Unul din 3 părinți vrea ca școala să înceapă hibrid, 55% – față în față și 14% exclusiv online, arată un sondaj comandat de Ministerul Educației

4.155 de vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Peste jumătate (55%) dintre părinții elevilor români doresc revenirea la cursurile față în față, acordând cel mai crescut nivel de încredere acestui scenariu, anunță Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat primit de Edupedu.ro.

Instituția a comandat un studiu, „Back to School Post-Covid”, care s-a derulat în rândul părinților copiilor din învățământul preuniversitar, pentru a afla care sunt așteptările și temerile lor referitoare la modul de desfășurare a noului an școlar. Cercetarea a fost făcută prin Unitatea de Cercetare în Educație din Cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație și MKOR Consulting – agenție de cercetare de piață.

Principalele concluzii:

  • Peste jumătate (55%) dintre părinții elevilor români doresc revenirea la cursurile față în față, acordând cel mai crescut nivel de încredere acestui scenariu (4.6 puncte din 7)
  • Aproape o treime (31%) dintre părinți optează pentru cursurile mixte, acasă și la școală, cu un grad moderat de încredere (3.6 din 7)
  • Doar 14% dintre părinți optează pentru cursuri exclusiv la distanță, această variantă având cel mai scăzut scor de încredere (2.7 din 7)

Pentru revenirea la cursuri în această toamnă, majoritatea părinților români preferă scenariul cursurilor față în față, pe care îl consideră cel mai potrivit. Mai exact, 55% dintre părinții care au răspuns studiului preferă revenirea fizică a elevilor în clase din 14 septembrie. Cursurile față în față sunt preferate, mai ales, în cazul preșcolarilor și elevilor de liceu.

Chiar dacă se arată precauți în privința acestei opțiuni, părinții consideră că desfășurarea cursurilor față în față este relativ adecvată pentru copiii lor (4,6 puncte din 7) și, o consideră cea mai adecvată, în comparație cu varianta mixtă sau cea la distanță.

Principala îngrijorare a părinților se leagă de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă (mai mult de 6 din 10 părinți), dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală, chiar dacă prezintă simptome.

Pe locul al doilea în opțiunile părinților se află varianta mixtă, în care copiii alternează învățarea la distanță cu școala tradițională. Această variantă este preferată de aproape o treime (31%) dintre părinți, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal, precum și pentru cei care locuiesc în orașele mari și foarte mari ale țării.

Părinții consideră cursurile mixte mai puțin potrivite pentru copiii lor, comparativ cu cele față în față (3,6 puncte din 7).

Doar 14% dintre părinți aderă la cea de-a treia variantă de desfășurare a cursurilor în noul an școlar, respectiv continuarea cursurilor exclusiv online, așa cum s-a întâmplat în timpul stării de urgență.

Conform opiniei părinților, această variantă este și cel mai puțin adecvată pentru copiii lor (2.7 puncte din 7). Părinții elevilor de gimnaziu și din clasele mai mici tind totuși să accepte mai ușor această formă de desfășurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu.

Reticența părinților a fost generată de lipsei socializării (65% dintre părinți), a timpului prelungit petrecut în fața calculatorului (58%). Aceasta este reflectată în dificultatea asimilării informațiilor predate în cadrul cursurilor la distanță (62%) ori de faptul că elevilor le lipsește concentrarea (54%), neavând un program clar și o anumită rutină de învățare (52%).

Specificații metodologice

Studiul a fost realizat în perioada 26 iulie – 3 august 2020, de către MKOR Consulting în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, pe un eșantion de 1.067 de respondenți, reprezentativ pentru populația părinților care au cel puțin un copil înregistrat în sistemul educațional din România în anul școlar 2020-2021, după ciclul de învățământ al copilului, mediul de rezidență (rural – urban) și distribuție geografică (regiuni de dezvoltare).

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com


8 comments
  1. Mă aflu printre cei 14% . Riscurile de infectare a copiilor și a părinților, bunicilor sînt mari; se pare că mai sînt și alți părinți din alte țări care vor asta. Eu nu-mi voi trimite copii la școală în următoarele luni.

  2. La clasa copilui meu (sunt 33 de elevi în clasă), s-a făcut un sondaj. 70% au votat pentru varianta hibrid, 3% pentru varianta online și 27% pentru varianta cu toți copiii la școală în fiecare zi.

