Inspectorul școlar general al județului Dolj, liberalul Daniel Alexandru Ion, a avut un derapaj pe scena conferinței SuperTeach de sâmbătă, organizată la Craiova. Acesta a spus că la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu”, la care a fost profesor în ultimii ani, nu vin cei mai pregătiți elevi, „nu sunt cei mai buni”, iar explicația oferită a fost că „sunt elevi din satul Plosca, județul Teleorman, din satul nu știu care, din județul Vaslui, din satul nu știu care, din județul Botoșani”.
Daniel Ion este membru în biroul politic al PNL Craiova și a fost numit inspector școlar prin detașare în interesul învățământului în anul 2021. Acesta a candidat la concursul de directori în ediția 2022 și a obținut, în timpul mandatului de la șefia inspectoratului, postul de director al celui mai cunoscut colegiu din Craiova, Colegiul Național „Carol I”.
Inspectorul școlar a spus că preferă să vorbească în calitate „de dascăl”, nu de inspector: „vreau să cred că particip aici în calitate de dascăl, nu în calitate de inspector școlar general, astea sunt poziții pe care le ocupi vremelnic și în care încerci să dai tot ce ai mai bun, pe măsura posibilităților”. Apoi Ion și-a prezentat parcursul în carieră.
Redăm o parte din discursul inspectorului școlar general.
„Sunt profesor de matematică, am lucrat de-a lungul carierei în mai multe de unități școlare: și într-un liceu tehnologic, și într-un colegiu, am avut privilegiul de a fi propus pentru a face parte dintr-o echipă, în 2009, (…), a declarat Daniel Ion
Diana Bușoi și Mihaela Moțățeanu au fost cele două doamne care m-au extras și mi-au oferit posibilitatea de a învăța multe alături de o echipă deosebită din care au făcut parte și doamna Năstase și Claudiu Petrino, eu și doamna Brumar, nu mai zic Diana și alți colegi, colegi de la care am avut de învățat. După care am revenit la catedră, mi-am făcut meseria de dascăl, meseria pe care o fac zi de zi cu mare drag. Cred că a fi dascăl și a fi recunoscut în lumea noastră, a dascălilor, drept un profesionist, e o condiție de bază pe care ar trebui să o îndeplinească fiecare dintre cei care doresc, sau ocupă vremelnic funcții de conducere. Mai important decât orice este acest fapt.
Am avut privilegiul de a lucra într-un liceu, Colegiul „Ștefan Odobleja”, pentru o perioadă de doi ani în care cred că am făcut ceva, am adus oarece schimbare. După care lucrurile nu au mai fost așa frumoase cum au fost la început.
Știți, eu văd viața așa, cu urcușuri și coborâșuri, azi ești sus, mâine ești jos, poimâine ești iarăși sus, important este să ai o gândire pozitivă și chiar și în momentele grele, în momentele de cădere, să privești către viitor și să gândești pozitiv. Pentru că viața, dacă ești corect, îți va oferi a doua șansă, a treia șansă și așa mai departe. Și după această experiență am plecat iarăși la catedră, de data aceasta într-un altfel de sistem.
Mărturisesc, nu am făcut stagiul militar la momentul potrivit, am fugit de armată… ca să nu spun ca cine, dar până la urmă viața m-a făcut să ajung profesor într-un liceu militar. Și credeți-mă că într-un colectiv mic, creat de la zero de către un model pentru dăscălimea din țara aceasta, de către domnul Petrescu Zamfirică, m-am simțit pentru prima dată dascăl cu adevărat. Nu că nu m-aș fi simțit bine peste tot pe unde am fost, dar acolo a fost momentul în care chiar m-am simțit dascăl cu adevărat. O atmosferă minunată, un colectiv mic, inimos, în care toți, sub conducerea domnului Petrescu, am dat tot ce am avut mai bun din noi și am obținut rezultate, să spunem, neașteptate. Într-o școală pornită de la zero, an de an, procentul de promovare la examenul de Bacalaureat a fost de sută la sută.
Dar lucrurile astea nu s-au obținut așa, pentru că veneau copii foarte buni. Foarte mulți trăiesc cu impresia că la liceul militar se face performanță pentru că elevii sunt foarte bine pregătiți. Nu-i așa. Să știți că sunt elevi din satul Plosca, județul Teleorman, din satul nu știu care din județul Vaslui, din satul nu știu care din județul Botoșani, sunt copii proveniți din toate tipurile de medii, cu posibilități materiale și fără posibilități materiale. Nu sunt cei mai buni, dar noi, cei care lucrăm acolo să știți că încercăm să ne facem treaba așa cum cum ar trebui să ne-o facem cu toții.
Bun, într-adevăr avem parte de un sprijin al celor din armată, să spunem, pentru că noi suntem dublați acolo de profesorii, de colegii noștri din cadrul unității militare de care aparține, dar să știți că și noi facem eforturi deosebite.
