În plin sezon al învățării hibride și în anumite situații al învățării online, „în timp ce autoritățile schimbă regulile jocului din mers, profesorii trebuie să nu uite că elevii lor se bazează pe ei. Indiferent că sunt acasă sau învață încă la școală, responsabilitatea noastră este aceeași”, scrie Daniela Vasile, director educațional la Avenor College, o școală privată din București și expert în educație.
Aceasta împărtășește profesorilor sfaturile ei pentru propria echipă, în contextul în care unii dintre elevi continuă învățarea la școală, iar alții sunt temporar online. Mai jos găsiți și un model de lecție.
„Și în școala noastră avem atât lecții față în față, cât și lecții hibrid și online pentru anumite grupuri de elevi, iar cheia pentru jonglarea între ele este planificarea foarte bună.
Planificarea unei ore online este diferită de planificarea unei ore în persoană, iar planificarea pentru hibrid conține elemente din ambele tipuri. Acesta din urmă este cel mai dificil mediu de predare, dar, după cum vedem, nu putem scăpa de el.
Pentru ca o oră online să aibă succes, este nevoie de o planificare mai atentă decât pentru o oră cu toți elevii în clasă. Online, planificarea învățării este mai detaliată și mai anticipativă.
Iată 10 indicii despre cum putem planifica o oră de succes online:
- Pregătiți un starter pentru lecție, care este proiectat pe ecran în timp ce elevii intră pe rând în Zoom.
- Observați toți elevii pe măsură ce intră la oră. Acordați atenție fiecăruia dintre ei. Cereți specific să aibă camera deschisă în timpul lecției.
- Nu vorbiți mai mult de 6-10 minute (în funcție de vârsta copiilor; 10 min în cazul liceenilor de exemplu). Altfel le pierdem atenția și nu putem controla ce fac dincolo de ecran.
- Faceți un videoclip înregistrând conținutul pe care vreți să-l predați. Cereți-le elevilor să îl urmărească înainte de lecție, ca temă, și apoi verificați în clasă ce au înțeles. Aceasta este învățarea inversă (flipped learning), o tehnică care funcționează foarte bine în ore online.
- Folosiți Google Docs și încărcați-le în Google Classroom. Creați copii pentru fiecare elev în parte. Astfel puteți vedea în timp real cum și ce lucrează, iar ei pot contribui cu texte și insera ilustrații.
- Oferiți feedback înregistrat prin intermediul Google Classroom. Există o extensie care înregistrează vocea, iar mesajul vocal poate fi transcris în timp real în Google Classroom
- Folosiți breakout rooms și treceți prin fiecare pentru a vedea cum se descurcă elevii. Instrucțiunile trebuie să fie foarte clare, postate în Google Classroom și înțelese de elevi înainte de a se despărți pe grupuri.
- Faceți o listă de elevi în ordine alfabetică și adresați-le pe rând o întrebare. În acest fel toată lumea vorbește, iar rândul elevilor vine atât de des, încât trebuie să rămână atenți și să se concentreze.
- Planificarea pentru o oră hibridă necesită atât părți pe care le-am aplica față în față cu elevii, cât și activități specifice orelor online. E important să nu neglijăm nici elevii din clasă, nici pe cei de acasă.
- În fiecare grup de lucru (breakout room) puneți atât elevi care sunt în clasă cât și elevi care învață online. În acest fel, elevii din clasă devin legătura dintre profesor și elevii de acasă.
Un posibil model pentru desfășurarea unei ore hibride (este în limba engleză, deoarece noi avem o echipă mixtă de profesori, români și britanici, și folosim resurse în engleză)”.
*Articolul este preluat cu acordul autorului
__________
Despre autor
Dr. Daniela Vasile a absolvit Universitatea București, Facultatea de Matematică și Informatică și Universitatea Lomonosov (studii masterale și doctorale). A predat la Universitățile București și Osijek și a condus Catedrele de Matematici la scoli internaționale de top din Varșovia, Moscova și Hong Kong. Este președinte de comisii de acreditare și asigurare a calității pentru școli internaționale (Council of International Schools) și consultant al Universității Hong Kong, Departamentul de Educație (formare profesori și evaluare a programului de master în educație internațională).
