Profesorul nu poate să formeze o competență specifică dacă nu are o activitate de învățare cu adevărat creativă, non-rutinieră, ceva ce copiii cu adevărat ajung să realizeze, spune cercetătorul Ciprian Fartușnic de la Institutul de Științe ale Educației, actuala Unitate de Cercetare în Educației din CNPEE. Acesta le-a vorbit profesorilor și directorilor la primul seminar al școlilor din programul LifeLab 2.0, organizat de Școala de Bani BCR la Brașov, la finalul lunii ianuarie 2024. Scopul programului este ca profesorii să includă activități de învățare și discuții utile despre bani și comportamente financiare responsabile la fiecare oră, indiferent de disciplina pe care o predau. Educația financiară transdisciplinară ar forma cu adevărat competențele antreprenoriale din profilul absolventului.
Educația financiară este esențială în formarea competenței antreprenoriale, iar aceasta din urmă este a șaptea competență-cheie în Curriculumul național. Pentru a forma mai bine și mai lesne această competență elevilor lor, profesorii și directorii din cele 10 școli selectate să implementeze programul LifeLab 2.0 și cele două școli care au implementat LifeLab 1, au participat la o prima sesiune de formare.
- Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare. În cele două școli în care s-a implementat în anul școlar 2022-2023 proiectul-pilot LifeLab 50 de profesori și 1.200 de elevi au fost implicați, iar creșterea cunoștințelor financiare ale elevilor din ciclul gimnazial a crescut cu 19% și ale elevilor din ciclul liceal cu 15%, conform cercetărilor sociologice făcute.
Cercetătorul Ciprian Fartușnic le-a vorbit acestora despre cât de importantă este interacțiunea socială în procesul de învățare. „Nu există învățare de unul singur,” a afirmat el, și a dat exemplu studii care arată cum singurătatea afectează negativ zonele cerebrale implicate în învățare. Aceasta subliniază nevoia de a promova învățarea colaborativă în școli, atât printre elevi cât și printre profesori.
„Nu există învățare de unul singur. S-au făcut niște studii pe cei care sunt exploratori la Polul Nord și merg singuri luni de zile, ei cu niște sănii trase de câini, și studiindu-se creierul lor s-a văzut că exact zona care este responsabilă de învățare este cel mai mult afectată de singurătate. Deci, încă o dată, dacă ne dorim să învețe împreună copiii noștri, nu se poate să nu învățăm și noi împreună”, a spus Fartușnic.
Când a vorbit despre structura curriculară, Fartușnic a subliniat rolul crucial al cadrului de referință național. „Eu nu cred că poate cineva, un profesor, să facă lucruri în momentul de față în sistemul de educație și să nu se raporteze la un cadru de referință,” a explicat el. Acest cadru funcționează ca o busolă pentru ghidarea profesorilor în crearea unui curriculum adaptabil și relevant.
„Cadrul de referință al curriculumului național, este Constituția, dacă vreți, a tot ce înseamnă curriculum. Eu nu cred că poate cineva, un profesor, să facă lucruri în momentul de față în sistemul de educație și să nu se raporteze la un cadru de referință. El a fost finalizat și oficial adoptat în cadrul proiectului CRED, dar noi l-am avut ca însoțire, ca document de referință, încă de când am făcut programele pentru învățământul primar. Aici vrem să ajungem și dacă ne uităm atent la el, ar trebui să fie o busolă. Practic avem niște competențe și în zona antreprenoriatului, și în zona personală, socială și de a învăța să înveți, unde, practic, tot ceea ce facem noi și despre ce discutăm noi zilele astea își găsește o finalitate cât se poate de concretă.”, le-a spus Ciprian Fartușnic profesorilor prezenți.
Importanța integrării educației financiare în toate disciplinele, scopul proiectului LifeLab, a fost abordată și ea de cercetător. „Tot auzim discuția că se infuzăm aceste lucruri în ceea ce facem în mod curent,” a menționat Fartusnic, punând accent pe necesitatea ca educația financiară să fie parte integrantă a activităților zilnice de învățare, nu doar un supliment.
„Tot auzim discuția că să infuzăm aceste lucruri în ceea ce facem în mod curent și întrebarea este să infuzăm cum? Practic, ce trebuie să fac, astfel încât elementele din zona asta să fie nu numai în extra-curicular, în extra-școlar, să fie zi de zi în activitățile mele? Și răspunsul este la un element esențial și în programa școlară și în tot ceea ce facem noi în curiculum: activitatea de învățare. Că știți structura programei, acolo nu există competențe specifice, activități de învățare ș.a.m.d. ci aceste două sunt împreună. Tu nu poți să formezi o competență specifică dacă nu ai o activitate de învățare cu adevărat creativă, non-rutinieră, ceva ce copiii cu adevărat ajung să realizeze.
Fartusnic a încurajat profesorii să fie creativi și să personalizeze activitățile de învățare. „Practic, în momentul de față, de mine depinde să mă uit la copiii pe care îi am și să-mi gândesc o călătorie de învățare cu adevărat relevantă pentru ei,” a spus el, evidențiind importanța adaptării curriculumului la nevoile individuale ale elevilor.
