Moartea cauzată de noul coronavirus – acesta este punctul de plecare pentru serviciul public de radiodifuziune din Marea Britanie, BBC, în efortul său de a educa populația despre siguranța noilor vaccinuri pentru combaterea Covid-19. Într-o documentare pe această temă, BBC pornește de la zero și explică diferențele între “risc” și “riscant”, între “sigur” și “inofensiv” în cazul tratamentelor medicale în general și al vaccinurilor în special. Totul, în ideea că oamenii nu au nevoie doar de informare: într-o vreme în care ei se confruntă cu o avalanșă de dezinformări, iar curentul anti-vaccin e o realitate, e necesar ceva mai mult decât informare și încercări de convingere, e necesar să explici lucrurile cele mai simple.
- Campanii de informare sunt în pregătire și urmează să fie derulate și în România, urmând proceduri oficiale, rămase deja în urma campaniilor negative legate de vaccin.
Vaccinul pentru Covid-19 – De ce și când este nevoie să te vaccinezi – explicații simple în abordarea BBC
Marea Britanie este prima dintre țările europene unde a început campania de vaccinare împotriva noului coronavirus. În pregătirea acestui moment, autoritățile au insistat în declarații pe siguranța vaccinului folosit, iar media au apelat de o lună la materiale de informare pe această temă – vezi, de exemplu, un material The Guardian din 13 noiembrie, de tip întrebări și răspunsuri.
Dar BBC, într-un material documentar pe tema siguranței vaccinurilor, a mers mai departe: a explicat de la zero esența problematicii legate de vaccinuri.
Serviciul media public din Marea Britanie pleacă de la un reper pe înțelesul tuturor: moartea. Anume că, până în prezent, 1 din 1.000 de britanici a murit, deja, în urma infectării cu noul coronavirus: “Aceasta este amenințarea la care trebuie raportate toare riscurile” apărute în asociere cu vaccinurile.
Având în vedere că, marți, au fost anunțate două cazuri de reacții alergice la noul vaccin Pfizer, BBC merge pe aceeași argumentație simplificată. În medicină, arată sursa citată, există o diferență între “sigur” și “inofensiv”, între “risc” și “riscant”. Dacă unii oameni au reacții alergice, atunci ce înseamnă că vaccinul e “sigur”?
- Răspunde un expert de la London School of Hygiene&Tropical Medicine: “Dacă vorbim despre lipsa oricărui efect advers, atunci niciun vaccin nu e sigur, niciun medicament nu e sigur. Toate medicamentele eficiente au efecte nedorite. Ce înțeleg prin “sigur” este că, atunci când raportezi efectele nedorite la beneficii, beneficiile sunt clar superioare” – lucru confirmat în cazul noului vaccin Pfizer de către autoritățile care au aprobat vaccinul în Marea Britanie.
BBC arată că siguranța și înțelegerea ei depind de context: dacă ai cancer și trebuie să apelezi la chimioterapie, aceasta presupune efecte secundare imense, dar alternativa este moartea și atunci acest tratament este acceptat. La medicamente comune, precum ibuprofen, există efecte secundare foarte grave, dar acestea sunt extrem de rare și nimeni nu le ia în seamă.
Or, în cazul vaccinurilor, acestea sunt făcute persoanelor sănătoase, iar atunci orice risc trebuie să fie foarte, foarte redus, pentru ca tratamentele să fie acceptate de populație – lucru de care țin cei care realizează, respectiv cei care aprobă vaccinurile.
BBC subliniază că evaluarea vaccinurilor este un proces transparent și, orice îngrijorare legată de siguranță ar exista, ea ar ajunge în atenția forurilor de reglementare. Volumul total al acestor informații legate de realizarea și testarea vaccinurilor este, potrivit expertului citat, de circa 10.000 de pagini.
Sursa menționată arată că există mereu riscul să apară probleme neașteptate: vaccinul Pfizer este testat pe aproximativ 20.000 de persoane, vaccinul Moderna – pe 15.000, iar cel dezvoltat de Oxford/AstraZeneca – pe 10.000 de oameni. Numerele sunt suficiente pentru a verifica faptul că vaccinul funcționează și pentru a detecta probleme comune, dar ar putea să nu identifice lucruri cu incidență foarte rară, care ar afecta 1 la 50.000 de persoane, de exemplu. Acest lucru este valabil pentru toate vaccinurile aprobate, nu doar pentru cele anti-Covid-19.
