„Dincolo de orice discuție, trebuie să fim conștienți că succesul școlar al unui tânăr niciodată nu va depinde decât de profesori buni, elevi silitori, disciplină intelectuală, efort constant și respect față de profesori și elevi”, a declarat Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, în cadrul conferinței Smart Diaspora 2023, organizată la Universitatea de Vest din Timișoara.
Acesta a explicat de ce educația trebuie să fie o dinamică societală și ce se poate întâmpla în caz contrar. „Opinia mea este că educația trebuie să fie o dinamică societală și nu un serviciu public, precum apa, canalizarea ș.a.m.d. Iar dacă mergem într-o direcție, vom avea o societate care va fi generatoare de bogăție materială și spirituală. Dacă mergem pe cealaltă variantă, vom avea o societate care va fi producătoare și consumatoare de divertisment.”
„Dacă vom avea un sistem de educație bazat pe exigență, pe autoritate intelectuală, profesională și morală a profesorului, pe o verticală a autorității intelectuale în școli, pe un soclu moral solid, atunci educația va deveni o dinamică societală”, a precizat Funeriu.
Daniel Funeriu: Dincolo de orice discuție, trebuie să fim conștienți că succesul școlar al unui tânăr niciodată nu va depinde decât de profesori buni, elevi silitori, disciplină intelectuală, efort constant și respect față de profesori și elevi. Aud foarte multe discuții despre competențe transversale, despre tot felul de lucruri de genul ăsta și cred că sunt câteva decizii majore de luat. Prima decizie: vrem un sistem educațional bazat pe un fundament moral solid – și mă refer aici la tot ce înseamnă povestea plagiatelor despre care auzim tot timpul în România – sau vrem un sistem educațional așezat pe niște chestiuni administrative, pe tot felul de regulamente ș.a.m.d.
A doua decizie importantă: vrem un sistem educațional bazat pe exigență, pe autoritate intelectuală, profesională și morală a profesorului sau vrem un sistem educațional bazat pe autoritatea nimănui, eventual pe autoritatea copilului-rege și a părinților-școli?
A treia decizie importantă: vrem universități care să fie generator de excelență sau vrem universități care să fie servicii sociale, în care toată lumea care intră poate să ia o diplomă.
Sunt câteva decizii esențiale în funcție de care vom avea un tip sau altul de societate. Dacă vom avea un sistem de educație bazat pe exigență, pe autoritate intelectuală, profesională și morală a profesorului, pe o verticală a autorității intelectuale în școli, pe un soclu moral solid, atunci educația va deveni o dinamică societală. Altminteri, nu va fi nimic altceva decât un serviciu public, ca orice alt serviciu public. Opinia mea este că educația trebuie să fie o dinamică societală și nu un serviciu public, precum apa, canalizarea ș.a.m.d. Iar dacă mergem într-o direcție, vom avea o societate care va fi generatoare de bogăție materială și spirituală. Dacă mergem pe cealaltă variantă, vom avea o societate care va fi producătoare și consumatoare de divertisment. Deci, suntem în fața unei alegeri majore de societate, pe care să știți că nu o poate face niciun ministru, niciun prim-ministru, niciun președinte. Noi, ca societate, ca națiune, trebuie să luăm aceste decizii și trebuie să mergem pe ele o perioadă lungă de timp. Eu vă mulțumesc, îmi cer scuze că am făcut această remarcă mai îndelungată. (…)
Video, la minutul 36:
Citește și:
Educația nu se mai face, în țările care au succes, cu durere, spune Monica Mincu, cercetătoare româncă la Universitatea din Torino: Dacă elevii nu învață, vina este a noastră, nu a lor / Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?
VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?
Raluca Pantazi
I.N.
Mihai Peticilă
Redacția