Diferențele constatate de mine între cele două sisteme, între sistemul civil și sistemul militar nu sunt foarte mari. Din punct de vedere legislativ, ele sunt mici. Doar că lucrurile acolo nu se întâmplă pe hârtie, lucrurile acolo se întâmplă și ceea ce scrie pe hârtie se transpune în realitate. Vorbim de o școală ca afară, am ales să continui munca de dascăl începând cu anul școlar următor într-o altă școală, o școală de care mă leagă multe și anume Colegiul Național Carol I. Am ales să plec dintr-o școală unde lucrurile sunt la linie, ca la carte – nu perfecte, că nicăieri nu sunt lucrurile perfecte, dar foarte apropiate de această perfecțiune – să fac un pas și să merg mai departe în școala în care m-am format. Începând cu 1 septembrie anul acesta voi fi dascăl la colegiul pe care l-am absolvit în urmă cu 25 de ani. Mă întorc acasă, la Colegiul Național Carol I.
În video, găsiți momentul la minutul 17:20:
Inspectorul general școlar al Inspectoratului Dolj, Daniel Alexandru Ion, a candidat la concursul de directori de școli pentru unul dintre posturile rămase vacante în prima etapă – cel de la Colegiul Național „Carol I”. Reprezentantul Ministerului Educației în teritoriu a luat nota 9,20 la proba scrisă, iar când a fost contactat de Edupedu.ro, Daniel Alexandru Ion a declarat că prin participarea la concurs „legitimez cumva poziția mea aici”, la inspectorat: „Mi s-a părut un lucru de responsabilitate din partea mea să particip la acest concurs, pentru că atât timp cât sunt inspector general și merg în fața colegilor care au participat la concursuri, legitimez cumva poziția mea aici”. Cu toate acestea, el spunea atunci, în febriuarie 2022, că nu este convins dacă vrea să meargă până la capăt cu acest demers, lăsând de înțeles că este mai degrabă o ambiție personală. De fapt a mers până la capat și a obținut postul, din care acum este suspendat pentru mandatul de inspector școlar general.
Acesta mai fusese director interimar, detașat de inspectoratul pe care apoi l-a condus, tot la Colegiul Național „Carol I” în perioada 11.01.2021-09.09.2021, potrivit declarației de avere depuse.
Daniel Ion este și organizatorul, în calitate de șef al ISJ Dolj, al Olimpiadei Naționale de Franceză, unde s-a găsit un “țap ispășitor” pentru condițiile dezastruoase de cazare și masă ale elevilor într-un cămin nereabilitat din Craiova – inspectoarea de limbă franceză a fost dată afară din inspectorat, deși comisia de organizare era condusă de șeful inspectoratului școlar. Tot Daniel Ion a fost și șeful comisiei de anchetă. Edupedu.ro a relatat pe larg cazul.
- La 2 zile după publicarea imaginilor, într-un interviu pentru Edupedu.ro, inspectorul general școlar de Dolj, Daniel Ion, președinte al comisiei, a spus că „trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitatea. Nu pot să dau vina pe cineva. Poate am greșit fiecare dintre noi într-o anumită măsură”.
- Ministrul Educației a cerut lămuriri privind cazarea elevilor la căminul Colegiului Economic Gheorghe Chițu din Craiova. Sorin Cîmpeanu a anunțat că a cerut explicații de la toți inspectorii județeni care au organizat cele 79 de olimpiade naționale și că, într-adevăr, un semn de întrebare se ridică privind condițiile de cazare de la Olimpiada de limba Franceză la Craiova.
- Comisia de organizare a Olimpiadei Naționale a fost condusă de inspectorul general, Daniel Ion, iar potrivit declarației sale pentru Edupedu.ro comisia de anchetă care verifică modul în care a fost organizată Olimpiada este condusă tot de el.
- De remarcat că inspectorul șef nu a primit nici o sancțiune în urma acelor incidente.
Alexa Stănescu
Redacția
Ștefan Lefter
Andrei Popa
5 comments
“In pomul care nu da roade, nu arunca nimeni cu pietre” (Proverb romanesc)
Bietul Daniel a uitat să mențoneze că datorită meritelor deosebite, susținute de onor partid la guvernare, a reușit în ultimii ani să reușească și la concursul pentru gradație de merit. De asemenea a uitat să spună cum într-un liceu tehnologic a reușit să ridice elevii de la nota 2 la evaluare la matematică la nota 9 la bacalauret! Sau poate nu a uitat, deoarece dânsul a avut privilegiul de a lucra numai în colegii de elită. Privilegiații noștrii=parveniții și fățarnicii urmași ai comuniștilor.
