UTIL Fișe de progres individual pentru elevii de gimnaziu, concepute de profesori de la școala din comuna Apateu, județul Arad. Director: Ne-am gândit să ne focusăm cu adevărat pe elev. Încercăm să facem o evaluare pe competență

Fișe de progres individual al elevului au fost concepute de cadre didactice de la Școala Gimnazială “Gheorghe Popovici”, comuna Apateu, județul Arad, după cum a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro directorul unității de învățământ, Claudiu Vlad. Aceste fișe sunt bazate de evaluarea competențelor generale și specifice ale elevilor: „Ne-am gândit să ne focusăm cu adevărat pe elev, că marea majoritate a dascălilor când intră într-o sală de clasă, în primul rând, se gândesc la cei care învață”. Câteva modele pot fi descărcate din articol.

Directorul, care este și profesor de istorie, a povestit că are colegi care au plecat să predea în Australia și comunică cu ei pentru a afla care sunt noutățile din punct de vedere educațional și cum le poate implementa în școala sa: „Am avut doi colegi care au plecat în Australia și, cam în fiecare lună, discutăm, îmi spun ce se întâmplă prin Australia. (…) La ceea ce se poate, la noi, din punct de vedere legal, încerc să implementez aici. Acolo, de exemplu, la final de an sunt premiați copiii cu rezultate slabe care au reușit să recupereze, chiar dacă au recuperat, să zicem, între 4 și 5. (…)”

„Noi încercăm prin fișa aceasta de progres să facem o evaluare pe competență”, a spus acesta.

Claudiu Vlad a explicat că fișele de progres, bazate de competențe, îi ajută pe profesori să vadă unde au lipsuri elevii și să le pregătească fișe de lucru în funcție de rezultatele acestora: „La fiecare început de an, când profesorul pregătește testul de evaluare, el, în testul de evaluare, să precizeze și ce competențe caută să evalueze, dacă sunt dezvoltate la elev. În momentul în care a dat testul, descoperă lucrul acesta și atunci poate să-i împartă pe copii pe grupe – și bineînțeles că lucrul acesta implică o muncă mai intensă, pentru că în momentul în care tu te duci la clasă, nu te duci și scoți pe unul care este cel mai bun să facă o problemă, iar ceilalți, la revedere. Trebuie să-ți pregătești fișe de lucru pentru fiecare grupă, pe competențele unde ai văzut că au lipsuri”.

Inițial, fișele de progres au fost concepute pentru începutul, mijlocul și finalul anului școlar, dar directorul a precizat că intenționează să facă și pentru finalul fiecărei unități de învățare: „Începând cu anul viitor, dorim să standardizăm și probele de evaluare atât pentru evaluarea competențelor de etapă, adică ce-am făcut noi anul acesta: început, mijloc și la final de an, cât și pentru evaluările de la final de unitate de învățare sau recapitulare finală, adică vrem să stabilim să se respecte niște standarde minimale de tipuri de itemi. Adică nu-i dai o lucrare la sfârșit de unitate de învățare și pui trei întrebări sau cinci întrebări, ci să fie itemi de tip cognitiv, itemi de tip subiectiv. Practic, noi să fixăm un șablon cu tipurile de itemi minimali.”

De menționat este că rezultatele obținute de elevi la fișele de progres nu se transformă în note, potrivit cadrului didactic, ci sunt importante pentru profesori să știe unde se situează elevii: „Ele acum nu s-au transformat în note. Chiar le-am spus cadrelor didactice, nici dacă vrea elevul, nu se trec note în catalog. Lucrul acesta trebuie să-l simtă profesorul. (…) În schimb, dacă tu, într-o sală de clasă, ai făcut evaluarea inițială bazată pe competențe, ai văzut că la istorie, de exemplu, nu trebuie copilul se știe anul, trebuie să facă cu totul altceva, trebuie să știe să plaseze un eveniment istoric într-o anumită perioadă, să știe ce s-a întâmplat în perioada respectivă, să știe ce înseamnă epocă modernă, să știe să lucreze pe hartă. Asta este important (…)”.

