in concluzie refuza aproape toate activitățile cu implicare în școală.Așa că în Romania elevii suferă de oboseala cronică.Voi profesorii ,toti vreți ore multe doar pentru elevi,in rest pentru voi nimic,v doar 3-4 ore pe zi la școală și apoi la fara un sfert rupeți ușa.Invatamantul românesc este pentru bunăstarea profesorilor și exploatarea elevilor. Vorba cuiva,sictir cu văicăreala .Acum o sa veniti să vă apărați,că eu sunt in nebun și voi o sa vă victimizați ,că elevii și părinții ,pardon părinții și plozii lor,sunt vinovați pentru tot .Dar părinții și copiii n au fost educați tot de voi ?
Nu, elevii si parintii au fost educati de televiziunile tembelizatoare cu manelizare, cocalarism, parvenitism, destrăbălare, lipsa de valori. S-a trezit si Nicu piticu’ sa comenteze pentru ca,, plodul” lui (citez fix din cuvintele tale) freaca menta pe telefon la școală in loc sa fie atent la ore, vesnic gargaragiu si cu tupeu de golan.
Hai, lasa-ne cu narativa auzita la televiziuni. Nicule, trezeste-te, dezvolta-ti gandirea critica, aduna neuronii in careu si pune-i sa mai faca pui, ca ai nevoie.
Da, stiu, tu le stii pe toate, tu esti buricul pamantului. Vino, mai, in invatamant, ca e nevoie de tine. Sa te vad eu atunci.
Doamnă Petrovai, se auzea că burnout-ul nu e așa frecvent și nici la toți care se plâng de el. La 5-6 ore de predat fără navetă cum sa se epuizeze încât să nu poată funcționa?!?
O fi, nu zic nu. Ajutați-i dar nu dați vina pe burnout, mai sunt și altele, ca neputința, epuizarea de la propria furie sau urlete, pierderea vocii de prea mult dictat, înghițitul in sec la apucăturile dir., lipsa somnului de la meditații sau hartogarie, etc. O psihodramă pentru grupuri de profesori, ceva. A venit vreun profesor sa vă ceară sprijinul in anii dvs de carieră (altfel decât să se plângă)? Câți?
Elevul simte imediat intenția de a colabora a profesorului. Întâi forțează, testează limitele (“Ia sa vad, ăsta mă lasă să copiez?”, “ia să văd, suportă întrebările sau să îi spun că nu înțeleg?” etc.) Apoi află regulile sau se izbește de ele direct și cu repercursiuni. Abia apoi incepe să colaboreze cu profesorul, dacă au cu cine. Copiii sunt flexibili, profesorii să fie sănătoși.
Sunt felxibili ,sunt ,cum sa nu fie!!Sunt cei mai mutilați doar noi restul nu ne dam seama.Vai de noi cu voi!!