VIDEO Curenții rip, pericolul ascuns de la Marea Neagră. Cum se formează și cum putem să ne salvăm dacă suntem trași în larg: Încercați să plutiți și să înotați paralel cu plaja, nu împotriva curentului – profesorul Florin Tătui de la Facultatea de Geografie a UB

„Suntem deja la începutul sezonului estival și turiștii au început să populeze plajele românești ale Mării Negre. Puțini însă dintre ei știu că aceste plaje ascund un pericol care este reprezentat de curenții rip”, care trag oamenii în larg cu viteze mari și produc decese anual, atrage atenția profesorul Florin Tătui de la Facultatea de Geografie a Universității din București într-un videoclip din seria „Doza de Știință”.

• Explicațiile integrale ale profesorului, redate mai jos în articol.

„Acești curenți sunt formați în anumite condiții specifice, printr-o combinație de morfologie submersă, deci de relief submers și de hidrodinamică, deci de comportament al valurilor și amintim aici anumite înălțimi, anumite perioade și anumite direcții ale valurilor”, explică profesorul despre formarea lor.

„În cazul nefericit în care sunteți prinși de un astfel de curent rip și simțiți că sunteți trași către larg, în primul rând, trebuie să rămâneți calmi, să nu vă agitați și să încercați cât mai mult posibil să plutiți, spuneam mai devreme că acești curenți nu ne trag la fund, ci plutim în cadrul lor către larg, e adevărat – cu viteze destul de mari.

În al doilea rând, încercați să agitați mâinile și să strigați după ajutor către cele mai apropiate persoane sau către salvamarul de pe plajă. Niciodată nu trebuie să încercați să înotați împotriva curentului. Întotdeauna trebuie să înotăm paralel cu plaja până în momentul în care simțim că nu mai suntem trași către larg de acești curenți și abia după aceea să înotăm spre plajă”, indică profesorul Tătui.

Profesorul mai spune și că gradul de conștientizare al pericolului este redus în România:

• „Trebuie să începem o discuție foarte serioasă la nivelul societății românești, legată de prezența acestor curenți rip, de faptul că trebuie să acceptăm acest lucru – că acești curenți există pe plajele românești – și de modalitățile prin care putem crește gradul de conștientizare a publicului larg în legătură cu pericolele exercitate de acești curenți și de soluțiile pe care trebuie să le aplicăm în viitorul foarte apropiat”

„Majoritatea salvamarilor cunosc foarte bine locurile în care se formează acești curenți rip. Deci, practic, dacă ești un turist și ajungi pentru prima dată într-un anumit sector de plajă, cel mai bine ar fi să ai o scurtă discuție cu salvamarul din zona respectivă și să-l întrebi despre eventualitatea de producere în ziua respectivă a unor astfel de curenți”, sfătuiește Florin Tătui.

O zonă cu curenți rip poate fi identificată „foarte ușor prin prezența spumei și dacă observăm că în patternul (n. red. model, tipar) general de spargere (a valurilor – n. red.) există o breșă, există o zonă în care nu se sparg, în care apa are o culoare mai închisă”.

„De asemenea, dacă nu sunt spargeri ale valurilor, însă observăm o anumită zonă în care există o instabilitate, adică apa este puțin agitată și identificăm și o curgere către larg, automat este un alt reper pentru identificarea unui curent”, a mai precizat profesorul.

Redăm explicațiile profesorului mai jos:

”Suntem deja la începutul sezonului estival și turiștii au început să populeze plajele românești ale Mării Negre. Puțini însă dintre ei știu că aceste plaje ascund un pericol care este reprezentat de curenții rip. Curenții rip reprezintă niște curenți de apă care sunt orientați către larg, deci către largul mării din zona de plajă spre largul mării, sunt niște curenți aproximativ perpendicular pe plajă și care se caracterizează printr-o curgere orizontală a apei. Acest lucru înseamnă că ei nu au o curgere verticală, turbulentă, deci nu sunt niște curenți care să tragă turiștii la fund, ci, din contră, sunt niște curenți care acționează în orizontul de suprafață și trag persoanele la suprafața apei către larg.

Acești curenți sunt formați în anumite condiții specifice, printr-o combinație de morfologie submersă, deci de relief submers și de hidrodinamică, deci de comportament al valurilor și amintim aici anumite înălțimi, anumite perioade și anumite direcții ale valurilor.

Cum se formează mai exact. În condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară, în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, ci un steag roșu galben, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg.