Fișele de progres individual al elevului, pentru disciplina Istorie, clasele V-VIII, pot fi consultate mai jos:

Fișa de progres individual al elevului – clasa a VIII-a

Fișă de progres individual al elevului – clasa a VII-a

Fișă de progres individual al elevului – clasa a VI-a

Fișă de progres individual al elevului – clasa a V-a

Redăm dialogul pe tema fișelor de progres pentru elevi:

Claudiu Vlad: Ne-am gândit să ne focusăm cu adevărat pe elev, că marea majoritate a dascălilor când intră într-o sală de clasă, în primul rând, se gândesc la cei care învață. (…) Am avut doi colegi care au plecat în Australia și, cam în fiecare lună, discutăm, îmi spun ce se întâmplă prin Australia. (…) La ceea ce se poate, la noi, din punct de vedere legal, încerc să implementez aici. Acolo, de exemplu, la final de an sunt premiați copiii cu rezultate slabe care au reușit să recupereze, chiar dacă au recuperat, să zicem, între 4 și 5. (…) Noi încercăm prin fișa aceasta de progres să facem o evaluare pe competență. (…)

Edupedu.ro: Ce e diferit față de evaluarea academică?

Claudiu Vlad: Fiecare programă are trecută în ea competențe generale, specifice și apoi exemple de activități de învățare care, bineînțeles, sunt orientative aceste activități de învățare. (…) Noi mergem mai departe. Și ce vrem să facem? La fiecare început de an, când profesorul pregătește testul de evaluare, el, în testul de evaluare, să precizeze și ce competențe caută să evalueze, dacă sunt dezvoltate la elev. În momentul în care a dat testul, descoperă lucrul acesta și atunci poate să-i împartă pe copii pe grupe – și bineînțeles că lucrul acesta implică o muncă mai intensă, pentru că în momentul în care tu te duci la clasă, nu te duci și scoți pe unul care este cel mai bun să facă o problemă, iar ceilalți – la revedere.

Trebuie să-ți pregătești fișe de lucru pentru fiecare grupă, pe competențele unde ai văzut că au lipsuri. Și atunci, cel care este sub nota cinci, ținta ta este să te duci peste nota cinci, intervalul 6-8 poți să încerci să-i duci către nota 9. Cei care sunt de nouă, să zic, să încerci să-i faci să progreseze și ei într-un fel. La noi, ținta a fost următoarea: la finalul clasei a VIII-a, marea majoritatea absolvenților să-i vedem că se duc mai departe, nu neapărat să se ducă la liceu, dar să urmeze o formă de învățământ. (…) 

Edupedu.ro: Am văzut că fișa elevului este într-un fel la istorie, dar cea pentru profesor este destul de ramificată și sunt mai multe exemple.

Claudiu Vlad: Acolo sunt niște exemple cu activități de învățare. Noi am hotărât să facem așa. De ce? Profesorul, în momentul în care evaluează, să aibă în față fișa lui, ca să vadă la fiecare pe ce s-a dus. Bineînțeles că impunând testarea să fie axată pe competențe și precizate într-o legendă, asta vrem să facem de la anul, continuu progresăm, practic el nici n-o să mai aibă nevoie de fișa respectivă, iar fișa elevului să cuprindă doar competențele generale și specifice, am făcut-o așa și din rațiuni economice, adică ca totul să încapă pe o pagină de hârtie.

Atunci e mult mai simplu, vă dați seama, profesorul trebuie să creeze acele pagini la fiecare clasă la care predă. La noi, în sistemul de învățământ, multă lume întreabă cum pot să-ți motivezi cadrele didactice. Eu am încercat să motivez cadrele didactice prin câștigarea de proiecte europene. De ce? Câștigând proiecte europene, am putut să-i duc în mobilități afară, să vadă alte țări. (…) În sistemul de învățământ românesc, singura cale de motivare ar fi, să zicem, prin bani, gradația de merit. (…)

Edupedu.ro: Conversia în note. Deci avem aceste competențe pe care dumneavoastră le documentați, le vedeți, știți că elevul a crescut de la una la alta, că a luat unele competențe, pe altele mai are de lucru. Cum face să corespondezi cu sistemul de notare actual, dar să fie o chestiune de fidelitate, adică poate un copil care este de 5 poate să ia 10 că a progresat?

Claudiu Vlad: Da.

Edupedu.ro: Cum se întâmple lucrul acesta, poate sunt și alți profesori interesați, care este viziunea dumneavoastră?

