Verificarea plagiatelor: Declarația privind originalitatea lucrărilor devine instrument-cheie, pentru CNATDCU, în procedurile administrative introduse prin proiectul noii legi a învățământului superior / Ce se întâmplă în prezent? Declarația privind originalitatea în cazul Bode-UBB / CNATDCU e păstrată ca structură subordonată unei direcții din Minister

Declarația privind originalitatea tezelor de doctorat este prezentată de către Ministerul Educației drept un instrument-cheie în verificarea lucrărilor suspectate de plagiat, la CNATDCU, în proiectul noii Legi a învățământului superior, prezentat luni. Aceste declarații există și în prezent, dar, după cum semnalează cazul tezei de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, în cazul căreia Universitatea Babeș-Bolyai a constatat plagiatul, ele riscă să fie trecute cu vederea ca instrument de control în mâinile universității. La CNATDCU, aceste declarații ar urma să reprezinte o metodă care să permită verificarea tezelor, după cum reiese din prezentările Ministerului, respectiv din proiectul de Lege, în condițiile în care o decizie de anul trecut a Curții Constituționale împiedică în prezent CNATDCU să analizeze direct și să propună sancționarea celor mai multe teze suspectate de plagiat.

CNATDCU va acționa, astfel, în continuare ca for de intervenție în domeniul suspiciunilor de plagiat, dar cu două diferențe semnificative față de situația actuală. Întâi, nu mai este principalul organism de verificare, rol ce revine universităților, CNATDCU devenind o a doua instanță, cu atribuții mai degrabă administrative. În al doilea rând, el nu mai este consiliu autonom prin lege, ci devine comisie subordonată unei direcții din Ministerul Educației – sau, mai precis, cu activitate “coordonată” de către aceasta, lucru semnalat, pe surse, de Edupedu.ro încă din ianuarie.

De remarcat, totodată, că proiectul noii legi nu mai prevede în mod aparte cine acordă titlurile de doctor, cum se întâmplă în actuala Lege a educației și cum era prevăzut în variante preliminare ale actualului proiect de lege. Se înțelege, din alte prevederi ale legii, că titlul va fi atribuit de instituția de învățământ superior.

Rolul declarației privind originalitatea lucrării

Într-un material explicativ ce însoțește proiectele de lege, Ministerul Educației prezintă cum se va desfășura, în baza noii legi, procedura de verificare în urma sesizărilor de plagiat.

Potrivit noii legi, primul rol în verificarea sesizărilor revine universității care a emis titlul de doctor, la nivelul Comisiei de Etică, aceasta având rolul să cerceteze existența abaterilor de la normele de etică. Aceeași Comisie trebuie să se pronunțe în termen de 45 de zile de la primirea sesizării, prin decizie motivată.

Abia apoi intervine CNATDCU – forul care până acum avea întâietate, în cazul verificării sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat. În cazul în care decizia Comisiei de Etică a universității este contestată, respectiva contestație este analizată de CNATDCU. Ținând însă cont de decizia Curții Constituționale care, de anul trecut, a blocat verificările doctoratelor plagiate la CNATDCU, în cele mai multe situații, acest for va putea verifica respectarea procedurii administrative, înainte de a se pronunța, la rândul său, printr-o decizie motivată în termen de 45 de zile.

Schema verificărilor – doctorate (sursa: Ministerul Educației):

10.-Sesizari-de-plagiat-doctorat Download

Cum va verifica respectarea procedurii administrative?

Inclusiv – spune Ministerul în prezentarea sa, prin “verificarea veridicității ‘declarației privind originalitatea lucrării’”, care ar presupune să se verifice dacă lucrarea este originală, precum și prin “verificarea analizei privind gradul de similitudine”.

Pe de altă parte, în lege, declarația privind originalitatea lucrării și analiza privind gradul de similitudine sunt menționate în etapele premergătoare acordării titlului de doctor, nefiind menționate în prevederile privind modul cum se desfășoară verificările eventualelor abateri de la normele de etică și nici la articolul referitor la rolul CNATDCU. Legea urmează, însă, să fie completată prin metodologii și alte elemente de legislație secundară.