„Programele școlare sunt în direcția spusă de cadrul de referință, nu în cea în care eu am strict aceste conținuturi și altceva nu mai contează. Avem o libertate foarte mare, dar la vine la pachet și cu o responsabilitate foarte mare. Practic, în momentul de față, de mine depinde să mă uit la copiii pe care îi am și să-mi gândesc o călătorie de învățare cu adevărat relevantă pentru ei”, a mai spus acesta, după care le-a dat profesorilor câteva repere pentru cum să gândească o activitate de învățare.
Cele 10 școli care dezvoltă în acest an școlar programul LifeLab 2.0:
- Colegiul Național „Radu Negru”, Făgăraș, Brașov
- Școala Gimnazială Iernut, Mureș
- Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș, Mureș
- Liceul Tehnologic „Profesor Ilie Gavrilă”, Cioranii de Jos, Prahova
- Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza de Sus, Prahova
- Școala Gimnazială „I. A. Bassarabescu”, Ploiești, Prahova
- Școala Gimnazială „Bucșoaia”, Frasin, Suceava
- Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, Suceava
- Școala Gimnazială „Bogdan Vodă”, Câmpulung Moldovenesc, Suceava
- Școala Gimnazială Putna, Suceava
Competenţa antreprenorială se referă la valorificarea oportunităților și ideilor pentru a le transforma în valoare pentru ceilalți. Competența se fundamentează pe creativitate, gândire critică și rezolvare de probleme, inițiativă și perseverență, pe activitatea colaborativă pentru a planifica și gestiona proiecte care au valoare culturală, socială sau financiară, potrivit Ministerului Educației.
Inițiat de BCR, în colaborare cu FabLab și Asociația Edupedu, LifeLab a debutat în anul școlar trecut în două instituții de învățământ – Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș, și Școala „Generală Nr. 1” din Poiana Mărului, județul Brașov. Scopul acestui proiect-pilot a fost introducerea educației financiare în toate ciclurile de învățământ, printr-o abordare transdisciplinară, integrând aceste noțiuni în diferite materii școlare.
În urma succesului proiectului-pilot desfășurat în anul școlar precedent, care a implicat peste 1.200 de elevi și a demonstrat o creștere semnificativă a cunoștințelor financiare, LifeLab 2.0 își propune să aducă educația financiară într-un cadru mai larg, adaptat pentru o multitudine de discipline. Prin acest program, cadrele didactice devin nu doar transmițători de cunoștințe, ci și creatori de conținut și ambasadori ai educației financiare.
LifeLab 2.0 marchează un pas important pentru generațiile de elevi care vor fi mai bine pregătiți pentru provocările financiare ale viitorului. Prin abordarea interdisciplinară și colaborativă, programul deschide noi orizonturi în educația financiară, transformând-o dintr-un subiect teoretic într-unul practic și accesibil pentru toți elevii, indiferent de vârstă sau disciplină.
Școala de bani BCR: Semnează și tu petiția pentru introducerea educației financiare în fiecare materie predată la școală.
Profesorii au puterea de a modela generații întregi, iar prin proiectul LifeLab, elevii lor dobândesc noțiuni de #EduFin, învață cum să ia decizii financiare înțelepte și exersează munca în echipă. Inițiatorii petiției au pornit acest demers deoarece consideră că înseamnă o șansă în plus, pentru toți elevii din România, de a beneficia de educație financiară interdisciplinară.
Citește și:
VIDEO Psihologul Domnica Petrovai: E foarte important să îi învățăm pe copii de mici să fie confortabili cu banii și să aibă competențe în zona financiară pentru că asta are impact direct asupra autonomiei emoționale și asupra învățării
VIDEO Profesorii și elevii din 10 școli implementează în acest an școlar programul LifeLab de educație financiară transdisciplinară, după ce anul trecut profesorii din proiectul-pilot au făcut peste 100 de fișe-resursă / Profesoara Laura Cristea: Nu am avut nicio temă nefăcută pe parcursul unui an
VIDEO Maria Racu, directorul Colegiului Național „Radu Negru” din Făgăraș, școală selectată în LifeLab 2.0: Educația financiară este o necesitate realistă, este exact acea particulă pe care noi ar trebui să o avem integrată în ceea ce înseamnă predare-învățare-evaluare și pregătire pentru viață
VIDEO Luciana Antoci, ISJ Iași: După părerea mea ar trebui să facem educația financiară la zona de confluență dintre celelalte discipline și nu ca disciplină distinctă, așadar transdisciplinar
VIDEO Florian Lixandru, secretar de stat: Toate programele, toate planurile care se vor elabora și se vor revizui în spiritul articolului 88 din Legea educației vor avea în vedere includerea noțiunilor cu privire la educația financiară la diverse discipline
VIDEO Ionuț Stanimir, BCR: Vedem pentru prima dată, în cercetările de mentalitate pe care le facem, tineri care spun „prioritatea mea nu este să plec. Părinții mei, așa cum au fost, au dat totul pentru mine. Profesorii mei sunt oameni pe care îi admir foarte tare“
VIDEO Avem o mare problemă cu educația financiară și ne expunem unui risc major dacă nu rezolvăm această problemă – Răzvan Mustață, decanul FSEGA a UBB Cluj-Napoca / Programul care propune profesorilor abordarea transdisciplinară a noțiunilor despre bani și despre comportamentul financiar responsabil
VIDEO Peste 130 de profesori au discutat despre Educație financiară într-un context transdisciplinar, la Timișoara. Au aflat cum pot aborda teme interesante și utile pentru elevi, pe care aceștia să le folosească în situații de viață
În educația financiară nu este vorba doar de bani, este vorba despre deciziile pe care le luăm, spune Adina Roșca, expert educațional / Cercetătorul Ciprian Fartuşnic: De foarte multe ori, centrarea pe competențe înseamnă să ne uităm mai atent la ce și cum învață fiecare copil
VIDEO Ciprian Fartușnic, cercetător: Manualul este un instrument de lucru al copilului, dacă îl transformăm în propriul nostru instrument de predare, ne-am dat foc la valiză / Dacă nu îi învățăm să își pună la treabă cunoștințele, o să ne minunăm că, atunci când se anunță la un megafon, pe un aeroport, că s-a schimbat poarta, în limba franceză, după ce au făcut 12 ani de franceză la școală, pierd avionul
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
8 comments
La cati analfabeti institutionali produce învățământul Românes am putea crede că în România educația provine sau din meditații sau de unu singur.
