În prima zi de facultate la Universitatea din București, David Popovici își dorește o experiență de student cât mai normală și nu crede că există educație fără sport și sport fără educație. „Îmi doresc să mă educ și cred că e o foame de cunoaștere pe care fiecare dintre noi ar trebui să o hrănească. Am încredere că sistemul de învățământ românesc poate ajuta și poate începe să investească în tineri, poate avea mai multă viziune”, a declarat David Popovici, într-un interviu realizat de Anamaria Nicola, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București.
„Indiferent câtă infrastructură, oricâte studii avansate aș fi putut avea în Statele Unite sau în alte țări, aș fi pierdut acest element extraordinar de important pentru mine, și anume relația pe care o am cu antrenorii mei”, explică David Popovici alegerea de a studia în România.
În același timp, are încredere că sistemul de învățământ românesc poate ajuta și poate începe să investească în tineri, poate avea mai multă viziune:
„Faptul că Universitatea București a început cu acest program, cu bursele de excelență pentru olimpici, e un semn bun. E un început foarte bun și e un pas mare pentru noi, cei care vrem să le îmbinăm, și performanța, și educația în România. Știu despre situațiile multor sportivi care au trebuit să aleagă între educație și între sport, neputând să le facă pe amândouă. Din fericire, încă din liceu, în școala gimnazială, chiar am avut parte de profesori care m-au înțeles, m-au susținut, m-au ajutat.
Nu cred că există educație fără sport și sport fără educație și nu aș vrea să ajung într-un punct în care sunt un sportiv extraordinar și atât. Îmi doresc să mă educ, îmi doresc să cunosc cât mai multe, să învăț despre cât mai multe și cred că e o foame de cunoaștere pe care fiecare dintre noi ar trebui să o hrănească, să arunce cărbuni cumva acolo întotdeauna”, spune David Popovici.
Interviul cu David Popovici, realizat de Anamaria Nicola, lector universitar dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București:
„Anamaria Nicola: Dublu campion mondial și triplu campion european la seniori, de trei ori campion mondial și de șapte ori european la juniori, invitatul meu de astăzi deține un record mondial la seniori și 10 la juniori la înotul de performanță, dar astăzi este doar unul dintre miile de boboci care așteaptă cu nerăbdare să dea un nou start în viața lor la Universitatea din București. Vorbesc, desigur, despre David Popovici, de astăzi, student la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București. Cum e pentru tine acest nou start?
David Popovici: Mulțumesc pentru super prezentare, de-abia aștept. Mă bucur că sunt aici, Astăzi o să fie festivitatea de deschidere, sigur o să fie mulți boboci ca și mine, cu multe emoții. E prima zi de facultate și de abia aștept să îmi cunosc colegii și să văd cum e viața de student.
Anamaria Nicola: La început, noi, ca profesori, când vorbim cu tinerii care ne vin boboci, descoperim că foarte mulți dintre ei au avut greutăți în a-și alege facultatea și drumul mai departe, pentru că nu știu exact ce vor să facă cu viața lor. Vreau să te întreb pentru tine, cum a fost acest proces despre care s-a vorbit mult, unde va studia David Popovici. Cum a fost pentru tine să iei decizia?
David Popovici: Pentru mine a fost destul de simplu, pentru că, din fericire, am putut să aleg un domeniu care mă pasionează foarte tare și anume psihologia și mă consider, poate, chiar, sper să fie un cuvânt potrivit, privilegiat, pentru că știu ce vreau să fac și de abia aștept să am oportunitatea, de fapt, ocazia, de a învăța despre asta cât mai multe.
Anamaria Nicola: Ți s-a oferit șansa să studiezi în străinătate și puțini sunt cei care o refuză. Care au fost motivele care te-au făcut să crezi că pentru tine este mai bine în România?
David Popovici: Motivele principale au avut foarte mare legătură cu faptul că noi punem foarte mult preț pe relația sportiv-antrenor, relația de la om la om, practic chimia pe care o avem între noi, între mine și toți antrenorii și oamenii din echipa mea, noi ce lucrăm împreună și indiferent câtă infrastructură, oricâte studii avansate aș fi putut avea în Statele Unite sau poate altundeva în alte țări, aș fi pierdut acest element extraordinar de important pentru mine, și anume relația pe care o am cu antrenorii mei.
Un alt factor foarte important a fost pentru că am încredere că sistemul de învățământ românesc poate ajuta și poate începe să investească în tineri și am încredere că putem avea mai multă viziune, de fapt, sistemul de învățământ românesc. Faptul că Universitatea București a început cu acest program, cu bursele de excelență pentru olimpici, e un semn bun. E un început foarte bun și e un pas mare pentru noi, cei care vrem să le îmbinăm, și performanța, și educația în România.
Anamaria Nicola: Și pentru că ai vorbit despre investițiile pe care universitatea decide să le facă în tinerii olimpici, cam cât contează pentru voi faptul că începe lumea să înțeleagă că aveți nevoie de sprijin pentru performanță pe toate palierele?
David Popovici: Este foarte important, pentru că sportul aș spune că e destul de neînțeles, în România, cel puțin și știu despre situațiile multor sportivi care au trebuit să aleagă între educație și între sport, neputând să le facă pe amândouă. Din fericire, încă din liceu, în școala gimnazială, chiar am avut parte de profesori care m-au înțeles, m-au susținut, m-au ajutat și acum, fiind și mai formal și mai oficial și chiar un program început de la zero, destinat către sportivi și de fapt olimpici, asta îmi de mare încredere că putem face lucruri bune.