Originalitatea lucrării și gradul de similitudine sunt menționate, în procedurile acordării titlului de doctor, astfel:

Art. 70 (3) “IOSUD are obligația ca înaintea susținerii publice a tezei de doctorat să verifice teza de doctorat prin intermediul unui program software de depistare a similitudinilor, în conformitate cu Regulamentul cadru privind studiile universitare de doctorat. Verificarea se realizează pe baza standardelor cuprinse în Ghidul național privind redactarea tezelor de doctorat, elaborat de către CNATDCU. Rezultatele analizei vor fi puse la dispoziția studentului doctorand și comisiei de doctorat.”
Art. 70 (5) “Pe baza susținerii publice a tezei de doctorat, a rapoartelor referenților, a declarației privind originalitatea lucrării și a analizei privind gradul de similitudine comisia de doctorat evaluează și deliberează asupra acordării diplomei de doctor, cu respectarea standardelor minimale elaborate de CNATDCU pentru acordarea diplomei de doctor.”
Art. 70 (7) “În termen de maxim 90 de zile calendaristice de la primirea dosarului de doctorat, CNATDCU emite un aviz conform, cu privire la respectarea procedurii administrative desfășurate la nivelul IOSUD și respectarea criteriilor minimale pentru acordarea diplomei de doctor. Procedura administrativă include ca pas distinct verificarea declarației privind originalitatea lucrării și a analizei privind gradul de similitudine.”

Despre procedurile detaliate privind verificarea plagiatelor, conform prevederilor din lege, Edupedu.ro a scris în ianuarie, pe surse, în baza unei versiuni anterioare a proiectului de lege a învățământului superior. Prevederile art. 171, prezetate atunci, se păstrează în proiectul prezentat luni.

Declarația privind originalitatea tezei, azi. Cazul Bode-UBB

Astfel de declarații fac și astăzi parte din documentația necesară pentru dosarul de doctorat, la instituția de învățământ superior unde a fost urmat programul de doctorat. La Universitatea Babeș-Bolyai, printre formularele necesare în vederea susținerii publice a tezei de doctorat, se numără și o “Declarație privind asumarea răspunderii asupra tezei”.

Prin această declarație, studentul-doctorand și coordonatorul de doctorat declară că teza respectivă “a fost realizată cu respectarea standardelor de calitate și de etică profesională inclusiv în ceea ce privește originalitatea conținutului tezei de doctorat respective”. Totodată, ei declară că “teza de doctorat este o lucrare originală iar pentru fiecare material preluat (inclusiv din lucrările anterioare ale studentului-doctorand) este menționată sursa”). Doctorandul și coordonatorul declară, totodată, că au luat la cunoștință prevederile legale privind răspunderea asigurării originalității în teza de doctorat.

Edupedu.ro a solicitat UBB să precizeze dacă, în urma deciziei Comisiei de Etică a instituției, în cazul tezei de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, consideră că această declarație a fost încălcată și, dacă da, de ce nu a fost semnalat organelor statului, pentru verificări cu privire la existența falsului în declarații.

Răspunsul Universității Babeș-Bolyai face trimiteri la o “informație” care “a apărut în spațiul public” referitoare la o sesizare a “organelor judiciare competente” pentru a spune că instituția, unde Lucian Bode a obținut titlul de doctor printr-o teză în care aceeași instituție a constatat plagiatul, a apreciat “că nu se impune o nouă sesizare”: Răspunsul UBB, integral:

“Având în vedere că imediat după comunicarea Hotărârii Comisiei de etică din ianuarie 2023 a apărut în spațiul public informația legată de faptul că organele judiciare competente au fost sesizate cu verificarea acestei declarații, am apreciat că nu se impune o nouă sesizare cu același obiect”.

În acea perioadă, fusese anunțată o plângere penală pe această temă, inițiată de Asociația VeDem Just.