Iar acest gradient practic se descarcă către mare, în zona cu cea mai mică rezistență și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în morfologia submersă, în relieful submers. Printr-o analiză complexă de recunoaștere a modelelor de formare a acestor curenți rip, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție, noi am ajuns la concluzia că din aproximativ 34 de sectoare de plajă analizate, între Năvodari și Vama veche, totalizând aproximativ 40 km de țărm, aproximativ 55% din aceste plaje sunt afectate frecvent de curenții rip, în timp ce aproximativ 19% sunt afectate uneori de formarea acestor curenți. Deci practic putem spune că aproximativ 2/3 din sectoarele de plajă între Năvodari și Vama veche sunt afectate într-un fel sau altul de prezența și de dezvoltarea acestor curenți.

Curenții rip de pe plajele românești ale Mării Negre sunt curenți destul de puternici, adică din măsurătorile noastre ei pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0,4 – 0,5 metri pe secundă, cu viteze maxime instantanee de 1,5 – 1,6 m pe secundă. Ca să putem face o comparație, de exemplu, un înotător obișnuit cu experiență înoată cam cu 0,8 m pe secundă, un înotător olimpic cu aproximativ doi-trei metri pe secundă, iar viteza de curgere a apei într-un râu de munte este de aproximativ 1 – 2 m pe secundă, deci practic a înota împotriva unui astfel de curent e ca și cum ai încerca să înoți într-un râu de munte în amonte. Practic, nu ai nicio șansă să înaintezi.

Lățimea o curenților rip care se dezvoltă pe plajele românești ale Mării Negre este, în medie, de aproximativ 20 – 30 m, dar ei pot dezvolta și relații mult mai mari, care pot ajunge până la 60 – 70 m. Curenții se dezvoltă până la distanțe maxime măsurate de noi undeva 150 m față de linia apei, până la adâncimi de aproximativ 3 – 3,5 m. Cea mai mare frecvență și intensitate a curenților rip pe plajele românești ale Mării Negre se produce atunci când valurile vin din Sector estic. Și aici discutăm despre o plajă de direcții între nord-est și sud-est, iar cei mai puternici curenți se produc atunci când valorile depășesc aproximativ jumătate de metru și, mai ales atunci când depășesc 0,8 – 1 m, deci, practic, în situațiile în care suntem la limita de furtună și în care turiștii pot fi încă în apă, adică putem fi la limita între arborarea steagului roșu – galben și arborarea steagului roșu.

Sectoarele de plajă cele mai afectate de dezvoltarea curenților rip pe țărmul românesc al Mării Negre sunt reprezentate de plaja Eforie Nord, unde ne aflăm și noi în prezent, de plaja Costinești, de sectorul II, de sectorul Jupiter – Venus și de bariera din sectorul Saturn. Din păcate, în medie, în fiecare an, pe plajele românești ale Mării Negre, aproximativ 30 de persoane decedează din cauza înecului provocat de acești curenți rip și, mai mult decât atât, sute de persoane sunt salvate în fiecare sezon estival de către salvamari din acești curenți rip.

Având în vedere că acești curenți sunt foarte puternici și pot dezvolta viteze foarte mari către larg, nu contează dacă ești un copil sau un om în toată firea, un bărbat foarte puternic, nu contează gradul de experiență în înot, oricine poate fi tras către larg de acești curenți rip și, practic, oricine poate fi o victimă a acestor curenți. Din păcate, în România nu se cunoaște aproximativ nimic în legătură cu prezența acestor curenți și cu pericolul pe care îl reprezintă acești curenți pentru diferite categorii de utilizatori ai plajelor și, când spun acest lucru, mă refer deopotrivă la turiști, mă refer la autorități publice, mă refer chiar la anumiți salvamari, deci practic gradul de conștientizare a pericolului reprezentat de curenții pe plajele românești ale Mării Negre este aproape zero.

Posibilele soluții care ne sunt la îndemână imediat pentru a remedia această situație și pentru a crește rapid gradul de conștientizare a utilizatorilor plajelor în legătură cu pericolul exercitat de acești curenți le reprezintă instalarea de panouri de informare pe plajele cele mai afectate, care să explice într-un limbaj simplu adecvat modul în care se formează acești curenți. Ce trebuie să facem dacă suntem prinși într-un astfel de curent? Deci, practic, cum putem aborda o situație nefericită, după care, desigur, trebuie să ne gândim la soluții legate de discuții între salvamari, autorități publice, hotelieri, asociații de turiști și așa mai departe.