Anamaria Nicola: Te-am auzit de multe ori vorbind despre importanța educației și voiam să te întreb, e clar că tu poți avea succes în viața ta profesională și fără partea de educație. Ce crezi că îți aduce în plus partea de educație, cu ce te ajută pe tine pe termen lung în viață să fii un om mai bun, un sportiv mai bun și un profesionist mai bun?
David Popovici: De fapt, cred că pot realiza o grămadă de lucruri numai prin sport, dar nu cred că mă pot realiza ca om doar prin sport, trebuie să le îmbini. Nu cred că există sau, cel puțin în viața mea, educație fără sport și sport fără educație și nu aș vrea să ajung într-un punct în care sunt un sportiv extraordinar și atât, îmi doresc să mă educ, îmi doresc să cunosc cât mai multe, să învăț despre cât mai multe și cred că e o foame de cunoaștere pe care fiecare dintre noi ar trebui să o hrănească, să arunce cărbuni cumva acolo întotdeauna.
Anamaria Nicola: Și faptul că ai ales psihologia se potrivește în asta, te va ajuta ca sportiv?
David Popovici: Absolut. Înotul, cel puțin, e un sport foarte individual, solitar, singuratic, aș spune. Suntem noi cu o dungă neagră de pe fundul bazinului și atât, între două și 4 ore pe zi și un mare factor determinant pentru a excela în acest sport este reziliența și ce se întâmplă în capul tău. Trebuie să ai mare grijă, trebuie să te cunoști pe tine, trebuie să fii în stare să treci peste niște momente foarte grele, de plictiseală, de oboseală. Asta e cel mai greu. Așa că aș spune că mult mai mult decât partea fizică este partea mentală, în sport în general, dar vorbesc și despre înot și așa că e foarte important să hrănim și mușchiul ăsta, să-l antrenăm.
Anamaria Nicola: Știu că îți dorești foarte tare să fii un student normal, exact ca și colegii tăi, dar cred că ești conștient și de puterea ta, de exemplu de profesionalism, de exemplu de reușită până la vârsta asta atât de fragedă și aș vrea să te întreb cum crezi că poți ajuta tu comunitatea Universității din București prin prezența ta aici? Te-ai gândit vreodată că totuși vei fi un model pentru colegii tăi?
David Popovici: De când am observat că pot deveni din ce în ce mai cunoscut și că expunerea mea se mărește, mi-am dorit să inspir, să am mare grijă la mesajul pe care vreau să-l transmit, să promovez obiceiuri sănătoase și obiceiuri care ne pot îmbunătăți viața și asta îmi doresc să fac și în cadrul universității. Știi, sună foarte oficial, dar eu am 19 ani. Sigur, marea majoritate a colegilor mei au tot 19 ani și sunt sigur că și dacă ei ar fi fost în locul meu și-ar fi dorit la fel să inspire și fix asta vreau să fac. Vreau să inspir, vreau să-i ajut și vreau să le arăt că se poate să le facem împreună și sportul, și educația.
Anamaria Nicola: Și la încheiere, te-aș întreba ce așteptări ai tu de la următoarea etapă din viața ta? Cum vrei să arate următorii trei ani.
David Popovici: Nu mi-a plăcut niciodată să îmi setez așteptări. Cred că a pornit de la sportivul David Popovici, nu de la mine neapărat, pentru că mi se pare că așteptările întotdeauna te pregătesc pentru a fi dezamăgit. Cu cât îți setezi niște așteptări mai sus, îți e mai greu să le atingi. Nu sunt pesimist, dar îmi place să mă surprind. Asta e perspectiva mea, cumva viziunea mea și abia aștept să văd cum e viața de student. Pur și simplu vreau să duc niște ani de facultate, de universitate cât mai normali, să mă pregătesc în același timp și pentru olimpiadă.
Flexibilitatea calendarului educațional ajută foarte mult sportivii, care trebuie să investească foarte mult timp în antrenamente și în concursuri, deplasări, cantonamente și așa că de-abia aștept să văd cum decurg acești ani. Sunt nerăbdător.
Anamaria Nicola: Îți mulțumim mult de tot pentru interviu și îți dorim să ai o experiență fabuloasă la Universitatea din București.
David Popovici: Mulțumesc, cât mai normală. Asta îmi doresc”.
3 comments
Altă rușine este și să accepți bătaia de joc care se perpetuează de 30 de ani încontinuu fără să cârtești când ăia care ar trebui să vadă interesul țării ne denigrează pe noi cetățenii și nu ne respectă!! Lasăți propaganda, o fi și în alte părți rău, dar noi îi întrecem pe alții cu mult, alții care fac eforturi să țină defectele sub control!
Mulțumim pentru încrederea ta David, în țara aceasta ne-am format ca oameni, are atâtea resurse și merită respectată (peste tot in țările lumii sunt lucruri pozitive si negative, ca să denigrezi și doar să arunci cu noroi in propria țară este o rușine si o josnicie… )
Îți doresc să ai puterea de a continua, indiferent de eventuale obstacole!
Anamaria Nicola e platita de conducere sa ia interviuri, sa faca reclama? Vai de capul ei! Fabuloasa, sigur ca da!