Trebuie făcută o separare clară între un profesor de psihologie și psihologul școlii, a spus Sânziana Georgescu, președinta Consiliul Județean al Elevilor Vrancea, la dezbaterea „Vaccinare și testare pentru învățare” organizată de Ministerul Educației. Secretarul de stat Zoltan Kallos, prezent la eveniment, i-a răspuns elevei că „trebuie să vedem și de unde îi luăm, și cum îi pregătim”.
Reprezentanta elevilor i-a spus oficialului că foarte mulți elevi i-au transmis că nu au simțit niciodată nevoia să se ducă la psihologul școlii pentru că îl aveau și profesor la clasă.
Sânziana Georgescu a subliniat faptul că apare tot mai des stigmatizarea elevilor care au avut virusul SARS-CoV-2, chiar și în timpul orelor online, lucru subliniat apoi și de secretarul de stat, care a spus că dacă „înainte de pandemie dacă un adult sau un copil, la școală, la grădiniță strănuta, toată lumea îi zicea sănătate!, acum se întâmplă să se retragă lumea, să se dea la o parte”.
Sânziana Georgescu: S-a discutat până acum de partea propriu-zis medicală, partea fizic-medicală, ca să spun așa, însă eu aș vrea să vă întreb și să aduc perspectiva noastră asupra acestei situații. Nu știu dacă conștientizați faptul că dincolo de înțelegerea importanței vaccinului, ajungem într-o sferă psihologică fiindcă odată ce ai fost diagnosticat cu infecția virusului SARS-CoV2, apare stigmatizare la nivel de societate, la nivel de ideologie și chiar și înainte de pandemie, în sistemul de educație din România era un anumit colaps pe partea de consiliere școlară, consiliere psihopedagogică. Acum cred că mai mult ca niciodată acest domeniu trebuie finanțat și facilitat cu persoane abilitate. Foarte mulți elevi mi-au semnalat că nu au simțit niciodată nevoia să se ducă la psihologul școlii strict din motivul pentru că îl aveau și profesor la clasă. Nu mi se pare un domeniu care merge combinat. Adică un profesor n-o să poată fi niciodată omul cu care… Cumva, profesorul ar trebui să fie profesor și psihologul școlii să fie psiholog.
Pun aceasta problemă acum pentru că foarte mulți elevi și-au pierdut motivația, nu mai știm cum să ne automotivăm ca să învățăm. Spun asta din experiența mea de elev care în clasa I aveam cărțile ascunse de mama pentru că nu ieșeam afară deloc să mă distrez. Practic, eu învățam cu drag și am simțit pe pielea mea cum este în pandemie să nu am știut să mă automotivez. Am simțit că am nevoie de asistență psihologică, de asistență emoțională, dincolo de partea medicală. Pentru că au apărut foarte multe stigmatizări odată ce un elev a fost infectat cu SARS-CoV-2 și inclusiv în școala online, în timpul orei de curs, se pot face anumite remarci asupra acelui elev și își pierde din stima de sine. Automat nu mai poate să se bucure de calitatea educațională.
Zoltan Kallos: Legat de acea stigmatizare, știți foarte bine că înainte de pandemie dacă un adult sau un copil, la școală, la grădiniță strănuta, toată lumea îi zicea “Sănătate!”. Acum se întâmplă să se retragă lumea, să se dea la o parte. Tocmai de aceea ar fi foarte bine să ne întoarcem odată la viața noastră normală, pentru că riscăm să ne distanțăm social și aceste urmări vor fi mult mai grave decât faptul că nu am învățat tabla înmulțirii, care se poate recupera mult mai ușor. Asta e părerea mea.
Legat de consilierii școlari, eu cred că abordarea diferă de la profesor la profesor. Adică sunt profesori care sunt foarte deschiși și cărora elevii li se adresează cu plăcere, le cer sfaturi și sunt și profesori care se axează strict pe predarea materiei.
Ar fi nevoie de un număr mult mai mare de consilieri școlari în sistemul de învățământ din România, dar trebuie să vedem și de unde îi luăm, și cum îi pregătim. Pentru că ar mai fi nevoie și de profesori cu pregătire psihopedagogie specială, ar mai fi nevoie și de profesori de sprijin, dar sunt niște zone foarte complicate. Eu vă spun că în județul de unde vin și unde am lucrat am încercat să luăm spre reconversie anumite categorii din învățământ care nu mai aveau catedră și din păcate aveau anumite rețineri spre a se orienta spre acest domeniu. Nu este simplu să fii consilier școlar, să fii profesor psihopedagog, să fii consilier de sprijin, dar trebuie să găsim soluții și răspunsuri și la aceste întrebări pentru că sunt foarte importante aceste posturi, sunt poziții cheie.
Sânziana Georgescu: Tocmai de aceea am atras atenția asupra faptului că trebuie făcută o separare clară între un profesor care predă foarte bine psihologie și un psiholog foarte bun. Pentru că în școlile din România și, ca să nu spun la nivel național o să vorbesc strict despre județul nostru, de obicei profesorul care predă psihologie la clasă este același cu psihologul școlii, în cele mai multe cazuri. Nu întotdeauna poți să le ai pe amândouă, trebuie cercetată bine situația. Pentru că nu poate să fie un profesor întotdeauna foarte bun, tu poți să știi materia de psihologie ca la carte, modul tău de predare să fie unul excepțional, dar pe partea de consiliere psihologică…
Zoltan Kallos: Dar poate să fie un psiholog foarte bun și profesorul de matematică, cred că suntem de acord cu acest lucru.
Sânziana Georgescu: Da, dar mă gândesc că trebuie făcută o analiză amănunțită, asta voiam să aduc în vedere.
Zoltan Kallos: Evident, o analiză serioasă la nivelul fiecărui județ.
Sânziana Georgescu: Nu trebuie să ne ascundem după deget că testele psihologice pentru de profesori nu sunt întotdeauna făcute în cel mai corect mod și apar anumite cazuri…. Nu zic asta față de toți profesorii, dar în cazul profesorilor de psihologie si inclusiv al profesorilor și consilierilor psihologici cred că ar trebui insistat.
Zoltan Kallos: Dacă aveți situații, cazuri concrete, atunci o să vă rog să mi le transmiteți. Vă pun la dispoziție adresa mea de e-mail și chiar vă rog să-mi transmiteți datele punctuale.
Sânziana Georgescu este elevă la Liceul de Artă “Gheorghe Tătărescu” din Focșani, specializarea Arhitectură.
Foto: Diana Ștefan / Consiliului Județean al Elevilor Vrancea