Părerea mea personală (nu vreau să jignesc pe nimeni) e că cei care se auto-intitulează ”dascăli” sunt cei mai nepricepuți profesori. Conotația cuvântului nu mai are legătură cu nimic din secolul XXI, iar unii îl folosesc pentru a da impresia falsă că sunt umili și nu vor să-și depășească nivelul, în timp ce sunt extrem de convinși de exact contrariul.
D-l inspector, un profesor de matematică ce a fugit de armată dar a ajuns – din greșeală – profesor tocmai la un liceu militar, a uitat deja că liceele militare, pedagogice, și în general cele vocaționale sunt extrem de căutate exact de cei mai buni copii, care concurează mai mulți pe un loc pentru a intra în aceste licee. De unde vin, care e situația lor acasă contează puțin spre deloc – copiii aceia își câștigă locul cu greu, fiind motivați de avantajele pe care le au la absolvire (locuri de muncă garantate și bine plătite, în principal, în comparație cu restul absolvenților).
Nu vreau să presupun în ce fel își face meseria la catedră, în acele puține ore de predare care îi revin ca inspector, sau cum și-o făcea pe când nu era ”extras într-o echipă” (cine vorbește așa?!). Dar n-ar strica să se uite bine într-o oglindă și să se gândească dacă nu e cazul să-și recunoască prejudecățile, care îi influențează cu siguranță deciziile, și să facă niște schimbări cât mai e timp.
Funcția nu e veșnică, iar ”spatele” său politic n-o să-l acopere la infinit. Dar poate asta e România Educată pe care o construiește dânsul cu ”echipa” sa? Ce-ar fi să-i luați un interviu cinstit, EduPedu, neținând cont de partidul politic din care face parte?
Pentru o publicație care se respectă (de fapt, pentru oricare ar fi ea), mi se pare nedrept să “vânezi” exprimările mai puțin fericite, să pui sub lumina reflectoarelor doar partea mai puțin placută din tot ceea transmite un dascăl (care, așa cum spune chiar el, ocupă vremelnic o functie!), care a ales să fie alături de aproape 200 de profesori, fără niciun interes, în afara programului de lucru. Din articol reiese clar respectul său față de echipa din care a avut privilegiul să facă parte, pentru omul și profesionistul care a pus bazele Colegiului Militar din Craiova, mândria de a pregăti copii care se autodepășesc, obținând procent de promovabilitate la examenul de bacalaureat de 100% (in conditiile media pe tara nu depășește 70%), iar copiii care au fost admiși nu provin doar de la școli “buricoase”, ci din toate mediile (ultima medie de admitere la acest colegiu fiind un pic peste 7.50). Și totuși acești copii, de-a lungul celor 4 ani, sunt încurajați de dascălii lor, sunt ajutați, se pregătesc, perseverează și finalizează cu succes studiile liceale (fără a avea nevoie de 4 meditații pe săptămână plătite de familie, fără a fi împinși de la spate de părinți, ci pur și simplu prin munca lor la școala și cu ajutorul unei echipe inimioase care alege să vadă ce e mai bun în ei).
Eu am fost unul dintre acesti copii de la țară, într-o școală în care biblioteca nu era deschisă și nu se împrumutau cărți (că se rup!!!), iar părintii mei nu si-au permis sa mă pregatească decât la matematică in semestrul al II-lea al clasei a VIII-a. Ca și unii dintre copiii de la Militar, și eu am intrat pe ultimele locuri la liceu (cu putin peste 7.50), iar diferenta intre mine si colegii mei de liceu mai “norocoși” si efortul pe care l-am depus pentru a face față liceului au fost considerabile (iar la Mate, pentru bac, părinții mei si-au permis, de data asta, sa îmi plătească meditațiile pentru un an intreg, in ultimul an de liceu).
Asa ca depinde de noi din ce perspectiva alegem sa privim lucrurile și, mai ales, oamenii. Unii aleg să facă ceva chiar și cu riscul de a greși. Am un citat pe care mi-l amintesc des: “Faptul că nu poți face totul nu este o scuza pentru a nu face nimic.”
Așa că sper ca fiecare dintre noi să facem câte puțin pentru a construi o școală (și o țara!) mai bună pentru TOȚI copiii noștri.
Foarte frumos, domnule inspector! Carevasăzică veniră ăia din Plosca, Teleorman, Vaslui și vă stricară feng șuiu. Păi nu dădură și ăia concurs, domnule inspector? Nu luară medii mari și îi primirăți la ditai colegiul? Ceilalți, craiovenii de exemplu, sunt toți foarte buni, iar amărâții fără posibilități materiale și din medii dubioase au fost pe ultimele locuri?
Domnul inspector a vrut să îi laude pe profesorii de la militar, așa că a inventat niște elevi slabi pe care, prin eforturile lor – și cu ajutorul disciplinei militare, despre care nu pomenește nimic – i-au făcut să ia bacalaureatul.
În realitate, acolo chiar merg copii foarte buni și rămân foarte buni în principal datorită disciplinei militare impuse.