Pentru a edifica notiunea de “invatare de unul singur”, in ecoul potentialelor confuzii sau distorsiuni in interpretare, reperate printre comentariile prezente la momentul elaborarii curentului raspuns: abordarea autodidacta, repsectiv procesele de invatare individuale nu sunt nicidecum excluse sau neglijate din perspectiva copilului. Se evidentiaza importanta edificarii specifice de rol a cadrului didactic, care in mod firesc se poate confrunta cu riscul unei deresponsabilizari implicite, pornind de la reprezentarea relatiei cu elevul, definirea obiectivelor si a instrumentarului necesar, dar probabil cel mai important, intelegerea asupra proceselor de invatare in sine.
liceele teoretice si studentii sunt putini, mai ocupativa sa educati, sa civilizati si sa invatati si ELEVII DE LA LICEELE TEHNOLOGICE, PROFESIONALA, DUAL si ei au nevoie, pentru ca ei reprezinta 80% din toti elevii tarii.
si ca sa aveti rezultate cu ei incepeti de la inceput, de la ciclul primar: -( special pentru viitori elevi de la licee tehnologice, profesional, dual si cei care nu vor face nicio facultate adica acei 80% din totalul de elevi ai tarii-multi nu termina liceul ,nu termina nici gimnaziul)
– La ciclul PRIMAR din clasa Pregatitoare pana in Clasa a IV-a trebuie sa introduceti
CITIREA materie in plus cu ore numai de citit , separata de ABECEDAR, ca sa nu mai avem analfabeti 40% si CALIGRAFIA, ca sa mai invete sa scrie si acolo, ESTE DE BAZA SCRISUL SI CITITUL
Tot la ciclul primar, din clasa Pregatitoare pana in Clasa a IV-a, trebuie introdusa GRAMATICA -pentru vorbire gramaticala corecta, sa nu mai existe elevi de gimnaziu si de la liceele tehnologice care nu vorbesc gramatical corect.
erata : ocupati-va
De fapt, exista învățare de unul singur. Dar astfel de cazuri sunt extrem de putine, iar majoritatea copiilor au nevoie de diferite forme de sprijin pentru a putea “savura” progresul realizat, oricât de micuț ar fi acesta.
Educatia financiara este utila in momentul in care guvernantii sustin mediul de afaceri privat, reduc impozitarea pe forta de munca, se multiplica locurile de munca. Atata timp cat sistemul bugetar se extinde necontrolat si taxele si impozitele sunt fara numar nu putem avea pretentia ca tinerii sa ramana in Ro. Romania trebuie resetata din temelie.
Experienta mea de o viata nu imi permite sa cred ca “nu exista invatare de unul singur”, dupa cum spune distinsul cercetator. Exista, cu siguranta, dar e o cale mult mai grea pt a invata decat cea cu un indrumator competent si interesat de soarte invatacelului. Precizez ca aici ma refer mai ales la invatarea la varsta maturitatii, nu la invatarea la varsta scolii primare sau gimnaziale sau chiar liceale. Fara indoiala, cel mai bine este sa ai profesori buni, dar acestia se intalnesc foarte rar in viata obisnuita. De aceea e binevenita orice discutie despre imbunatatirea procesului de invatare prin imbunatatirea relatiei profesor – elev, dar invatarea de unul singur nu trebuie deloc exclusa. Printre altele, invatarea implicata in procesul de pregatire doctorala (cercetare, explicarea necunoscutului, punerea in ordine a unui set de cunostinte aflat in stare de haos pana atunci) sunt exemple de “invatare de unul singur” (desigur, asta nu trebuie absolutizata).
Tu predai… ei aud/ascultă?
Nu există învățare de unul singur merge și în celălalt sens.