Claudiu Vlad: Noi tocmai asta încercăm să facem. Începând cu anul viitor, dorim să standardizăm și probele de evaluare atât pentru evaluarea competențelor de etapă, adică ce-am făcut noi anul acesta: început, mijloc și la final de an, cât și pentru evaluările de la final de unitate de învățare sau recapitulare finală, adică vrem să stabilim să se respecte niște standarde minimale de tipuri de itemi. Adică nu-i dai o lucrare la sfârșit de unitate de învățare și pui trei întrebări sau cinci întrebări, ci să fie itemi de tip cognitiv, itemi de tip subiectiv. Practic, noi să fixăm un șablon cu tipurile de itemi minimali. Automat, la itemii respectivi să existe, în elaborarea testului pentru profesor, o legendă, în care el să spună „la tipul de itemi de la punctul 1a) – ce competențe urmăresc eu să evaluez la elev”. Bineînțeles că fiecare item vine cu un punctaj, cum se face și acum. (…)

Edupedu.ro: Cum ați format profesorii pe partea de evaluare?

Claudiu Vlad: Noi am încercat, am zis că anul acesta să fie un an pilot cu fișa de progres bazată pe competențe. La începutul anului, am organizat o întâlnire cu profesorii care au mai multă experiență (…) și i-am organizat pe fiecare, i-am ajutat în elaborarea fișei, le-am spus cum trebuie evaluate, i-am ajutat, mai ales pe cei tineri, în elaborarea afișelor de evaluare. Nu ne-am gândit de la început ca să mergem mai departe și cu partea de evaluare în timpul anului, adică evaluare care se face la sfârșitul unității de învățare, să fie clar stabilite ce competențe dezvoltă. (…) Am zis să stabilim clar, inclusiv printr-o procedură, tot ceea ce trebuie făcut și să venim cu exemple, deci să creăm șabloane, că noi tocmai asta încercăm acum. Încercăm acum să facem și fișele de început, evaluarea inițială, să fie însoțite de legendă cu competențele care sunt verificate, să știm care e baza. (…)

Ele acum nu s-au transformat în note. Chiar le-am spus cadrelor didactice, nici dacă vrea elevul, nu se trec note în catalog. Lucrul acesta trebuie să-l simtă profesorul. (…) În schimb, dacă tu, într-o sală de clasă, ai făcut evaluarea inițială bazată pe competențe, ai văzut că la istorie, de exemplu, nu trebuie copilul se știe anul, trebuie să facă cu totul altceva, trebuie să știe să plaseze un eveniment istoric într-o anumită perioadă, să știe ce s-a întâmplat în perioada respectivă, să știe ce înseamnă epocă modernă, să știe să lucreze pe hartă. Asta este important. (…)

Am avut discuții legate de evaluare și eficiența ei. Știți ce se întâmplă la noi? Și în învățământul primar, unde știți că există calificative, de multe ori, învățătorii sunt tentați să le transforme și acele calificative în note. (…) De ce se întâmplă lucrul acesta? Când s-a introdus evaluarea prin competențe, știți cum s-a întâmplat? Știți că la început de an se organizează acele sesiuni de întâlnire pe specialități, au venit și ne-au spus atunci: „vedeți, de anul acesta, nu mai evaluați obiective, evaluați pe competențe”, nu s-a făcut niciun training. (…) Din cauza asta, există reticența asta. (…) Eu am spus dintotdeauna, dacă-l duci pe un profesor un curs de formare, fă-l într-un mediu nonformal, nu-l duce într-o școală, nu-l duce în timpul anului școlar, pentru că profesorul îți vine după șase ore de muncă. (…)

În Australia, la sfârșitul fiecărui semestru, profesorul care predă la clasă trebuie să facă un raport pe fiecare elev la care predă, un raport educațional în care să spună, din punct de vedere al disciplinei pe care o studiază, ce se întâmplă, și unul comportamental, cum se comportă elevul în clasă, la disciplina respectivă. (…)

Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Cheia succesului, explicată de directorul unei școli rurale din județul Arad, Claudiu Vlad: Să nu le cerem copiilor noștri să memoreze informații, ci să îi învățăm să lucreze cu acea informație, să fie creatori / Modele de fișe de progres pentru elevi pe clase