Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede dotarea sălilor de clasă cu instrumente digitale moderne. Programul de dotări este în plină desfășurare, iar acolo unde a existat o implicare activă a primăriilor și a administrațiilor locale, deja instrumentele au ajuns în clase și sunt și folosite de elevi și profesorii lor.
Un exemplu din acest program este situația de la Școala Gimnazială Siriu, din județul Buzău. Această instituție de învățământ situată în mediul rural a beneficiat de o finanțare de peste 1,3 milioane lei prin PNRR, utilizată pentru dotarea școlii cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale.
Echipa formată din conducerea școlii, conducerea administrației locale și consultanții angajați a reușit să implementeze aceste dotări într-un timp record. În timp ce multe alte instituții de învățământ se află încă în faza de licitație, la Siriu echipamentele sunt deja în uz și produc efecte pe care profesorii spun că le resimt asupra elevilor, în clase.
Unul dintre instrumentele digitale care a captat atenția și interesul elevilor este tabla interactivă. Cadrele didactice au integrat rapid aceste instrumente moderne în procesul educațional, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a interactivității și a implicării elevilor în activitățile de învățare, spun profesorii.
Adelina Drăgoi, profesor pentru învățământ primar, a subliniat impactul pozitiv al acestor dotări: „Ne bucurăm de aceste dotări pe care le folosim în clasa noastră. Sunt foarte utile, adică și chiar și copiii își doresc să lucreze cât mai mult și să avem cât mai multe activități care se desfășoară la tabla interactivă.” Ea a adăugat: „Lucrăm în diferite aplicații, folosesc des worldwall-ul cu care ei sunt destul de obișnuiți, știu ce trebuie să facem la fiecare exercițiu și dacă este ceva nou, ei fiind destul de deschiși către aceste dispozitive, se descurcă. Adică nu avem probleme, ce nu știm învățăm, întrebăm. Dacă am fi avut tablele interactive de la început, probabil că ponderea cu care am fi lucrat la tablă era undeva era mai mică. Acum că suntem spre final de an școlar și deja cunoaștem mult mai multe din tainele scrisului și cititului, pot spune că 40% pe tablă, 60% pe manual, auxiliar și caiet.”
Carmen Mihaela Ciobanu, profesor de geografie, a remarcat un interes crescut al elevilor pentru orele sale: „Legat de tablele interactive, pot să vă spun că le consider un instrument foarte util pentru elevi. De când au venit și am început să le folosim, am observat un interes mult mai mare al elevilor pentru acest obiect, mai ales că ei sunt și clasa a opta și au și multe altele pe cap.” Ea a adăugat: „O persoană care să ne ajute ar fi ideală. Ar fi perfect. Ca și un administrator, probabil, care să facă pentru fiecare obiect ce trebuie. Ar fi ceva prea prea frumos.”
Elevii împărtășesc entuziasmul profesorilor. Ana – Maria Bonțean [editare ulterioară], elevă în clasa a VIII-a, a spus: „Primul lucru la care m-am gândit când am aflat că vom avea tablă interactivă în clasă a fost că lecțiile vor fi mult mai ușoare și mult mai dezvoltate și lecțiile vor fi mult mai ușor de înțeles de mai mulți elevi.” Mihai Daniel Badea, elev în clasa a VIII-a, a adăugat: „Consider că tehnologia poate fi foarte de ajutor pentru învățat. În general dispunem mult mai ușor de informații utile, față de vechile instrumente, cărțile.”
Mihaela Urjan, profesor de limba și literatura română, spune că de la montarea tablelor, în urmă cu circa două luni „am încercat ca lecțiile să fie cât mai atractive pentru ei și chiar au spus și am primit feedback din partea lor că e mult mai bine așa, învață cu mai multă plăcere, sunt mult mai atenți acolo decât la tabla clasică, dar mai ales în lecțiile de evaluare. Și vorbim acum de clasa a VIII-a, unde avem posibilitatea să accesăm diferite platforme educaționale.”
Constantin Dragoș Voicu, primarul comunei Siriu, a jucat un rol esențial în realizarea acestui proiect: „Când a apărut finanțarea pentru dotare unități de învățământ, normal că nici n-am mai stat pe gânduri și am început să preluăm, să strângem date pentru a depune cererea de finanțare. Bineînțeles că am avut colaborare cu școala, cu toate cadrele didactice pentru a identifica nevoile reale, pentru că n-aveam de unde știi decât de la dumnealor ceea ce ce trebuie să achiziționăm. S-a făcut o listă de de către fiecare la fiecare clasă.”
Cătălina Voinea, directorul Școlii Gimnaziale Siriu, a subliniat importanța acestei inițiative: „Cele două obiective pe care ni le-am propus au fost, zic eu, îndeplinite, și anume sporirea și îmbunătățirea actului instructiv-educativ. Pe partea asta a venit în beneficiul cadrelor didactice, dar și stimulând cumva creativitatea și implicarea elevilor în actul instructiv-educativ. Am simțit un sprijin total și o deschidere din partea comunității, a domnului primar, a Consiliului Local, permanent interesată de soarta școlii și de nevoile copiilor.” Ea a adăugat: „Poate de multe ori am venit și ne-am completat ca idee. Da, din discuțiile purtate și cu autoritățile, adică fiecare pe partea lui. Sigur că da, fără o astfel de colaborare, nu știu dacă asemenea proiecte s-ar putea implementa și mai ales vorbim de școlile din mediul rural. Trebuie să existe acea acea comunicare, acea colaborare.”
Autoritățile centrale au emis recomandări ca echipamentele digitale pentru dotarea claselor să fie „calitative, moderne și adaptate vârstei elevilor.” Acestea subliniază importanța utilizării tehnologiei de înaltă calitate pentru a maximiza beneficiile educaționale și pentru a asigura un mediu de învățare propice dezvoltării competențelor digitale.
Dotarea sălilor de clasă cu instrumente digitale moderne aduce multiple beneficii pe termen lung. În primul rând, contribuie la reducerea decalajelor în învățare, oferind tuturor elevilor, indiferent de mediul de proveniență, acces la resurse educaționale de calitate. În al doilea rând, pregătește elevii pentru o societate din ce în ce mai digitalizată, dezvoltându-le competențele necesare pentru viitoarele cariere.
Modernizarea sălilor de clasă din școlile din România prin PNRR, cu ajutorul primăriilor și al administrațiilor locale, reprezintă un pas crucial pentru îmbunătățirea calității educației.
Puteți citi aici și un ghid pentru unitățile de învățământ: Digitalizarea unei școli din trei perspective – a unui profesor, a unui director și a unui primar.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.