  3. Aceste sondaje sunt manipulative prin prisma faptului ca – neavand solutii reale la problema – guvernul vrea acum sa se ascunda in spatele unor sondaje de opinie. De la neavizati, pina urma. Precum am mai postat, aici nu conteaza parerea parintilor. Care in buna masura nici “nu cred in virus” si nu respecta nicium fel de reguli sanitare legate de pandemie, prin urmare si odraslele lor vor face exact acelasi lucru, la scoala. De asemenea, stim cu totii ca majoritatea scolilor de abia reusesc sa asigure un minim de igiena pentru elevi, daramite sa asigure respectatea regulilor de combatere a pandemiei.

    1. Ai perfecta dreptate insa din nefericre…la noi stii cum se zice…cainii latr aursul trece….
      ei se spala pe maini…
      Ar treubui parinti isa anunte scolile ca isi rezeva dreptul sa le dea in judecata mai ales pe directori in caz de inbolnavire a copiilor.
      Directorii ar trebui sa isi asume raspunderea pentru inbolnavirea copiilor atat in scoala cat si pe drum..unde va fi prapad…cand vor trebui copii sa mearga cu masina si cu metroul

      1. Să își asume directorul că părintele nu a fost capabil să își instruiască copilul? O jumătate de an nu am reușit să ne educăm copiii cum să se comporte în pandemie, dar vrem să o facă școala? Problema asta este, de fapt. Că regulile nu vor fi respectate, nu că nu există reguli. Părinții ce rol mai au în viața copilului dacă nu îl învață nici măcar să supraviețuiască?
        Toată lumea țipă că online-ul nu e eficient. Și toată lumea țipă că față în față e periculos. Varianta hibrid presupune de asemenea riscuri. Atunci să înghețăm anul școlar! Sau cei care găsesc că nicio soluție nu e viabilă să întrerupă școala până trece pandemia.

        1. Buna Alis,
          Hm, problema e mai complexa…..cel mai important e ca multi chiar prea multi adulti considera ca e o boala ca orice raceala banala, poate un pic mai puternica. Nu inteleg gravitatea acestui virus, si de aici copilul intelege ce vede si aude la parinte. Deci daca parintele nu se fereste prea mult nici copilul.
          Iar legat de educatia copilului acasa, sa nu uitam ca 90% din timp nu sta cu parintele copilul. Sta fie in masini in drum spre scoala, fie in scoala, unde bullingul e acasa la el si nu numai.
          Cu parintele apuca 2-3 ore maxim dar in timpul acesta teoretic copilul trebuie sa isi faca temele. Mai mult adultii sunt stresati, obositi de munca de la servici si de grijile cotidiene.
          Cred ca o mare parte din educatia de dupa varsta de 7-9 ani trebuie sa fie facuta in scoli . Sa nu se mai dea vina doar pe parinti.
          Insa cand profeosrii sunt “lasi” , “fricosi” si nu se implica asta se intampla.
          Cati profesori ai vazut in ultiam vreme sa cheme parintele la scoala sa ii zica cat de obraznica e copilul lui sau cat de urat se poarta la scoala?
          Profesorii tac si se fac ca nu vad, de frica parintilor “tupeisti” si uite asa se inchide cercul de mai bine de 15-20 de ani.
          Pe vremea mea era muult mai mult repesct in scoala , fata de profesori fata da directori . Acum toti sunt “prieteni” ca asa e la moda…..si atunci copilul descopera ca e mai simplu sa nu respecte nici o regula.
          Revenind la regulie de distnatare….clar ce se va intampla..

  4. Alt studiu…interesant e ca se puteau.face ca si pt.tablete sa.se trimita de.fiecare parinte optiunile….si atunci am fi.avut o mai corecta estimare. Asa pare.studiu facut din pix….
    Am mai.discutat pe.tema.la celalat asa zis studiu IRES…
    Cat ti.p.nu.se.poate asigura distantarea restul su t povesri.
    Iarma repet.lana aucm.2.ani toata lumea.vroia.digitalizare…acum brusc sa i telegem.ca nu mai vor parintii?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Două din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare – Studiu și infografic Salvați Copiii

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea…
Vezi articolul