USR Plus cere retragerea proiectelor legilor Educației și refacerea lor “printr-o consultare publică adevărată”

USR Plus remarcă faptul că “nici România Educată, nici proiectele de legi ale educației nu sunt bazate pe studii și nu au primit susținere și acord social”, într-o postare pe Facebook. “Riscul cel mai mare, după plecarea lui Sorin Cîmpeanu de la cârma ministerului (…) este dat de accelerarea procesului de adoptare a celor două propuneri de legi ale educației păstorite de acesta, reflectând doar satisfacerea intereselor de clan din învățământ, la toate nivelurile”, mai subliniază USR Plus.

• Ligia Deca, noul ministru al Educației, își anunță obiectivul: O reformă în educație, incluzivă şi fără agendă prestabilită, bazată pe studii şi pe acord social

După ce ministrul Educației Ligia Deca și-a anunțat obiectivele, USR Plus cere un bilanț pe temele mari din educație, pentru a stabili “unde suntem și unde vrem să ajungem”, scrie în postarea de pe Facebook.

Din opoziție, USR identifică mai multe probleme cu nu au fost rezolvate sau atinse în proiectele de legi propuse de Cîmpeanu, cum ar fi: Programul ”Masă Caldă” care este în continuare la stadiul de pilot, naveta elevilor decontată insuficient, învățarea remedială care trebuie să fie obligatorie sau depolitizarea învățământului. Partidul cere retragerea proiectelor de educație, și refacerea lor după “o adevărată consultare publică”.

Redăm mai jos mesajul integral:

“Doamna Deca anunță astăzi că obiectivul său este “o reformă în educație, incluzivă şi fără agendă prestabilită, bazată pe studii şi pe acord social”. Sună bine, doar că nici România Educată nici proiectele de legi ale educației nu sunt bazate pe studii și nu au primit susținere și acord social.

Riscul cel mai mare, după plecarea lui Sorin Cîmpeanu de la cârma ministerului, este dat de accelerarea procesului de adoptare a celor două propuneri de legi ale educației păstorite de acesta, reflectând doar satisfacerea intereselor de clan din învățământ, la toate nivelurile. Este momentul retragerii lor și al refacerii printr-o consultare publică adevărată, care să reflecte cu adevărat viziunea pe termen lung a unei Românii educate.

Iar în acest punct este nevoie în primul rând de un #bilanț pe temele mari ale acestei “reforme incluzive”. Unde suntem și unde vrem să ajungem? Bilanțul este necesar înainte de a avansa orbește pe drumul pe care ne-a așezat fostul ministru cu legile propuse de el și contestate de toată țara.

Programul ”Masă Caldă” este în continuare la stadiul de pilot, deși au trecut deja 6 ani în care ar fi trebuit să tragem concluzii și să luăm o hotărâre de extindere la nivel național. Fără masă caldă în școli, nu putem vorbi serios despre școala după școală sau despre școala de la 8 la 17. Insist asupra acestui orar pentru că este singurul viitor luminos și incluziv pentru școala românească, acela în care copiii beneficiază după-amiaza de supraveghere, de lecții de la personal calificat, de activități extracurriculare și care permite, în același timp, părinților să fie activi în economie și să păstreze programul normal de serviciu.

Învățarea remedială, intervenție obligatorie pentru sprijinirea elevilor, cu atât mai importantă după pandemie, a fost realizată deficitar, mai degrabă pentru a salva norme didactice decât pentru a ajuta copiii să recupereze carențe. Statul român a plătit lecții remediale la limba latină, la muzică, la religie.

Naveta elevilor a fost decontată la un nivel insuficient, timp de un an de zile, din iunie 2021, până în septembrie 2022, în ciuda tuturor apelurilor asociațiilor de elevi, care au demonstrat că, pe multe trasee, copiii achitau din buzunar mai mult de jumătate din costul transportului.

Programul Național de Combatere a Abandonului Școlar a fost o harababură, au fost publicate în decurs de două luni 5 variante ale listei de școli eligibile și, din martie de când s-au anunțat rezultatele, nici până astăzi banii nu au ajuns la școlile selectate. Cel puțin la fel de îngrijorător este că, la o analiză mai atentă, întregul program este bazat pe calculul unor indici de risc care nu sunt confirmați de realitatea din școli. Dacă rămânem în aceeași paradigmă a împrăștierii fondurilor europene, vom cheltui jumătate de miliard de euro fără niciun rezultat important în reducerea abandonului școlar.

Nu s-a realizat depolitizarea învățământului, condiție esențială pentru profesionalizarea domeniului. Directorii interimari sunt în continuare numiți de inspectori, organizarea concursurilor este făcută cu intenția de a bloca posturile dacă acestea nu ar fi ocupate de favoriții partidelor. Inspectorii înșiși sunt numiți politic, iar PSD și PNL și-au împărțit aceste poziții după interesele fiecăruia.

În învățământul universitar, principala preocupare a lui Sorin Mihai Cîmpeanu a fost să acopere cumva plagiatele, începând cu prima tentativă de desființare a CNATDCU din iulie 2021, continuând cu întrebarea retorică din februarie anul acesta – ”ce este plagiatul?” și culminând cu amnistia generalizată din propunerea de lege avansată în iulie 2022″, scrie în postarea USR Plus.

Foto: © Zerbor | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.