Problema dezinformării
BBC merge mai departe și arată că situațiile de risc cunoscute sau care pot apărea pe parcurs, în legătură cu vaccinurile, pot face ca oamenii să creadă că diverse probleme de sănătate pot fi cauzate de vaccin. Acest fenomen poate apărea atât din insuficiența informării, cât și în urma unor campanii răuvoitoare împotriva vaccinurilor.
Un exemplu oferit de sursa citată, legat de posibile coincidențe:
- În Marea Britanie se înregistrează un atac de cord și un atac cerebral la fiecare cinci minute. E posibil ca un om care are probleme grave de sănătate și care se vaccinează astăzi să sufere un astfel de atac a doua zi, indiferent de vaccinare.
Toate aceste lucruri trebuie cunoscute, arată BBC, pentru ca oamenii să se vaccineze cunoscând contextul real și să se evite situații precum cele care au permis, în mod fals, asocierea unor vaccinuri cu autismul. Această asociere, dovedit eronată, este folosită în continuare în campaniile antivaccin care au prins amploare în lume.
Dezinformarea, lacunele de informare și planurile românești de informare publică pe tema vaccinurilor
În România, riscurile informării neatente pe tema Covid există la rândul lor, pe lângă cele asociate campaniilor antivaccin. În presa din România, unde informația din presă cu privire la riscurile și siguranța vaccinurilor este deocamdată limitată, unul dintre cei mai atenți urmăritori ai fenomenului este Răzvan Cherecheș, profesor și expert în sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Pe pagina sa de Facebook, acesta semnala, de exemplu, miercuri un articol din presa română cu privire la un număr de “șase persoane decedate în timpul testării vaccinului Pfizer în SUA”. Profesorul trece de informare și își educă cititorii cu privire la valoarea informației în funcție de modul în care este ea redată de presă:
- “Știrile acestea senzaționaliste sunt o mare problemă. Cele 4 decese din grupul placebo nu au fost vaccinate (deci moartea lor nu are nicio treabă cu vaccinul). Cele 2 decese din grupul vaccinat nu au nicio legătură demonstrată cu vaccinul sau mecanismele de acțiune ale vaccinului (…) E ca și cum ai spune că vecina de la 2 a murit după ce și-a cumpărat pâine, exact la fel verișoara cumnatului, care a murit tot după ce și-a cumpărat pâine – oare înseamnă că…? Cel mai probabil că nu.”
Deocamdată, în România, educația pe această temă se limitează la câteva surse, precum expertul de la Babeș-Bolyai.
Un alt expert, de data aceasta unul în dezinformare și comunicare, profesoara SNSPA Alina Bârgăoanu, a fost anunțată de Alexandru Rafila drept coordonatoare a campaniei publice de comunicare pentru vaccinare, care va fi organizată de autoritățile române. Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a anunțat la rândul său implicarea specialiștilor, alături de celebrități, într-o viitoare campanie de informare și de convingere a populației.
- Într-o intervenție la Digi 24, la sfârșitul lunii noiembrie, Alină Bârgăoanu arăta și cum vede ea, în linii mari, campania de informare – în primul rând prin “câștigarea” corpului medical, la nivel de susținere a vaccinării, apoi prin “conservarea”, dar preferabil creșterea încrederii populației, lucru pe care îl considera “dificil” – evaluările ei, în înregistrarea de aici, de la minutul 34.30.
Dar subiectul, care a dominat agenda publică înainte de alegeri – când președintele și guvernul preferau să discute despre campania de vaccinare mai mult decât despre gravitatea situației epidemiologice – s-a limitat, în ultimele zile, doar la informații oficiale privind organizarea campaniei de vaccinare.
Partea de informare a fost pusă în așteptare, după ce un site de informare a fost lansat de autorități chiar când atenția publică era minimă – pe 1 decembrie. Site-ul cuprinde informații sigure și informații “înșelătoare” (eufemism pentru dezinformări, conspirații și alte derapaje) despre vaccinare, formulate accesibil, dar lăsate la grămadă în liste de tip “top 10”.
- Nu s-a mai auzit nimic despre acel site, după momentul lansării.
Între timp, au fost alegerile parlamentare, iar în Parlament a intrat un nou partid, AUR, ce cuprinde conspiraționiști care vor avea, de acum înainte, tribună națională și care au captat deja atenția extinsă a presei centrale, prin rezultatul lor la urne. Sunt conspiraționiști care au contestat vaccinurile, măsurile antipandemie și chiar pandemia de luni de zile – vezi un caz aici.
Când va exista, noul guvern va acționa și el și va informa.
Foto: © Chayakorn Lotongkum | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.