VIDEO Avem o urgență de tip demografic, susține Ligia Deca: Dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori în anul 2050. Nu ne putem permite să pierdem niciun copil

3.521 de vizualizări
Foto: gov.ro
Nu ne putem permite să pierdem niciun copil, ne dorim ca fiecare dintre ei să devină cetățeni activi, a declarat Ligia Deca, consilierul președintelui Iohannis pe Educație, la prima ședință a comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului România Educată. Deca a spus acest lucru în contextul în care a vorbit despre o așa-zisă „urgența de tip demografic” pe care România o traversează. „Dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori în anul 2050”, a spus aceasta.

Declarațiile Ligiei Deca:

„În urma asumării implementării acestui proiect prin memorandum al Guvernului, a fost detaliată o serie întreagă de etape și, deja, constituirea acestui grup a fost prima etapă îndeplinită în calendarul asumat. Așa cum știți, există o etapă următoare care are ca termen 10 septembrie și deja domnul ministru, împreună cu colegii mei de la Departamentul Educație și Cercetare, lucrăm la un draft de plan de implementare care să fie luat în discuție și finalizat împreună cu dumneavoastră, începând cu săptămâna viitoare, tocmai pentru a putea circula în spațiul public ceea ce ne propunem, concret, cu pași, acțiuni, termene, responsabil și bugete pentru implementarea proiectului ”România Educată”.

Au fost multe dezbateri în spațiul public de la lansarea oficială. Nivelul de așteptare pentru schimbare în bine este foarte mare și cred că nivelul va fi la cote maxime, odată cu începerea anului școlar și universitar. De aceea, mă bucur tare mult că ne putem vedea într-un format extins, în ideea în care putem anticipa un pic aceste așteptări ale societății și pune pe masă niște lucruri care se pot întâmpla chiar mai rapid decât adoptarea unui nou cadru normativ. Sunt lucruri bune care se află în viziune, sunt asumate de către guvern și care nu au nevoie neapărat de un nou cadru normativ, ci de o accelerare a unor măsuri, plus de cooperare interinstituțională.

Câteva elemente de istoric și cumva o punere în context, pentru că acest proiect “România educată” a apărut ca urmare a unor nevoi, ca urmare a nevoii de a rezolva unele probleme cronice și sistemice, care nu se reflectă doar în rezultatele sistemului de educație – știm că avem acolo multe de îmbunătățit de la procentul de analfabetism funcțional, pe care ultimul Test PISA ni l-a relevat undeva în jur de 44%, dar uitându-ne un pic și la performanța comparativă dintre elevii care provin din familii să zicem de nivel mediu și elevii care provin din familii din medii socio-economice dezavantajate. Performanța școlară a elevilor din aceste familii dezavantajate este aproape de trei ori mai mică decât a elevilor din familii cu situație socio-economică bună, deci avem și probleme care nu țin neapărat de potențialul copiilor, țin de alți factori, pe care putem lucra să-i îmbunătățim, adică putem să schimbăm lucrurile în așa fel încât să nu mai conteze unde s-a născut un copil, ci să conteze ceea ce poate el să obțină pe baza propriilor capacități.

Încă ceva, avem și o urgență de tip demografic. Dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori în anul 2050. De asemenea, procentul de tineri în totalul populației este scăzut, ceea ce ne conduce la nevoia de a sprijini fiecare copil din România. Mai pe românește, nu ne putem permite să pierdem niciun copil, ne dorim ca fiecare dintre ei să devină cetățeni activi, care să ducă mai departe societatea în contextul pe care ni-l dorim, în context european, în context democratic ș.a.m.d.

Proiectul “România educată”, așa cum și domnul prim-ministru a subliniat, a coagulat energiile din societate, a consultat un număr record de oameni, dar și de actori din mediul educațional, și a pus pe masă, pe lângă un set de valori și un set de obiective macro, și o serie de recomandări mai tehnice. Aceste recomandări trebuie operaționalizate împreună cu dumneavoastră, în așa fel încât pe fiecare domeniu mare sau pe fiecare etapă educațională, dacă doriți, să putem avea acele măsuri vizibile pentru fiecare cetățean, sau mai bine zis pentru fiecare familie cu copil în școală, în același timp vizibile și pentru cadrele didactice care asigură, de altfel calitatea sistemului.

Ceea ce ne-am propus este, aș spune eu, foarte curajos, și anume ca până în 10 septembrie să avem disponibil acest plan de implementare, tocmai pentru a putea porni în noul an școlar, urmată – această etapă – de lansarea propunerilor de modificare a cadrului legislativ. Aici, știu că Ministerul Educației deja a publicat un ordin de ministru care să clarifice un pic care este structura-suport în cadrul ministerului.

Proiectul “România Educată” este sprijinit, pe lângă programul de guvernare, care și l-a asumat explicit, este sprijinit și de o serie de alte programe aflate deja în derulare, fie că ne referim la grupul de lucru care se ocupă de tema școlilor sigure și sănătoase, coordonat de către domnul vicepremier Kelemen Hunor. Acolo avem o serie întreagă de măsuri care vizează infrastructura și normele care fac să fie în siguranță copiii în școli și studenții în universități. Acesta este un pilon foarte important, corelat cu investițiile din PNRR.

