Utilizarea metodelor tradiționale de predare-învățare-evaluare și analiza superficială a rezultatelor nesatisfăcătoare la examenele naționale, a cauzelor acestora și lipsa planurilor de măsuri remediale și de suport sunt unele puncte slabe identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB). Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2024-2025. Vezi mai jos, în articol, care sunt celelalte puncte slabe.
Un alt punct slab se referă la proiectarea, în multe școli, de documente manageriale improvizate, nerelevante, nerealiste. Este menționat și numărul încă foarte mare de cadre didactice care nu proiectează eficient activități didactice și nu utilizează constructiv și eficient tehnologia digitală și internetul.
La partea de curriculum, punctele slabe sunt următoarele:
- existența unui număr de unități școlare care nu asigură servicii educaționale de calitate și care au înregistrat rezultate foarte slabe la examenele naționale;
- utilizarea metodelor tradiționale de predare-învățare-evaluare;
- analiza superficială a rezultatelor nesatisfăcătoare la examenele naționale, a cauzelor acestora și lipsa planurilor de măsuri remediale și de suport;
- lipsa unor repere în construirea materialelor de sprijin pentru elevii cu cerințe speciale;
- proiectarea, în multe școli, de documente manageriale improvizate, nerelevante, nerealiste;
- existența unui număr foarte mare de elevi repetenți;
- numărul încă foarte mare de cadre didactice care nu proiectează eficient activități didactice și nu utilizează constructiv și eficient tehnologia digitală și internetul;
La secțiunea de resurse umane, sunt precizate următoarele puncte slabe:
- interesul scăzut al cadrelor didactice pentru cunoașterea documentelor de strategie educațională privind asigurarea calității în educație și a noutăților privind programele structurate pe competențe, privind proiectele de reformă și aplicarea legislației școlare;
- interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă;
- discipline de studiu deficitare în ceea ce privește resursa umană cu studii corespunzătoare;
- lipsa asistenților medicali din unitățile de învățământ;
- formalismul unor activități de formare continuă la nivelul comisiilor din unele unități de învățământ;
- menținerea unei rate ridicate a absenteismului și a ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație;
- lipsa de acoperire în totalitate, prin activitatea de inspecție școlară, a componentei de consiliere și îndrumare;
- lipsa personalului care desfășoară activitatea în cadrul compartimentului audit.
La secțiunea resurse materiale și financiare, punctele slabe sunt:
- existența de unități școlare fără autorizație sanitară de funcționare;
- existența unităților de învățământ în care rețeaua de internet nu acoperă integral nevoile reale;
- echipamente multimedia insuficiente/depășite din punct de vedere al eficienței în raport cu actul didactic modern;
- monitorizarea scăzută în ceea ce privește obținerea avizelor de funcționare de către unitățile de învățământ bucureștene;
- spații suficiente pentru organizarea programelor complementare de tip Școală după școală în toate unitățile de învățământ;
La relații comunitare sunt menționate două puncte slabe:
- disfuncționalități sau comunicare formală în relația familie-școală-inspectorat școlar și, în unele cazuri, în relația inspectorat-autorități locale;
- lacune în comunicarea compartimentelor ISMB cu parteneri de dialog instituționali/neinstituționali;
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Despre rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2024
În urma contestațiilor, 74,5% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Națională 2024, în creștere cu 0,1%, față de rezultatele inițiale, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației.
Au fost depuse 27.642 de contestații, adică cel mai mare număr de lucrări din ultimii 10 ani. Pentru 14.720 de lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 9.646 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere, conform. Ministerului Educației. Numărul total de note modificate după contestații este de 24.366.
A crescut numărul elevilor cu media generală 10 la Evaluarea Națională 2024, după rezolvarea contestațiilor, potrivit Ministerului Educației. Inițial erau 65 de medii de 10. După soluționarea contestațiilor, numărul lor a crescut la 74. Concret, 9 din elevii care au făcut contestații au obținut medie maximă.
Un elev de la Școala Gimnazială nr. 190 din București a obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română, după ce inițial primise 7.70. După contestație, nota i-a crescut cu 2.3 puncte. Media elevului a crescut, după contestații și schimbarea notei la română, de la 8.8, la 9.95.
Edupedu.ro a scris și despre cazul unui elev din Târgoviște a obținut 4 puncte la contestație la Limba și literatura română.
Pentru un elev din Vrancea, care a primit 3,50 la Matematică la Evaluarea Națională 2024 și care a obținut după contestație nota 9,75, inspectoratul școlar a precizat că „a fost o eroare umană de încărcare a tezei pe platforma de evaluare”.
Despre rezultatele finale de la BAC 2024 (sesiunea iunie-iulie)
Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2024 este de peste 78%, după soluționarea contestațiilor. “În urma soluționării contestațiilor, rata de succes în sesiunea iunie – iulie 2024 a crescut la 78,2%, comparativ cu procentele din sesiunile iunie – iulie din ultimii doi ani se remarcă un progres de 3% “, a anunțat Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Amintim, rezultatele inițiale arată că la Bacalaureat 2024 este cea mai bună rată de promovare din ultimii 15 ani.