Foto: © Tetiana Soares | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Ramona Florea
6 comments
Va multumim, e foarte util articolul! O singura intrebare ref. la punctul 10 ( breakout room “hibrid”):
Sa presupunem ca avem 30 de copii in clasa, 15 online, 15 care sunt in clasa. Facem 5 grupe, deschidem 5 breakout room, in fiecare vor fi 6 elevi: trei elevi care invata momentan online si 3 care sunt in clasa. Asta inseamna:
A. 5 statii de lucru in clasa, cu 5 laptopuri deschise. Asta teoretic ar fi posibil. Insa indata ce 3 copii stau la acelasi laptop, nu se poate folosi headset si se va crea o cacofonie imensa si echouri din toate partile din cauza multiplelor microfoane.
B. 15 statii de lucru (laptopuri) in sala, adica unul pentru fiecare copil, cu headset — si in acest caz e greu de imaginat ca cei din clasa pot concentra caci se va auzi (din afara castii) destul de mult ceea ce vorbesc ceilalti copii care stau in apropiere si sunt inclusi in alte grupe….
Dvs. cum v-ati descurcat cu aceasta probleme? Va multumim, va dorim sanatate si mult succes in continuare.
Elevii mei nu au nici acum telefoane smart în cele mai multe cazuri. Unii au telefoane vechi, cu ecranul spart, moștenite de la părinți. Există familii cu câte 3-4 copii care ar trebui să participe la ore în același interval orar, în clase diferite, dar în aceeași cameră, în special iarna, când încălzirea e o problemă.
Cei mai mulți nu știu să folosească nimic în afară de TikTok, Facebook și jocuri, pe telefoanele lor. În 2020 am folosit cel puțin un sfert din ore pentru a-i familiariza cu utilizarea aplicațiilor Google.
Laptopuri, tablete – majoritatea n-au bani pentru așa ceva. Internetul e instabil și la școală. Iarna trecută ”am făcut frigul” pentru că, elevii fiind online, s-a încălzit doar cât să se dezmorțească aerul, însă trebuia să predăm de la școală.
Nu contest că ar fi frumos să fie așa în fiecare școală din România, dar practic, condițiile economico-sociale sunt atât de diferite încât ar trebui, poate, să inventați o etichetă, ”doar pentru București sau orașele mari” înainte de a posta așa ceva, ca și cum toți am putea, doar că nu vrem.
Subscriu la tot ce spuneti. In sferele inalte de “Bucale” nu se vede realitatea rurala din provincie. Am familii cu 9 copii. Acei elevi lucreaza toti odata, pe acelasi segment orar. Internet nu au, bani nu, unii vin la scoala pentru ca e cald iarna si au pachetelul scolar asigurat. Zona este una de munte, cu case rasfirate. O casa aici, una la 2 km. Scoala e cu soba si ore doar ziua. Aici nu ajunge curentul electric. Despre ce vorbim?? Ce scoala online?? Pentru acesti copii scoala este singura metoda sa scoata capul dintre munti, brazi, oi, lupi. Cu scoala online vreti sa educati copii care nu au vazut un televizor??
Depinde de la scoala la scoala … La colegiile din “Bucale” (cum ii ziceti dumneavoastra) toti copii au macar un smartphone. majoritatea si laptop. Si sunt cate 30 de copii in clasa, poate uneori si peste … Dar si rata de incidenta in “Bucale” a sarit de 1.3% … In localitatile mai … remote … sunt 20 de copii in clasa, poate mai putini, clasele sunt mari si rata de incidenta este mai mica … Pana la urma de ce sa ii tratam pe toti la fel, ca in comunism … Onorat domnul ministru sa lase dreptul de a alege modul de predare la nivelul directorilor de scoala …
Aricolul este relativ bun dar perimat. Banuiesc ca este editat in urma cu cativa ani cand se utiliza numai Zoom pentru comunicare. La ce este necesar Zoom cand în Google este Meet sau în Office 365 este Team?
Problema este in primul rând de editare a unor lectii interactive, cu animatie și mai atractive mai ales pentru clasele mici.
De ce nu propune pentru matematică și alte disciplie utilizarea unei tablete pentru editarea în timp real a rezolvării problemelor cu sprijinul elevilor și cu comentariile lor.
Ar trebui ca și profesorii cu renum și doctorate să fie mai ancorați în realitatea curentă și să vină cu exemple mai concrete nu numai cu sfaturi lăsând pe spinarea unor profesori care majoritatea sunt depășiți sau cei mai tineri sunt habarniști.
Va mulțumesc pwntru comentariu. Articolul nu se referă la arhitectura sistemului, ci la metogldele pedagogice pe care le folosim in sistemul hibrid. La Avenor, avem toți iPaduri pe care le folosim exact așa cum menționați. Putem înlocui zoom cu orice alta aplicație cu funcționalități asemănătoare, aveți dreptate.