Noul rol al CNATDCU: din consiliul autonom, comisie subordonată unei direcții din minister. Explicațiile ministrului Deca

CNATDCU, instituție care în baza Legii 1/2011 avea rol de consiliu național care funcționa autonom,, devine în proiectul noii legi “comisie națională” (Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) și intră, asemenea celorlalte foste consilii naționale devenite comisii, în coordonarea direcției pentru învățământ superior din ME, conform proiectului de Lege Deca:

“Art. 153 (8) Activitatea comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) este coordonată de Direcția Generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației”.

Măsura transformării consiliilor naționale în comisii fiind iuna luată în calcul și în versiunea Cîmpeanu a proiectului de lege, profesorul Lazăr Vlăsceanu comenta atunci:

“Aceste comisii sunt, de fapt, transformate în copii palide ale consiliilor naționale instituite de legea anterioară (nr. 1/2011) ca entități autonome față de ministru, reunite sub administrarea autonomă a UEFISCDI, finanțată de bugetul educației, cu scopul de a oferi universitarilor posibilități de a participa la gestionarea sistemului universitar prin propuneri de politici privind finanțarea, cercetarea, resursele umane, administrarea etc. avansate spre decizia ministrului. Prin proiect, autonomia precedentă a consiliilor este înlocuită de coordonarea, de fapt de subordonarea lor față de direcția pentru învățământul superior din minister (…)”.

În conferința sa de presă de luni, Ligia Deca a spus, însă, că noul CNATDCU “nu se subordonează nimănui” și a prezentat schimbările drept unele ce au drept rol să sprijine birocratic activitatea comisiei (notă: secretariatul tehnic la care face ministrul este menționat și în actuala lege, fără să existe o relație de coordonare directă Minister-Consiliu). Ministrul Educației, luni:

“CNATDCU este o comisie a Ministerului Educației, nu se subordonează nimănui, are un secretariat tehnic care este asigurat, într-adevăr, de o entitate din minister și acum există serviciul birou secretariat CNATCU. Având în vedere că CNATCU este format dintr-o serie de specialiști pe fiecare domeniu, neavând un aparat tehnic, ei au nevoie de un secretariat care să se ocupe de procedurile birocratice și de un suport juridic, în mod evident, pentru că emite decizii cu impact juridic.”

Întrebată de ce se schimbă rolul CNATDCU într-o instanță de apel, când vine vorba despre verificarea plagiatelor, Ligia Deca s-a referit la rolul general legat de acordarea doctoratelor și a spus că că acesta “nu se schimbă. Ei au un rol în continuare în procesul de acordare inițială a titlurilor de doctor”.

În aceeași conferință, ministrul a prezentat astfel aceste procedurile în care poate interveni CNATDCU, în ceea ce privește verificarea și sancționarea plagiatelor și ce măsuri sunt propuse în lege pentru combaterea plagiatului:

“Doar o instanță judecătorească poate anula diploma de doctorat. Practic am considerat că e nevoie să aducem mai multă transparență și să punem mai mult accent pe prevenție. Cum facem asta? În primul rând, nu se mai poate renunța, unilateral, la titlul de doctor.
A 2-a chestiune: tezele devin documente publice înainte de susținerea lor. Există 90 de zile, trei luni în care ele vor sta într-o platformă publică, în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta și să poată sesiza eventuale abateri de la etica universitară. Înainte ca teza să fie susținută în comisia respectivă, universitățile analizează în primă instanță sesizările de plagiat. Tot ele sunt și cele care acordă titlul de doctor.
Însă, dacă sunt suspiciuni cu privire la rezoluția dată de către comisia de etică a universității, CNATCU rezolvă contestațiile.
În cazul în care CNATCU decide că o teză este plagiată, există o direcționare clară, legală, pentru ca cei care au emis diploma, adică reprezentantul legal al universității, rectorul, să meargă în instanță și să ceară anularea titlului sau, dacă nu a produs încă efecte juridice, o poate revoca. Ce înseamnă asta din punct de vedere al responsabilității universităților? înseamnă că există mai multă responsabilitate și o serie de sancțiuni posibile pentru cei care au facilitat încălcări ale eticii. Practic, se poate retrage acreditarea domeniului din cadrul universității ca instituții organizatoare de doctorat, ceea ce înseamnă retragerea dreptului universității de a mai admite noi studenți la doctorat. În cazul în care se constată abateri mai grave sau repetate, se poate merge până la retragerea autorizației de funcționare a instituției de învățământ superior.
De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru conducătorii de doctorat, membrii comisiei de susținere sau alte persoane implicate în incidente dovedite de fraudare pe în acest proces de emitere a titlurilor de doctor. Atribuțiile CNANTCU – știu că a fost o preocupare în spațiul public. În primul rând că nu numai că nu se desființează, dar rămâne garantul calității și integrității tezelor de doctorat. CNATDCU poate propune, motivat, inclusiv invalidarea acestora în procesul inițial de susținere. Își păstrează atribuțiile cu privire la abilitarea conducătorilor de doctorat. Deci, cei ce îndrumă doctoranzi vor primi un aviz din partea CNATCU vizavi de dosar și de procedură și, așa cum spuneam, este instanța de apel la deciziile comisiei de etică de la nivel universitar.”

Atribuțiile CNATDCU prevăzute în proiectul Legii învățământului superior:

“Art. 155

(1) CNATDCU are următoarele atribuții principale:

a) propune standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituțiile de învățământ superior, a atestatului de abilitare, a diplomei de doctor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNATDCU;

b) analizează procedura administrativă desfășurată la nivelul instituției de învățământ superior privind acordarea atestatului de abilitare;

c) analizează procedura administrativă desfășurată la nivelul instituției de învățământ superior privind acordarea diplomei de doctor;

d) verifică, pe baza unei sesizări sau a unui plan de verificare respectarea standardelor minimale și a procedurii administrative în cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor de conferențiar și profesor din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare- dezvoltare din instituțiile de învățământ superior și a acordării atestatului de abilitare, finalizate cu cel mult 3 ani înainte de sesizare sau de decizia de efectuare a verificării;

e) se pronunță asupra contestațiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor de etică universitară ce funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pentru soluționarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică și deontologie universitară în obținerea documentelor și titlurilor universitare;

f) propune ministrului educației aplicarea uneia sau mai multora dintre măsurile prevăzute la art. 173 (n.red.: articol referitor la sancțiuni aplicate de rectori, respectiv de Ministerul Educației);

g) prezintă și face public un raport anual Ministerului Educației privind activitățile desfășurate și propunerile de măsuri de îmbunătățire;

h) alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare și funcționare.”

Autoritatea care acordă titlului de doctor

Proiectul de lege prezentat luni nu menționează anume cine emite titlurile de doctor, așa cum se întâmplă în legea actuală sau în precedentele variante ale proiectului nou, consultate de Edupedu.ro. Astfel, mai multe articole conțin prevederi despre actele de studii în ansamblu, inclusiv despre diplome, care sunt gestionate de către instituțiile de învățământ superior, prin rector,, respectiv de către Academia Română.

Articolul 46 prevede:

“(1) Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numește diplomă de doctor în conținutul căreia se menționează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului.
(2) Prin diploma de doctor se conferă titlul de doctor, în științe, corespunzându-i acronimul Dr. sau într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
(3) Finalizarea programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate și a programului individual de cercetare științifică sau de creație artistică din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat sunt atestate prin eliberarea unui certificat.”

Într-o versiune anterioară a proiectului, consultat de Edupedu.ro, același articol menționa că diploma ce conferă titlul de doctor este acordată de către Instituția Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) – detalii aici.

În actuala Lege a educației, e prevăzut că titlul de doctor este atribuit de către ministrul Educației, după validarea tezei de către CNATDCU: Art. 168 (7) – “Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educației și cercetării, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU”.