59 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au obținut media 10, după ce au fost soluționate contestațiile, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației. Inițial, când au fost publicate rezultatele inițiale erau doar 39 de candidați cu media 10.
Aproape 49.000 de note de la Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au fost greșite și modificate după contestații, după cum se arată în comunicatul de presă al Ministerul Educației de după anunțarea rezultatelor finale.
Din 51.373 de note contestate, 48.896 au fost modificate. În procente, 95,1% din note au fost greșite și recorectate la contestații și doar 5% din note au rămas ca cele inițiale.
Niciun candidat din 50 de licee din țară nu a luat examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iulie, conform rezultatelor dinaintea contestațiilor de la Ministerul Educației, prelucrate de platforma BacPlus. Au fost luate în considerare licee de stat și private și licee cu câte un singur candidat. Anul trecut erau 53 de licee cu o rată de promovare zero, potrivit platformei.
În iunie 2023, Marcel Ciolacu, premierul României, spunea, în Parlamentul României, că „România nu trebuie să aibă licee în care niciun elev nu ia bacul. România nu trebuie să mai aibă în sistemul de educație oameni cu doi și trei la titularizare, care s-au făcut profesori doar pentru că n-au găsit altceva mai bun de făcut”.
Condițiile pe care un elev trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:
- să-și fi echivalat sau recunoscut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
- să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- să obţină media generală 6(cel puţin) la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
Foto: © Valerii Honcharuk – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
Redacția
Andrei Popa
9 comments
Sunt absolvent al secției Pedagogia învățământului primar și preșcolar, am 8 ani de experiență la catedră și pot să vă spun sigur că utilizarea metodelor tradiționale de predare-învățare-evaluare la clasă nu numai că nu dăunează învățământului, ci dimpotrivă, aceste metode trebuie utilizate preponderent, iar metodele moderne sunt complementare. Persoana care a scris articolul, probabil nu are studii de specialitate, sau cei care au făcut studiul respectiv în școli, nu le au. Cum adică utilizarea acestor metode este un punct slab? Asta e o aberație.
profesorii nu utilizează constructiv și eficient tehnologia digitală și internetul :))))
Poate nu au aflat toți de Kahoot. pai sa le spună cineva. apoi nu mai e nevoie de predare-invatare-evaluare.
8 țări din Europa au interzis telefoanele mobile în școli și limitează expunerea elevilor la IT – noi facem fix pe dos. Noi suntem mai șmecheri, știm tot, ne punem de-a doulea pentru că așa ne simțim mai bine.
Dacă nu mai e nevoie de școală, să punem lacăt și să cumpărăm un abonament de date mai bun. Iar în vreo 10 ani, să tragem obloanele la țară.
…profesorii fără perfecționări, titulari pe viață, cu pedagogii din anii ’75, care “șăd” pâna la 70 fiindcă sistemul le da voie, DECi POT!!. Păi dacă…pot, să poată și să fie reevaluați cu teste de reconfirmare a titularizării, din metodica, în special pe utilizarea și crearea de resurse digitale, online. Că nepoții lor ar vrea sa fie profesori, dar sistemul nu le da voie. Să se plimbe în proiecte, că au vreme, să meargă la serate dansante de Ziua Educației și să fie platiți cu 3 salarii de debutanți😑
Nu credem,profesorii fac totul perfect,părinții și elevii sunt cauza tuturor rezultatelor proaste,că ei lucrează cu materialul clientului. .🤮
Cunosc caz concret de profesor ca a utilizat aproape în exclusivitate, ani la rând, metoda învățării prin proiecte. Metoda nouă, de!
A plecat din școală și clasele lui au fost preluate de un profesor cu metode tradiționale. La evaluarea inițială, acesta a constatat cu disperare lipsa cunoștințelor de bază, esențiale la disciplina respectivă. Deci?!…
Metodele tradiționale… adică metodele VERIFICATE (de sute de ani, nu de două zile). Metodele noi/moderne… adică metodele pentru care trebuie să mai treacă ceva timp ca să vedem dacă funcționează (iar din ce se vede până acum, pe parcurs, funcționează minunat dar fără rezultate pozitive măsurabile.)
Zic că cei din ISJMB sunt proști, dar nu era nevoie să ne-o și demonstreze.
🤣🤣🤣
Toți incompetenții s-au înscris într-un partid și sunt pe funcții (fie directori, fie inspectori fie prin CCD)
Habar n-au de munca la catedră. Fiind odihniți, stau și cugetă. Vorbesc de evaluare. Marea lor majoritate nu au pregătit în viața lor vreun elev pentru vreun examen sau vreo olimpiadă.
Cum ar trebui făcută evaluarea la clasă dacă la examene evaluarea e cea tradițională?
Exact – lucrezi cu ei cu cele mai moderne metode, ani la rând nu știu decât astea, și după aia se duc la evaluare sau bacalaureat unde tot foaia și pixul, reproducerea de citate învățate pe de rost sau reluarea unor exerciții stas sunt bazele…