De asemenea, niște schimbări legislative ar fi benefice pentru a micșora într-o anumită măsură numărul salvărilor și deopotrivă numărul deceselor cauzate de acești curenți rip, schimbări legislative care să se refere la o mai mare putere, să spunem, pe care să o aibă salvamarii și, din acest punct de vedere, o soluție ar fi ca toți utilizatorii plajă toți, turiștii care ajung într-o anumită zonă care este patrulată de salvamari să țină întotdeauna cont de indicațiile acestora.

Cum vedem dacă în mare este un curent rip

Majoritatea salvamarilor cunosc foarte bine locurile în care se formează acești curenți rip. Deci practic, dacă ești un turist și ajungi pentru prima dată într-un anumit sector de plajă, cel mai bine ar fi să ai o scurtă discuție cu salvamarul din zona respectivă și să-l întrebi despre eventualitatea de producere în ziua respectivă a unor astfel de curenți. De asemenea, în cazul în care este arborat steagul roșu – galben, care permite turiștilor să intre în apă, întotdeauna trebuie să fim vigilenți și aici vin cu câteva exemple despre modul în care putem identifica un curent trip, dacă ne aflăm pe plajă:

• în momentul în care ajungem pe plajă, după discuția pe care o putem avea cu salvamarul, trebuie să ne uităm la configurația generală a mării. În cazul în care observăm că sunt spargerea ale valurilor pe care le putem identifica foarte ușor prin prezența spumei și observăm că în acest pattern (n. red. model, tipar) general de spargere există o breșă, există o zonă în care valurile nu se sparg, în care apa are o culoare mai închisă, cu siguranță în zona respectivă se poate forma un curent rip.

• de asemenea, dacă nu sunt spargeri ale valurilor, însă observăm o anumită zonă în care există o instabilitate, adică apa este puțin agitată și identificăm și o curgere către larg, automat este un alt reper pentru identificarea unui curent.

• nu în ultimul rând, dacă observăm o anumită zonă în care anumite lucruri care plutesc prin apă sunt trase către larg de asemenea constituie un reper pentru identificarea unui astfel de curent trip.

Dacă este arborat steagul roșu, niciodată nu trebuie să intrăm în apă. Din analizele noastre bazate pe intervențiile salvamarilor, am observat că toate decesele care au avut loc pe sectorul acesta de plajă Eforie Nord s-au petrecut în momentul în care era arborat steagul roșu, deci, practic, în momentul în care turiștii nu trebuiau să intre în apă și în momentul în care curenții rip sunt foarte, foarte puternice.

Ce putem face dacă suntem prinși de curenți

În cazul nefericit în care sunteți prinși de un astfel de curent rip și simțiți că sunteți trași către larg, în primul rând, trebuie să rămâneți calmi, să nu vă agitați și să încercați cât mai mult posibil să plutiți, spuneam mai devreme că acești curenți nu ne trag la fund, ci plutim în cadrul lor către larg, e adevărat – cu viteze destul de mari.

În al doilea rând, încercați să agitați mâinile și să strigați după ajutor către cele mai apropiate persoane sau către salvamarul de pe plajă. Niciodată nu trebuie să încercați să înotați împotriva curentului. Întotdeauna trebuie să înotăm paralel cu plaja până în momentul în care simțim că nu mai suntem trași către larg de acești curenți și abia după aceea să înotăm spre plajă.

Mai mult decât atât, este foarte, foarte important ca în cazul în care dorim să ajutăm pe cineva care se află în pericol, să nu devenim și noi o victimă a acestor curenți. În acest sens, primul lucru este să anunțăm salvamarul despre un posibil caz de înec. În al doilea rând, dacă decidem să mergem să salvăm persoana respectivă, trebuie să ne asigurăm întotdeauna că avem lângă noi un obiect plutitor.

În concluzie, trebuie să începem o discuție foarte serioasă la nivelul societății românești, legată de prezența acestor curenți rip și de faptul că trebuie să acceptăm acest lucru, că acești curenți există pe plajele românești și de modalitățile prin care putem crește gradul de conștientizare a publicului larg în legătură cu pericolele exercitate de acești curenți și de soluțiile pe care trebuie să le aplicăm în viitorul foarte apropiat, astfel încât în doar câțiva ani să scadă atât numărul de intervenții ale salvamarilor, cât și numărul de decese cauzate de prezența și dezvoltarea curenților rip pe plajele noastre”.