Un al doilea pilon pe care eu îl văd strâns legat de “România Educată” este programul “Din grijă pentru copii”, care are un grup de lucru ce se desfășoară în același timp și care deja are un proiect de OUG pentru operaționalizarea măsurilor. Cred că este bine ca tot ceea ce se întâmplă pozitiv în sfera educației sau conex să poată fi evidențiat ca făcând parte din viziunea “România Educată”, pentru că în esență așa este, sunt aliniate ideatic toate aceste proiecte și ajută în percepția publică să se înțeleagă că viziunea nu este doar un document, am avut prea multe documente care, din păcate, am rămas în sertare, ci este un plan concret care aduce și schimbare în teritoriu, la modul concret.

Nu vreau să lungesc expozeul, mai degrabă vreau să mulțumesc Ministerului Educației pentru preluare și pentru mobilizare, știu că este o perioadă grea, mai ales aceasta cu concursuri, începerea anului școlar și așa mai departe şi aș dori să mulțumesc în mod special domnului prim-ministru pentru sprijin și pentru preluarea leadershipului în ideea colaborării între ministere, pentru că într-adevăr majoritatea ministerelor din guvern au o contribuție concretă pentru îndeplinirea obiectivelor “România Educată”. Mulțumesc frumos.”

Foto: Ligia Deca/gov.ro


3 comments
  1. Si cum aveti de gand sa cresteti natalitatea? Cu aceleasi tehnici expirate, dar convenabile electoral? Sprijinind asistatii social de fel si fel de etnii sa faca 12 copii? Trebuie sa fii ori cretin, ori pervers(politic) sa afirmi ca astfel cresti sporul demografic. Acei 12 copii de asistat social vor deveni si ei viitori asistati social, care nu vor sprijini cu nimic tara. Din contra, vor papa tot ce produc cei ce muncesc. Luati aminte la ce va spun: ATENTIE: Acum cativa ani s-a facut o statistica. S-au adunat veniturile a doua familii compuse din parinti si doi copii. Una din ele cu parintii salariati si una cu parintii cu ajutor social. Cand s-a tras linie, familia de salariati, dupa plata tuturor utilitatilor si cheltuielilor de mancare, nu mai ramaneau cu nimic. Familia asistata social, cu ajutoarele de sprijin pentru familii defavorizate si cu alocatii si ajutor social aveau mai mult decat cei ce lucrau. Concluzia: Cine-i harnic si munceste, are tot ce vrea. Cine-i lenes si chiuleste are tot asa. (sau mai putin).

  2. Stimata doamna, prima parte a educatiei revine eminamente familiei. Cati bani au majoritatea familiilor din Romania (care se vrea educata!) pentru a avea timpul necesar educarii propriilor copii? Multi parinti au o educatie minima si lucreaza cu ziua pentru a le oferi CEVA MANCARE si o carpa de imbracat. Apoi vine perioada de gradinita/scoala: cat sunt cheltuielile numai la inceput de an scolar si cate familii si le pot permite?(mai ales in familiile cu doi sau mai multi copii!). Apoi vine vorba despre unele cadre didactice care nu au ce cauta la catedra si carora li se datoreaza, in mare parte, cresterea abandonului scolar si rezultatele la mult laudatele teste Pisa. Stiti foarte bine ca NICIUN CADRU DIDACTIC NU PREDA pe modelul acestor teste!
    Daca insumam doar aceste probleme enuntate, credeti ca tinerii isi mai doresc cu ardoare copii?Si inca 2-3?

    1. Motivul pentru care tinerii nu-și doresc cu ardoare copii este mult mai complicat și ține în primul rând de contextul social contemporan: individul modern este egocentrist, dorește să copilărească până la 50 de ani, să guste din toate plăcerile vieții care sunt azi mult mai accesibile decât acum o sută de ani, să vadă lumea, să experimenteze. Nu pentru că lucrează toată ziua nu se poate ocupa de copii, ci pentru că nu-i ajunge timpul să-și satisfacă plăcerile (de la shopping sau butonat pe rețelele sociale, până la vâjâiala de weekend care a devenit obligatorie). Deci discuția dacă un profesor predă sau nu după modelul testelor PISA e, în această lumină, cel puțin ridicolă…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Roxana Pațurcă a fost dată afară din funcția de inspector școlar general al ISJ Călărași. Ministrul Educației: Când am aflat de afirmațiile denigratoare la adresa proiectului România educată mi-am revizuit decizia

Roxana Pațurcă, fostă senatoare PSD, acum membru PNL, a fost dată afară din funcția de inspector școlar general al Inspectoratului Școlat Județean Călărași, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educației, Sorin…
Vezi articolul

Anunț în debutul anului școlar 2022-2023: Costul standard primit de școli pentru bunuri și servicii “nu acoperă, în condițiile în care au crescut utilitățile, nici măcar cheltuielile materiale”, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu – VIDEO

Costul standard primit de școli “nu acoperă (…) nici măcar cheltuielile materiale”, în contextul în care prețurile la energie și alte utilități au crescut considerabil în această perioadă, a declarat…
Vezi articolul